Page 87 - Drumul_socialismului_1982_04

7 608 @ DUMINICĂ, 25 APRILIE 1982 VT3* S

t PORUMBULUI - URGENTA URGENTELOR!

9 9 D e s p r e k i t s e h
rul Ion Mărginean a în- aceeaşi lucrare pe tarlaua
ebuîe intensificate cheiat însămînţatul porum- „Zîdor" de 10 ha. Intr-o zi mi-ci şunci la e încă in curs de elucida­ coloră. Are şi un nume tre­
ins
sociologie
uşă
s-a pregătit terenul pe o bului pe 12 ha, continuînd V. ÂRDELEANU cu o un mapă bine imbrăcat, re, are o specifice, şi o cut pe eticheta cu preţul
elegantă
sub
despre
Fănel, Fonică,
ameţitor:
psihologie
— suprafaţă de 230 ha, din braţ. S-a recomandat, in- el se scriu cărţi de specia­ aşa ceva. Fănel nu e insă
jj 765 ha, eîte se vor însă- lucrările trebuie accelerate
0 c minindu-mi şi o carte de litate. Ceea ce pare a fi decit kitscb pur (100 la
natul mînţa în acest an cu po- vizită din care reieşea că neîndoielnic sursa kitscb-u- sută) şi simplu (pînă ta
început
în 22 aprilie, imediat ce
isiliul rumb. vremea s-a mai îmbunătă­ şi Concomitent, a culturilor era pictor şi membru al lul este nepotrivirea sau In­ simplism), căci, lâsind deo­
erbicidatul
Brad. Erbicidarea culturilor de ţit, în nouă din cele 11 u- semănate în toamnă. Deo­ Uniunii Artiştilor Plastici. compatibilitatea dintre ele­ parte execuţia puerilă, de
spre- toamnă (grîu şi orz) a fost nităţi cooperatiste aparţi- camdată, la Batiz — unde Omul se oferea să livreze mentele care-l compun, diletant, ideea de haiduc
(Lun- făcută numai pe 30 ha din iiînd consiliului unic agro­ acţionează mecanizatorii tablouri la comandă. Avea e incompatibilă cu porţe­
iirtin, aproximativ 700. Pe măsu- industrial Călan, a început ManoLlă Cîmpean, Ionel şi un album cu... mostre : lanul care încearcă aici s-o
ia e- ră, însă, ce timpul se va semănatul porumbului. Du­ Ştefan, Ludovic Rostaş şi naturi moarte cu lubeniţe Consemnări întruchipeze. Da, dar mie
erma îmbunătăţi, în toate coo- pă cum ne spunea ingine­ Marinei Ciurar — la.Strei, şi peisaje cu sălcii plângă­ îmi place, ar putea spune
bul a perativele, acestei lucrări rul şef Gheorghe Boldea, (unde lucrează formaţia toare. Nostimada e că dintre intenţie şi realizare, cineva. O asemenea repli­
pe o i se va acorda importanţa în fiecare unitate se lu­ condusă de loan Negoiţă), m-am lăsat fraierii. Aveţi dintre mijloc şi scop. hi că nu mai surprinde în con­
■tare. cuvenită. La legumicultu- crează zi-lumină, iar prin­ la Bretea Strei şi Boşorod. dreptate să mă întrebaţi de cazul tabloului meu din că­ diţiile in care educaţia es­
1 ad- ră, situaţia se prezintă tre mecanizatorii care exe­ Şi aici ritmurile de lucru ce. Poate pentru că, slab mară, incompatibilitatea tetică in şcoală are încă
iţelor mai bine. Au fost planifi- cută semănatul porumbu­ ar trebui intensificate, de­ de inger, nu ştiu să refuz. dintre producţia de serie şi un statut incert şi precar.
a. cate 17 ha de rădăeinoase lui, pînă aseară cele mai oarece din aproape 2 000 Dar poate şi dintr-un conceptul de artă, care im­ Ea dovedeşte in schimb că
■ă u- şi s-au realizat 21, C.A.P. mari suprafeţe le-au reali­ ha planificate au fost er- obscur şi inoportun senti­ plică obligatoriu unicitatea. fenomenul kitsch prezintă un
ifoicu Brad şi Risca însămînţînd zat Gherasim Sicoe, pe te­ bicidate doar 254 ha. ment de solidaritate ; dacă Am văzut de curînd un incontestabil pericol social
con- suplimentar 4 ha. După renurile C.A.P. Gînţaga, noi, „artiştii", nu ne aju­ spectacol folcloric compro­ care se manifestă prin per­
ioap- cum ne spune Mircea O- Trai an Boglea, la Bretea în ce priveşte legumele, tăm... Şi uite aşa, m-am mis nu din nepriceperea vertirea gustului estetic. Cu
des- prişa, preşedintele C.A.P. Strei, Ştefan Şainer, la Ba- inginerul şef al consiliului procopsit cu un autentic e- interpreţilor, ci clin cauză atit mai grav, cu cit prime­
pen- Brad, la grădina de legu- tiz şi Cornel Podaru, la unic şi loan Cotuţiu, di­ xemplar de pictură kitscb. că in taraf, printre instru­ le victime sînt de obicei ti­
lucra me au fost însămînţate 10 Strei. Pînă aseară s-au jn- rectorul S.M.A. Călan, ne Făcută sul, pînza stă şi a- mentele tradiţionale şi fi­ nerii care-şi atirnă de gît
imîn- ha cu rădăeinoase, 3 ha cu sămînţat 164 ha din cele spuneau că a fost însămân­ cum in cămară, laolaltă cu reşti, funcţiona neostenit şi „scheieţi" şi lame de ras.
Trac- verdeţuri, suprafaţa din se- 1 541 planificate. Ritmurile ţată cu mazăre întreaga bucatele, avînd insă esen­ un sintetizator Pontempi. Să nu uităm: kitscb-ui e
e au ră plantată în întregime, realizate nu sînt însă sa­ suprafaţă planificată, de ţialul dezavantaj că nu Precum nuca-n perete, a- unul dintre principalii fac­
âtaţi, tot aici mai amenajîndu-se tisfăcătoare, de aceea vor 150 ha. poate fi mîncată. ceastâ sculă modernă a tori poluanţi ai culturii. Şi
listat 200 mp răsadniţe, trebui mult accelerate în Kitscb este un cuvînt dia­ reuşit să imprime întregului atunci numai artei profe­
emă- zilele următoare. MIRCEA CRIVĂŢ lectal german, care în­ spectacol o întristătoare at­ sioniste şi oamenilor cu
dată UViU BRAICA semnează luşerealâ. Azi are mosferă kitscb. Priviţi bibe- gustul deja educat le revi­
Mecanizatorii şi cooperatorii însă o circulaţie internaţio­ lourile expuse la loc de ne nobila misiune de a
să, un bilanţ rodnic nală şi, prin extensie, de­ cinste in vitrinele magazine­ purta cu consecvenţă şi fă­
la datorie numeşte tot ceea ce ţine
i a stantin Geles, Nicolae Băl- lor. Priviţi acel haiduc tu­ ră îndurare campania anti-
■s în ţatu şi Vaier Pleşca i-am Pe ogoarele C.A.P. Ban- ţiune pe care a realizat-o de prostul gust cu pretenţii ciuriu cu mustăţi pe oală, kitsch.
>tria! inlîlnit In cîmp efectuînd potoc, ieri s-a muncit cu Sebastian Pădureanu. Şe­ artistice. Fenomenul kitscb cu pistol şi panglicuţă tri­ RADU CIOBANU
con- erbieidări, pregătind tere- spor pentru pregătirea pa­ ful fermei, ing. Mircea
leri, nul pentru semănat po­ tului germinativ în vede­ Cristea şi brigadierul Con­
li-au rumb, plantînd cartofi. Pe rea însămînţării porumbu­ stantin Opincă, îşi expri­
-1
! ba, tarlaua „Livadă a C.A.P. lui şi la finalizarea plan­ mau nemulţumirea în le­
du-.şi Sintandrei, au lucrat cu tării cartofilor. Mecaniza­ gătură cu faptul că două
aiifi- spor la pregătirea terenu- torii Octavian Sav, Cornel tone de spanac recoltat de Vă invităm Ia... — in sfirşlt, bun noroc | ; 8) Oraş lingă Adria-
d oa lui, semănatul porumbului Magda, Oliviu Luca, Viorel vineri, conform graficului, nopol — Mijloceşte extracţii diri udlncurl; 6)
heie şi fertilizat mecanizatorii Bozeşan şi Mihai Bozeşan nu a mai fost preluat de Ârbaretumui din Simeria (i) Aport în afara locului de muncă ! — Puncte
A.P. Candin Simedrea, Constan- s-au aflat la datorie, ală­ C.L.F., fiind supus depre­ de control în circulaţia garniturilor ; 1.0) Aco­
un
galerie
(pi.)
peră
cadru
sprijin
în
cu
=»
s-au lin Hincu si Pavel Cutinici, turi de cooperatorii Gale- cierii calitative. în judeţul Hunedoara se aiîâ una clintre cele Flutură în vînt la poartă ! ; 11) Perimetru de
•tofi, ajutaţi de cooperatorii Ma­ nia Blaj, Sabin Cismaş, Mecanizatorul Aftanase mai valoroase, mul vechi şi pitoreşti colecţii de lucrări, chiar şi miniere — Ortacii noştri,
plante
lemnoase
ţară,
arborete
o
din
cu
şi
trice ria lovan şi Ion Oprea. La Augustin Trufaş, Eugenia Loghin a amplificat ieri la deosebită importanţă botanică, forestieră şl pei­ DICŢIONAR ; ABE, AAC, ENOS.
ter- brigada Săuleşli a C.A.P. Albu, Vichente Dehelean. peste 50 de hectare reali­ sagistică — Arboretumul din Simeria, pe care ADRIAN PERDEICU
:rări Sintandrei, la plantat car- Silvia Doncea şi alţii. zările la erbicidarea cerea­ vi-l prezentăm, pe scurt, în cele ce urmează. Cercul rebusist ..Dacia"
lunca
Sn
vale
rilor tofi au fost prezenţi 13 La ferma nr. 4 a Aso­ lelor păioase la C.A.P. Hă- pe Situat suprafaţă de Mureşului, înlr-o hectare, largă, Hunedoara
la
o
aproximativ
70
cute cooperatori, care, cu con­ ciaţiei horticole Deva foi­ rău, iar Gavrilă Caşvan a o altitudine de 200 metri deasupra nivelului
cursul mecanizatorului A- ţele au fost concentrate la fost prezent la insămînţa­ mării, Arboretumul din Simeria a fost creat la DEZLEGAREA CAREULUI
începutul
secolului
prin
amenaja­
al
XVIII-lea,
ă a lexandru Dete.şan, nu rea- plantarea verzei în cîmp şi rea culturilor furajere pe rea unor zăvoaie naturale ca pădure de agre­ APAltUT IN ZIARUL NR. 7802
crat lizat o suprafaţă de 7 ha. la fertilizarea terenului cu ultimele suprafeţe. ment. In secolele trecute s-a dezvoltat puţin. 1) Mizilic — Rc; 2) Aliteraţie; 3) Sidef »---
sor- Peste tot — prezenţi la îngrăşăminte complexe, ac­ T. DOBRICEANU Abia în ultimii 30 de ani, ocrotit de lege ca Ramă; 4) Ici — Taifas; 5) Ni — Senat — C; 8)
ato- datorie inginerii şefi ai monument al naturii — rezervaţie dendrologi- Aţă — Ratată; 7) R — Uv —- Ti — E; 8) Î9
— Imediat; 9) Iris — Mască; 10) Arenă — 7®?,
eă — arboretumul a fost refăcut şi completat,
uţu- C.A.P. si şefii de ferme. Deocamdată — asigurări astfel că în prezent conţine peste 2 ooo de ta-
Ion- VIORICA ROMAN xoni (plante lemnoase) intr-o mare varietate
Din informaţiile pe care zilele ce urmează. Deo­ de specii, unele unice sau foarte rare. Pot
bună Io pregătit ni le-a furnizat tovarăşul camdată, ieri după-amiază, fi întîiniţi aici arbori şl exotici bătrini, de un
estetic
neîntrecut
plantaţii
efect
in-
tinere,
inginer loan Medrea, direc­ am făcut un „tur de ori­ U - -o ambianţă de pădure de luncă naturală, Ş t i a ţ i ca...
I şi semănat torul S.M.A. Haţeg, pe te­ zont" în zona Bărăşti-Sin- completata fericit cu minunate aranjamente
ritoriul consiliului unic a- petru. II întîlnim în drum horticole. ...Alături de poluarea industrială, fonică, de
si aparţinînd complexului de groindustrial Haţeg însă­ pe tractoristul Mărcuţ Dincolo de valoarea sa ştiinţifică, Arboretu­ cea determinată de droguri, alcool, tutun fie
Ro- vaci Vaidei, Pavel şi Emil mînţatul porumbului a în­ Munteanu de la ferma mul din Simeria este considerai de specialişti poate vorbi astăzi şi de o poluare provocată
unul dintre cele mai frumoase parcuri ale ţă­
.•tiv, Acasandrei, Aurel Ştefan ceput destul de timid. S-au Sîntămăria-Orlea a I.A.S. rii noastre. Aspectul general al parcului se de... medicamente ? Peste 30 la sută din bol­
navi prezintă acum, conform unor statistici ofi­
Ion discuiau terenul in vede­ însămînţat pînă vineri sea­ Haţeg. Pregătise terenul la schimbă de-a lungul anotimpurilor anului in­ ciale, intoleranţă sau efecte secundare la di­
primăvara
uimitoare,
nti- rea însămînţării lui cu ra 11 ha iar în cursul zi­ Sînpetru pentru o seamă tr-o succesiune bogăţie neasemuită de prezenlînd ferite medicamente. Ceea ce, in bună parte,
vizitatorilor
o
fior!
şi
po- porumb. „Ieri şi azi am lei de ieri se conta pe de culturi şi după cum ne culori. se datorează consumului abuziv d>; medicamen­
te sau automedicaţlei.
în- discuit fiecare cîte 60 ha, alte 35—40 ha., dintr-D su­ spunea, urma să efectueze Acum este sezonul magnoliilor. 10 tipuri di­
în­
...Numeroase
in
lumea
uno astfel mîine terminăm" prafaţă de circa 1 000 ha. lucrări de pregătire pentru ferite de magnolia au început să-şi deschidă treagă dovedesc experienţe făcute fluorului pentru
importanţa
sau
,.P„ — ne asigură unul dintre Practic a început semăna­ însămînţatul porumbului la minunatele lor fin flori mari de culoare în roz aceste organismul uman ? Mici cantităţi do fluor, in-
parfumate.
O
marmoreene,
vizită
:enl mecanizatori. tul la porumb în C.A.P. Sîntămăria. zile la Arboretumul din Simeria este n îneîn- gerate zilnic, asigură dezvoltarea unor dinţi să­
! la La C.A.P. Geoagiu se Livadea şi Sălaşu de Jos. în C.A.P. Sînpetru încă tnre. lăsîndu-ţi impresii de neuitat. nătoşi, rezistenţi la carie. Este motivul pentru
de executau ieri, în paralel, Din aceeaşi sursă aflăm eu nu a început semănatul. DOINA COJOCARU care, la ora actuală, circa 200 milioane de oa­
ană mai multe lucrări. Meca­ astăzi va începe semăna­ Doinei Ignat, preşedintele meni, din peste 40 de ţări, consumă apă în
care s-u adăugat fluor. Experienţa arată că
în
cru nizatorul Vasile Cosmaru tul la C.A.P. Haţeg. Pri­ C.A.P., ne asigură: „Săptă- ţările respective procentul cariilor a scăzut. De
se erbicida cultura de păioa- mim asigurări că într-un mîna viitoare vom începe Lucrări miniere asemenea, anumite cantităţi de fluor pot îl
cu se de pe terenul numit număr de 7 cooperative a- însămînţatul şi-l vom ter­ incorporate în pasta de dinţi.
„Contoaie" de 30 ha. Se gricole de producţie şi la mina în trei zile deoarece ORIZONTAL : l) Dispozitiv de extracţie... — ...Dintr-o uncie de aur (31,03 grame) se poa­
ăti- aflau în cîmp inginerul ...şl mediul obişnuit de lucru; 2) Spaţiul dintre te confecţiona o strmă eu lungimea de... 83
<ar- loan Rab şi şeful de echi­ complexul zootehnic Bă- e vorba de numai 20 ha două galerii paralele — punct de orientare pen­ kilometri ?
isă- răşti nu se va pune pro­ iar terenul este în întregi­ tru mine; 3) Cale de ieşit din carieră — De ...Din punct de vedere nutritiv, o sută de
pă loan Şofrone, la tarlaua blema încheierii la termen me discuit". dat pe faţă... şi pe spate ! ; 4) Atenuează efec­ grame de struguri valorează aproximativ o sută
•ca- „Romoşel", de 50 ha, trei a însămînţatului. Vom ve­ tele de extracţie -- Pietre date prin rostogol de calorii ?
scu discuri pregăteau terenul dea şi vom consemna în ION CIOCLEI (adj.); S) Cadre active în susţinerea galeriei ;
pă- pentru a se putea începe 8) Neagă orice din capul locului — Plasat în-
tr-un mediu cristalin — Pila 234 I ; 7) Piatră
insămînţarea, Iar în locul fără soţ t — Galerie de coastă ; 8) Controlori MAT ÎN DOUA MUTĂRI
„ta numit „Şeica", mecanizato- Răspuns pe marginea unor scrisori la susţinerea" galeriilor ; 8) Aplică pe pereţii
CONDIŢII DE ATRIBUIRE A LOTURILOR galeriei... -~ ...Şi motivul aplicaţiei ; 10) Forată
în interior ! — Cutezător al adîncurilor ; îl)
In folosinţa personală Mijloace de săpare expuse la curs — Grăbesc
PENTRU ANUL 1983 lucrările de extracţie.
VERTICAL : 1) Execută lucrări do săpare în
) ioc de agrement I Mai mulţi locuitori ai a volumului de muncă co­ cariere ; 2) La cursuri ! — Realizează lucrări de
satelor din zonele coope- respunzător, respectînd pro­ trecere prin galerie (fig.) ; 3) Se ocupă, la noi,
Scoţiei;
4)
extracţiile
Cap
sud-estul
în
cu
—
do ţionarea autovehiculelor rativizate s-au adresat re­ gramul de lucru stabilit. In Dau explozii cu efecte neseontale la înaintare
ito- în scop turistic pe tere- dacţiei, dorind sâ fie lă­ acest sens în articolul 87, —- Produce manifestări zgomotoase la galerie ;
ce
îşi
-re- nurile agricole. De ase- muriţi în legătură cu mo­ punctul 2, alineatul ,,d" se 5) Abrevlnţlo latină 6) — Susţin fac carieră cu de
scot
gură
pietrele
;
lateral
din
’or- menea, în baza Ilotărîrii dul de atribuire a ioturi­ arată că : pentru neparti- ornament — Tîritor deasupra pietrelor şi a
ate nr. 2/1901 a Consiliului lor în folosinţă personală ciparea la muncă, neexe- gliei; 7) Pătrund Sn carieră pe calea de ocol
sau popular al judeţului Hu- pentru anul 1983. Răspun- cutarea la timp şi de ca­
oîe nedoara, constituie con- zînd celor interesaţi în a- litate a lucrărilor, nefoiosi-
ent travenţie şi se sancţio- ceastă problemă, tovarăşul rea la întreaga capacitate
iu- nează cu amendă de Adam Costea, consilier ju­ a utilajelor, reaua gospo­
tis- 300—500 lei călcarea cu ridic şef ia Uniunea jude­ dărire a avutului obştesc
co- orice mijloace a terertu- ţeană a cooperativelor a- ori încălcarea altor norme
eă rilor agricole. Iată de ce gricole de producţie ne-a de disciplină a muncii,
iad se impune ca toţi turiştii relatat ! membrilor cooperativelor o-
int să acorde maximă aten- - Potrivit prevederilor Le­ gricole de producţie li se
!ă ţie respectării cu stricte- gii retribuirii muncii în u- aplică, potrivit statutului,
lei. ţe a normelor care regle- nităţile agricole coopera­ ca sancţiune disciplinară, ContL’oUsJ poziţiei ţ
re- mentează protejarea tefe­ tiste, adoptată de sesiunea pierderea pe timp limitat a ALB : Ftffi, Db4, ca?.
NEGRU 1 Rd5, Cm, pb7, şi d7.
ri- nurilor şi a culturilor a- Marii Adunări Naţionale ia dreptului de a obţine lot
lui gricole. Unităţile agricole începutul lunii aprilie a.c., SOLUŢIA PROBT.FMIfT
75, au obligaţia să avertize- atribuirea ioturilor în folo­ în folosinţă personală sau DIN ZIARUL \ Y R. ?• ""
se ze prin plăcuţe cu in- sinţă personală este con­ retragerea acestuia în tim­ t. Ne4 — £5 e8 : f5
2, G7 — g8C — mat.
-ea scripţii de interzicere a diţionată de realizarea nu­ pul anului, în cazul nepcir- 1......................Rf(î — fr>
ta- accesului autoturismelor mărului de zile de lucru ticipârii la munco şi neexe- 2. Db.1 — f:î mat.
ta- pe terenurile agricole. - 300 de zile pe an - şi cutării lucrărilor. 1...................