Page 83 - Drumul_socialismului_1982_04

R. 1 607 % SÎMBĂTĂ, 24 APRILIE 1982 pag. 5

O zi „plină" — o zi obişnuită Igiena focalului le alimentai !n codrul „Lunii teatru» |
lui politic de amatori", |
une după întrecerile pa locali»
KS52SH5 Io Clubul Minerul Ghelari taţi şi comune, formaţiile
publică -obligaţie do prim-ordin! cîştigătoare se vor întîlni
carte a Am poposit la clubul reţinut dintr-o discuţie an­ la televizor sau o seara de mîine în fezo pe consilii
tnici pe minerilor ghelăreni într-o terioară cu Delia Crăciu- dans, un matineu sau o Continuînd raidurile noas­ dat un avertisment şi s-au
■/.i obişnuită pentru activi­ nescu, medicul şef al co­ altă acţiune, stăm de vor­ tre prin unităţi de ali­ fixat termene pentru re­ unice agroindustriale. Pe
„Vacau- scena căminului cultural
tatea acestui aşezămînt de munei, lucrătorii sanitari bă cu tinerii pentru a le mentaţie publică, ne-am medierea tuturor neajunsu­
silptămS- cultură. Cînd am ajuns, au 'făcut primul pas spre prezenta o carte şi a le deplasat zilele trecute la rilor.
tocmai se terminase o ac­ deschide setea de a citi, Haţeg, unde, împreună cu o La restaurantul „Rete­
oia Km. afirmarea şi în viaţa spi­
Din am o ţiune, urmînd ca la ieşirea rituală a aşezării, consti- pentru a-i face să înţelea­ Doina Miclea, de la In­ zatul", aparţinător între­ faza pe oonsiSii j
minerilor din schimbul gă eît de importantă este spectoratul comercial de prinderii comerciale de stat
iitieă întîi să aibă loc alta, simi­ tuindu-şi o formaţie de atitudinea faţă de muncă, stat, si Dumitru Frăţilă, mixte Gălan (responsabil oîîfce
lară : consfătuirea cu tema teatru, o brigadă artistică comportamentul în societa­ asistent principal cu pro­ Alexandru Pantea), au în­
nină de „Permanentizarea şi efi­ (care în tratarea unor ,.a- te, în viaţă. Organizăm în- bleme de igienă la Centrul ceput, încă din 12 aprilie,
cienţa iniţiativelor munci­ îecţiuni" uzează şi dc... tîlniri cu oameni de bază sanitar antiepidemic, am lucrările pentru amenaja­ agroindustriale j
specta-
: Ia laţi toreşti — factor mobiliza­ pilule amare), un grup vo­ ai minei, cu profesori de urmărit starea de curăţe­ rea grădinii de vară — zu­
flacăra" tor pentru minerii ghelă­ cal şi un cor feminin. la şcoala generală, sau alţi nie şi igienă a cîtorva lo­ grăveli, reparaţii şi vopsiri a teatrului politie j
rcvolu- intelectuali ai comunei. caluri, stadiul pregătirii lor mobilier, refacerea zonei
Multe acţiuni — expuneri, verzi ş.a. După terminarea
a în vederea începerii nou­ de amatori
reşti —- dezbateri, prezentări şi ex­ lui sezon turistic. Redăm, acestor lucrări, se va face
3 poziţii de carte etc — le pe scurt, din constatările ji igienizarea localului pro-
2l>re“ — organizăm Ia locurile de
| făcute : priu-zis, a spaţiilor de pro­ llia vor evolua formaţiile
ort. muncă aic minerilor. Aş­ ® La unitatea nr. 90 ducţie şi depozitare. Orga­ din zonă - de la Brăniş-
IontamJ. reni in creşterea producti­ Dar să revenim la ziua teptăm însă mai multe ini­ „Plăcintărie" (responsabilă, nele de inspecţie au dispus ca pînă la Zam mani­
vităţii muncii în abataje". de lucru a acestui lăcaş de ţiative şi sugestii, un aju­ festarea coincizind cu des­
Cu aceiaşi prilej, cu con­ cultură. In program — şi tor mai concret din partea chiderea festivă a noii e-
cursul procurorului Tibe- repetiţiile corului, formaţie organizaţiei U.T.C., a ce­ Raid prin unităţi din Haţeg diţii a festivalului „Mureş
riu Hîrşan, s-a realizat şi laureată a „Cîntării Româ­ lor şase subingineri sta­ pe marginea ta". La Şoi-
o dezbatere privind forme­ niei", care prin repertoriul giari". Despre conţinutul muş se vo întîlni forma­
6.00 Ka- le şi metodele folosite pen­ Eugenia Oneasă), aparţină­ si aici unele măsuri pentru
cţii; 7»00 său patriotic şi. revoluţionar manifestărilor educative toare întreprinderii comer­ îmbunătăţirea stării de ţii din Veţel, Cirjiţi, Cer-
Revista tru întărirea ordinii 'şi dis­ se înscrie, de aproape un vorbeşte sugestiv progra­ igienă. Astfel, se va scoate tej, Hărău şi comuna gaz­
jl melo- ciplinei, cunoaşterea şi res­ secol, printre factorii edu­ mul de activităţi al lunii ciale de stat mixte Călan,
de ştiri; pectarea legilor ţării. Şi, cativi ai comunei. Ziua s-a aprilie, care cuprinde nu­ afluenţă mare de consuma­ spălătoria din cadrul blo­ dă. Sala „Studio" a clu­
i; 10,00 tori la gustoasele plăcinte cului alimentar, se va re- bului „Siderurgistui" Hu­
0,05 Re- în timp ce împreună cu încheiat odată cu progra­ meroase dezbateri, simpo­ cu mere şi dulceaţă ce se amenaja spaţiul de curăţa­ nedoara va găzdui între­
>; 10,40 directorul clubului, Viorel mul de televiziune, pe care zioane, seri culturale, cu o cerea formaţiilor de tea­
11.00 Bu- Furdui, cu secretarul ad­ îi vizionează cu regularita­ tematică variată şi de ma­ pregătesc aici. Localul şi re a zarzavaturilor, se va
5 Con- dependinţele, igienizate în înlocui mobilierul degra­ tru politic de amatori din |
00 Bulc- junct cu probleme de pro­ te tinerii care locuiesc la xim interes pentru cei că­ cursul lunii martie, sînt în­ dat, se va acorda mai ma­ zonă, în timp ce pe sce- I
tlas cul- pagandă al comitetului co­ căminul de nefamilişti din rora le sînt destinate. O re atenţie colectării şi e- na căminului cultural Ba- |
comoara munal de partid, Nicolae apropiere. înviorare a înregistrat în tr-o perfectă stare de cu­
12,45 A- Stoica, cu Grigore Mihuţ, răţenie. vacuării gunoiului menajer. ru vor evolua lormaţlile |
tv.; 13,00 Este clubul Minerul, un ultima vreme şi activita­ ® La berăria Cooperati­ ® Aspectul pe care îl din Ţara Haţegului. La |
00 Mcri- vicepreşedinte al comitetu­ centru de educaţie revolu­ tea universităţii cultural- vei de producţie, achiziţii casa de cultură Brad şi |
iletin de lui sindicatului minei şi bi­ ţionară pentru mineri, pen­ ştiinţifice. Sînt suficiente prezintă popasul „Zimbru" la căminul cultural Baifl i
de pro- bliotecara Eleonora Monen- tru ceilalţi locuitori ai co­ argumente, credem, în spri­ şi desfacerea mărfurilor au vizitatorilor este deplora­
ri inter­ fost remediate în ultima bil. E adevărat că, aşa du­ de Criş vor face dovada |
zic ştiri; ciu încercam să conturăm munei ? Prin ce mijloace jinul afirmaţiei că acest perioadă multe din nea­ talentului şi pregătirii j
or; 17,35 imaginea activităţilor edu­ îşi exercită rolul educativ ? club îşi onorează menirea. pă cum ne asigura respon­ pentru noua întrecere ar­
Iui; 18,00 cative desfăşurate de club, Desigur, radiografia zilei Dar, mai sînt direcţii în junsurile existente în pri­ sabilul unităţii, Emil Bîr­
tadiojur- dintr-o încăpere alăturată prezentate mai sus poate care clubul trebuie să-şi vinţa igienei. „Avem totul lea, au început reparaţii şi tiştii amatori din perime­
lUumlft ; pregătit pentru igienizarea vopsiri in exterior, dar sta­ trul 3radului. întrecerea
iri; 21,05 răzbateau acorduri muzica­ constitui un răspuns afir­ facă mai mult simţită in­ localului — ne asigură res­ de mîine prilejuieşte adu­
>2,00 Ra- le. „Repetă formaţiile sec­ mativ. Dar nu poate da şi fluenţa — mai ales în pri­ rea localului, şi mai ales a
22,30 In- torului de gospodărire a o imagine de ansamblu a- ponsabilul unităţii, Emil bucătăriei, este sub orice cerea în scenă şi a oltui
.3,30—1»,00 vinţa stabilizării forţei de Bîrlea. Săptămîna viitoare critică. Cităm un fragment gen de formaţii - briga­
nocturn. locuinţelor — precizează supra a ceea ce se petre­ muncă, a respectării ordi­ vom face reparaţiile nece­ da artistică - care se Im» 1
tovarăşul Stoica. Ei încep ce aici. Să-i dăm deci cu- nii şi disciplinei. Factorii din procesul verbal întoc­
seria săptăminilor cultural- vîntul directorului de club, sare şi zugrăvitul. încer­ mit la faţa locului : „Uni­ plică cu succes, prin re» |
educative, finalizate cu Viorel Furdui : „Majorita­ răspunzători de activitatea căm să nu închidem deloc tatea este întreţinută ncco- pertoriu, în manifestările J
programe artistice, acţiuni tea celor care vin la club cultural-educativă a comu­ localul". respunzător din punct de cu mesaj politic.
la care antrenăm oameni sînt tineri şi adolescenţi. nei sînt conştienţi de a- ® Şi alături, la restau­ vedere igienico-sanitar: în­
din toate domeniile de ac­ Alături de familie şi şcoa­ ceasta, ca şi de faptul că rantul cu autoservire „Ga- căperile sînt murdare, pe­
illy (l>a- lă noi trebuie să fim cel trebuie să acţioneze „în lesu“, tot al cooperativei reţii afumaţi şi prăfuiţi,
i Ciun tivitate din comună. Am
(Arta); reuşit să-i atragem în a- de-al treilea factor educa­ front comun", cum se ex­ de producţie, achiziţii şi furnizarea apei potabile
(Sala ceastă ştafetă eultural-edu- tiv care să contribuie ia prima tovarăşul Gavriiă desfacerea mărfurilor, ur­ este defectuoasă, făcîndu-se
DOARA: eativă şi pe lucrătorii sa­ formarea lor. De aceea, in­ Mihuţ. mează să se facă igieniza­ cu intermitenţe. Verificând
de ar- rea. în prezent, localul so vesela spălaiă, s-a consta­
a şl ho- nitari". Şi după cum am diferent că e o vizionare VIORICA ROMAN
; Toată i prezintă foarte prost din tat că aceasta a fost cură­ Intr-sin raagasiii
(Arta) : acest punct de ‘vedere: ţată superficial. (Nu există
ăspunde toate spaţiile interioare sînt
PETRO- apă caldă curentă, boilerul renumit, !
ligo <U- cu pereţii şi tavanele mur­ fiind defect). Faţă de defi­
Noiem- dare, afumate şi mucegăi­ cienţele existente, propu­
Linişlea te pe suprafeţe mari ; va­ nem închiderea unităţii. cumpărătorii
ultura!); sele de bucătărie sînt uza­ Punerea în funcţiune, du­
Fabian se descurcă
.iese); te, cu smalţul de protec­ pă remedierea deficienţe­
18 (Lu- ţie detaşat, multe murdare; lor, se va face numai cu
: Mon- la grupul social, faianţa avizul sanitar". C4im pot...
1); ANT- este detaşată pe alocuri,
— serii- Dorind să cumpărăm ce­
p); UHI- tîmplăria — murdară si Măsuri, avertismente, va de la raionul de porţe- |
*ea 1 a degradată, iar instalaţia lanuri al magazinului uni- |
lezatul); sanitară nu funcţionează sancţiuni ! Dincolo de â- versal din llia, am aştep- |
el el or — din cauza canalizării în­ ceslea, se impun, însă, mai tat zadarnic minute in şir
. roşie); fundate.. Faţă de această multă grijă şi o preocu­ ca una dintre cele două
lec (Pa- pare permanentă faţă de vînzătoare (care sc numesc, j
\ Marea situaţie, s-au luat măsuri după cum am aflat mal a-
GEOA- pe loc : Lucrătorul gestio­ starea de igienă a localu­ pol, Kovacs Rodica şi Het-
!ea salt nar Adam Ilioni şi bufetie­ rilor de alimentaţie publi­ ga Moraru) să termine
’.iiUui ă); dialogul. Un dialog se pa­
!n Egipt ra Leontina Voicilă au fost că. re foarte antrenant, pen­
tru că, deşi am revenit de
O lume sancţionaţi cu amendă, s-a DOINA COJOCARU citeva ori in raion şi ne-am
: Fiul oprit în faţa rafturilor
î eultu- tejghelei, nu s-au deranjat
mclo u- ! ia s e m ă n a t u l p o r u m b u l u i să-l întrerupă, cumpărăto­
IA: Cîi- 1 Dennis E. Hackin poartă pe­ rii deseurcindu-se caze
şs erbsddâri—organizare hună rioare; Clint Eastwood e la cum puteau. Ce să msi
mina). j cetea p r of es tonalităţii supe­
fel de convingător şi plin (le vorbim de amabilitate î
virtuozitate şi îndărătul ca­ Aflăm că „şeful este ple­
(Urinare din pag. I) mele semănatul porumbu­ merei de filmat, ca şi in cat după marfă". Acesta s&
fie motivul că şl la raic»
lui se află C.A.P. Sălaşu faţa ei, iar cu îmbinarea psi­ nul de alimente alte îr»î
spectacularul
hologicului
zatoj'ii Nicolae Gîrleanu, de Jos, Haţeg. Li vadea şi ’ V ALEIÎIU BARGAU : de poezie. Pentru ea „Tulbu­ este cel mal potrivit proce­ vînzătoare stau de poveşti,
•ii «lin Nicolae Mancă, Vasile Hol- altele. \------------------------------------------------------------- - rarea naturii" nu este nu­ deu de a aduce suflul ino­ unele cu spatele la eu»a«
dea, Constantin Tonală şi în tarlaua „Lunca" a \ „Tulburarea naturii' mai o simplă carte dc poe­ vării cu statut bine conso­ părători ? Şi asta, în ifmp
ee mărfurile zac in neorteî»
un
toate,
lidat în perimetrul celei de-a
zie
ci,
înainte
de
I. (ÎS, 12. j Constantin I-iuncă depu- C.A.P. Sintămăria-Orlea imn închinat omului, din şaptea arte. dulală in rafturi, în timp
nînd eforturi apreciabile i-am găsit în plină activi­ grijă pentru ca el să ră- Cu oarecare spirit specu­ ee oamenii aşteaptă să
I în acest sens. Pregătirile Ceea ce il caracterizează mîuă ceea ee este... Există lativ putem descoperi o idee serviţi. Din spusele îof
I, Să, 7, tate pe mecanizatorii Ion \ pe Valeriu Bfu-gâu este fap- permanent Ia Valeriu Bărgău generoasă in acest film. A- (două vînzătoare nu poav- fe
pentru începerea însămîn- Taşcu, Ion Durcan, Mir- i tul că stă „in preajma rca- o înclinaţie spre relaţia om~ nttmc aceea că aruncătorul tă ecusoane) aflăm că 88 8
ţării porumbului, mai ales . cea Buzgaru şi Puiu Răies- T lităţii cu degetul pe trăga- nalură-tclmlcă, ca in poe­ numesc Lucreţia NeaţS, fi
1 3:$0 3'.ir i ciul poemului'* („în preajma mul „Sufletul artistului lu- de cuţite, eircumscriind eu Sînziana Marina şi Marfa» |
sub aspectul calităţii lu­ cu, care în două zile au crînd". - lamele sale zburătoare silue­ na Bolea. I
crărilor respective, nu erau terminat erbicidarea ce­ i j realităţii 1 ') şi ne domonstrea- Cu „Tulburarea naturii", ta partenerei — provenită Citim pe citeva eticheta |
za că orice întîmplare coti-
însă finalizate. A fost ne­ realelor păioase pe cele * di ană poate să devină poe- Valeriu Bârgău începe să dintr-o familie bogată şi cu­ care însoţesc articolele ex» 8
—
fapt un
pidă
cinruic
dc
„C&rft jj
voie să intervină directo­ HO hectare planificate. La \ zic. Căci, iată, cu acest al aibă locul său in poezia mod de viaţă pietrificat ca­ puse în rafturi: „Piatra 8
Copi",
„Farfuri",
rul Trustului judeţean transportul apei a lucrat » treilea volum dc poezii ia contemporană, ceea ce în­ re, odată cu autosufocare» Decupat", „Seminţe Crab»
pentru S.M.A., ing. Anto- Simbrie Ionescu, iar coope­ ţ i activ — intitulat demonstra- seamnă ceva pentru scrisul lui, tinde spre sugrumarea taveţ“. „Cine întoemests
tiv „Tulburarea naturii" ~
hunedorean.
oricărei
personali­
pentru niu Iuga, in vederea efec­ ratorii Aurel Bocan, Xosif 1 Valeriu Bărgău rămînc ace- DUMITRU HURUBĂ tate ce-ar ţişniri de sparge ti­ etichetele „Şefu" —
putea
1982 : tuării corecte a reglajelor Sava, Petru Viţionescu şi l laşi observator fin care ni parul burghez. Evident, e se răspunde. Comentariile
frumoa- la semănătorile de porumb. I se dezvăluia încă din „Floa- vorba aici de critică socială sînt de prisos. Atit de ptz»
uni­
rar no- Nicolae Mihăileseu erau ^ rea soarelui...", cartea sa de în toată regula, făcută însă ţin ţine responsabilul luerâ»
*t vor De ce n-o fi făcut acest prezenţi la jalonarea tere­ ^ debut. Bronco BHiy nu la modul didacticist, c! tăţii şl colectivul de prestigiu!
oale în- lucru i n g i n e r a şefă a nului. împreună cu meca­ i Există Ia Valeriu Burgău, Ia ccl implicit, inteligent, a- tori comerciali la
1
lor
Un
rl elec- C.A.P. care poartă răspun­ V dincolo de simpla notaţie dine sfredelitor in solul con­ magazinului tcare a ? fost cîş»
prestigiu
ă-amia- nizatorii şi cooperatorii se J despre faptul divers, văzut Fără îndoială „Bronco Bil- venţionalismului. Faptul că tigat în urmă eu ani şl
mode- derea pentru calitatea în- afla şi inginerul şef al \ ca materie primă pentru ly“ estB cel mai bun film Antoinette Lily alege In cele ani. Cine nu ştie că ma­
sud-est. sămînţărilor ? C.A.P., Ilie Ştefănie. Cu creaţia poetică, factorul bio- inspirat din lumea fascinan­ din urmă circul, echivalează gazinul din llia se bucura
tă va £ logic, omul în ultimă instan- tă a circului, de la „Trape­ cu o judecată morală sem­ de un bun renume pentru
ninus i. Pe măsură ce s-au creat bune rezultate la erbici- ) ţă, supus atitor asalturi Sn- zul" încoace. Clini Eastwood nificativă : manejul, cu toa­ aprovizionarea sa deosebi­
maximă condiţii bune de lucru in dări lucrează şi mecaniza­ l grijorător dc tehnicizante şi -- apărînd pc generic In du­ te bizareriile sale, în pofida tă ? Dar el trebuie menţi­
. Dimi- cînip, pe terenurile unde torul Viorel Enăşescu, ca­ ? tehnicizate. Venind dintr-un blă ipostază: ca regizor şi legilor severe care ii guver­ nut. Şi, pentru aceasta,
semna- patul germinativ s-a pre­ l mediu muncitoresc, este nor- Interpret al rolului titular nează viaţa, umanizează. este nevoie să se simtă
sol. re realizează combaterea * mal că în conştiinţa poelu- — este la fel de memorabil Asta, în timp ee marele
gătit din vreme, în coo­ pe cale chimică a buruie­ ( lui s-a reflectat fenomenul ea şi trio-ul „Trapezului" : „circ" burghez nu poate du­ responsabil fiecare vlnză-
fia
în ge- perativele din consiliul u- .* atît de acut, incit, pentru o Gina I.ollobrigida, Tony ce deeît la dezumanizare. tor in parte. Să nu-i aspee»
cum
este
indiferent
u cerul nic agroindustrial Haţeg s-a nilor pe 100 hectare la \ echilibrare a cului. a fost Curtis, Burt Cancaster. Iată tiu mesaj asupra căruia tul general al unităţii sau
ă-nmla- C.A.P. Sînpetru. Mecaniza­ i nevoie de o reacţie cu ar- „Bronco Billy" egalează suc­ merită să reflectăm. Fără în­ cum decurge procesul d®
.emnala început semănatul porum­ ţ doi cel puţin de aceeaşi cesul dc public al „Trapezu­ doială, Clint Eastwood — re­ vînzare-cumpărare. T-.ucru«
şl nin- bului. Directorul S.M.A., torii din formaţia de er- i intensitate, ceea ce a dus la lui" fiindcă beneficiază de gizorul a învins...
<îe *c!’- ing. Io an Medrea, ne-a re­ bicîdare continuă acţiunea i declanşarea procesului dc c- toate atuurile oa lucrurile să rlle mărunte snun uneori
STon- i liberare ideatică sub formă se înfimpte aşa: scenariul lui AL. COVACI lotul despre ceti» mari.
latat că printre unităţile în celelalte unităţi agricole ESTERA SîNA
care au de declanşat pri­ cooperatiste din consiliu.