Page 93 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 93
SALA ce
r
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÂ! DECADA PRODUCŢIEI RECORD
ţa LAMINATE LIVRATE riale au fost reduse cu
SUPLIMENTAR aproape 200 000 lei, iar
LA EXPORT beneficiile suplimentare
Conştienţi de importan obţinute însumează mai
ţa realizării ritmice şi la mult de 1,5 milioane lei.
înalţi producţiei la calitativi în acelaşi timp, producţia
parametri
S O C U U S M I U organizaţiile de partid din vrat la fondul pieţei pro
export,
a
schimb
de
a
piese
de
fost depăşită cu peste 2,1
uzina nr. 4 laminoare a
lei
milioane
s-au
li
şl
Combinatului
siderurgic
Hunedoara,
conducerea
duse
valoare
în
de
3,2
mun
oamenii
colectivă,
cii din toate secţiile tra milioane lei.
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNE tează cu maximă răspun AU ÎNDEPLINIT
indica
importantul
PLANUL PE
jg j§0 j§§ 5P M S I U U L U I P O P U dere economic, mobilizîn- LUNA APRILIE
tor
du-se exemplar pentru
a-şi îndeplini şi depăşi derii de producţie indus Sondorii din cadrul sec
lună de lună prevederile ţiei Veţel a întreprinde
Anul XXXIV, nr. 7 610 MIERCURI, 28 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani trială pentru construcţii
planului. Drept urmare, căi ferate Deva angajate rii de prospecţiuni şi ex
în perioada trecută din cu întreaga capacitate plorări geologice Deva
acest an, laminatoriştii pentru îndeplinirea şi de raportează, în cinstea zi
şi-au
Ş E D IN Ţ A COMITETULUI POLITIC hunedoreni valorice la realizat păşirea prevederilor de lei de I Mai, îndeplini a
sarcinile
ex
termen
de
înainte
rea
plan. După cum ne-a co
port în proporţie de 111,7
aprilie.
la sută, livrînd în plus municat ieri dimineaţă planului pe luna eforturile
Continuîndu-şi
ing. Bujor Albii, în cele
EXECUTIV A L C.C. AL P.C.R. ste 70 000 tone laminate. 116 zile care au trecui din primul trimestru depă al
beneficiarilor
externi
pe
anului,
cînd
şi-au
Colectivele de la lami- din an, oamenii muncii şit prevederile de plan
noarele de benzi, cele de din această unitate şi-au cu 607 m Ia lucrările de
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae tru modificarea şi completarea Legii fon Ia 650 mm, profile mici îndeplinit angajamentele foraje, sondorii de Ia
Ceauşescu, secretar general al Partidului dului funciar nr. 59/1974, apreciind că şi sîrmă, care au contri asumate în cinstea zilei Veţel au obţinut şi de la
Comunist Român, marţi, 27 aprilie, a avut noul act normativ creează condiţii pentru buit din plin Ia rezulta de 1 Mai, înregistrînd de începutul lunii aprilie un
loc şedinţa Comitetului Politic Executiv o gospodărire mai eficientă a fondului tele amintite, sînt hotă- păşiri de plan la toţi in spor de producţie de 100
al C.C. al P.CJR. funciar şi, în acelaşi timp, stimulează be rîte ca în cinstea ziîei de dicatorii de bază. La pro m, pe care sînt hotărîţi
Cu acest prilej, au fost dezbătute şi sta neficiarii de investiţii să folosească în 1 Mai să raporteze noi ducţia globală planul a să-I majoreze pînă la
bilite o serie de măsuri privind mai buna scopuri industriale terenuri neproductive succese în muncă. fost depăşit cu 1,2 la su sfîrşitul lunii, în cinstea
gospodărire a fondului funciar. în acest sau cu un potenţial de producţie cît mai tă, iar la producţia netă Zilei muncii. Cele mai
cadru, a fost examinat modul în care sînt scăzut. CU TOŢI INDICATORII cu 1,6 la sută (îndeosebi
folos’te terenurile în scopuri industriale, în continuarea lucrărilor. Comitetul Po DEPĂŞIŢI pe seama creşterii pro bune rezultate le înregis
&viiefîndu-se necesitatea îmbunătăţirii in litic Executiv a dezbătut şi aprobat un ra Apropiata sărbătoare a ductivităţii muncii cu 2,3 trează formaţiile de Ia
dicilor sintetici privind gradul de ocupare port cu privire Ia fondul de participare muncii găseşte şi colecti la sulă faţă de preve Hondol, Săcărîmb şi
a suprafeţelor destinate obiectivelor de a oamenilor muncii la realizarea produc L vele din cadrul întreprin deri) ; cheltuielile mate Muneel.
investiţii şi de producţie. Prin măsurile ţiei, a beneficiilor şi Ia împărţirea benefi
adoptate, se asigură o creştere cu 4—10 ciilor pe anul 1981, precum şi proiectul de
decret corespunzător.
la sută a gradului de folosire a terenuri S-a stabilit ca, pentru o şi mai puter Unul dintre cele mai
lor, ceea ce determină o reducere cores nică stimulare a tuturor oamenilor muncii bune colective din cadrul
punzătoare a suprafeţelor necesare pen Ia îndeplinirea integrală a sarcinilor de cooperativei meşteşugă
tru amplasarea acestor obiective. S-a pre reşti ,, Prestarea" Simeria
plan, fondul total de participare la bene
cizat că indicii sintetici prevăzuţi repre ficii să fie, pentru anul 1981, de peste 2 este cel de la atelierul de
zintă limite minime obligatorii, beneficia miliarde lei, cu circa 111 milioane Iei mai pictură şi lotometal nr. 3
rii obiectivelor de investiţii avînd datoria mare faţă de anul 1980. ,Marfo din Deva. Este un colec
ca — încă din faza de elaborare a docu Potrivit prevederilor legii, în cazul de Si 1 tiv mic, format din şase
mentaţiei tehnice — să ia măsuri liotărîte păşirii beneficiului planificat al unităţilor ff lucrătoare, care se situ
pentru restrîngerea terenurilor la strictul economico-sociale, fondul de participare s© vinde singură ează mereu in fruntea în
necesar. De asemenea, pentru realizarea stabilit anual poate fi majorat cu pînă trecerii in activitatea de
acestui obiectiv s-au stabilit taxe supli la 25 la sută din beneficiile peste plan, prestări, depăşindu-şi lu
mentare pentru terenurile libere din in diferenţiat în raport de căile de realizare © Depăşirea de plan la zi la export : 18 000 nă de lună sarcinile de
cinta unităţilor sau din afara acestora, a acestuia, stimulîndu-se cu prioritate mă tone de ciment. plan. 1n anul 1987, de e-
care nu sînt valorificate agricol. surile întreprinse pentru reducerea chel- © în centrul atenţiei — ritmicitatea şi ca
în acest scop, Comitetul Politic Execu
tiv a aprobat un proiect de decret pen (Continuare in pag. a 4-a) litatea producţiei.
© „Lucrăm în acord global, cîştigăm bine". îln cafcectia
începutul acestui an a tului de partid al între
G Ă M P Ă W I f t A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V pus probleme de in producţie prinderii. Cu toate greutăţile, amagew
Ă
realiza
A rea
R planului
—
şi colectivului de cimen- am acordat mare atenţie
export
pentru
Orice eră bună de Socru în oîmp - folosită tişti de la întreprinderea producţiei spiritul recomandă xemplu, au harnicele in munci
de lianţi Deva — Ghi.şcă-
—
în
realizat
plus,
daga. Deficienţele în apro
toare
secretarului
vizionarea cu combustibil rilor partidului, t o v a r ă general fală de prevederi, lucrări
al
ş u
l
la maximum pentru semănatul porumbului I şi energie unele carenţe pre Nicolae Ceauşescu, de a in valoare lei. Iar in pri
de
un
aproape
electrică,
de
milion
cum
de
şi
organizare şi disciplină a dezvolta continuu activita mul trimestru din acest an
tea de export şi a reduce
IMEDIAT CE TIMPUL trul Aurei Lai şi mecani Tn cîmp, Ia Grindu Ma muncii i-au adus in situa cît mai mult importurile, sarcinile de producţie au
cul Iosif Cristea. Alte şap re, pe lunca Mureşului, pe ţia de a nu realiza în pri în vederea echilibrării ba fost depăşite cu 30 000
A PERMIS, te tractoare cu remorci se o suprafaţă a fermei de le mul trimestru al anului o lanţei de plăţi a ţării — lei.
S-A INTRAT îndreptau spre complexul gume nr. 2 Aurel Vlaicu, cantitate de ciment de releva Aurel Danciu. di- La baza realizărilor
de vaci din Vaidei pentru două maşini conduse de 94 500 tone. rectorul comercial al în- constant bune stau hăr
LA SEMĂNAT a transporta furaje. In Mireea Maniu şi Pe — De Ia începutul lunii treprinderii. La acest în- nicia fiecăreia dintre
tr-un solar al fermei nr. 1 tre To.şa şi alimentate aprilie însă activitatea se dicator ne-am depăşit lu- membrele formaţiei con
Cu toate că în primele horticole echipa permanen de cîte o echipă de mun desfăşoară in condiţii op nă de lună prevederile de duse de Eleonora Pădu-
ore ale dimineţii de ieri tă de lucru — printre care citori, începuseră plantatul time, planul se realizează plan, livrînd suplimentar rean, organizarea temei
timpul nu a fost favorabil Maria Sibişan, Maria lgn-a, verzei timpurii: „Azi e ritmic şi — în baza unui beneficiarilor externi. în nică a activităţii, atenţia
efectuării lucrărilor din Elisabeta Cărăguţ, Maria timp deosebit de prielnic program de recuperare a cele trei luni şi două de deosebită ce se acordă
prima urgenţă, activitatea Cibian, Silvia Zerbea şi pentru plantat. Vom efec restanţelor — sin tem ho cade din an. aproape 18 000 calităţii execuţiilor, preo
pregătitoare în vederea Andrei Murg —, pliveau tua această lucrare pe două tărîţi ca, pînă la sfîrşitul tone de ciment. Vom ac cuparea pentru gospodări
continuării semănatului po răsadurile de vinete şi ar hectare din planul de cinci anului, să recuperăm in ţiona în continuare stărui rea şi economisirea mate
rumbului nu a încetat. La dei. „Alte 12 femei recol pe care-1 avem la această tegrai nerealizările la ci tor în această direcţie, a- rialelor. Muncind astfel,
secţiile de mecanizare se tează spanac la „Folorît**. cultură*' — ne spune Vio- ment din trimestrul I şi vînd toate condiţiile să executind lucrări de cali
efectuau revizii şi întreţi Vrem să ne încadrăm in rel Popescu, şeful fermei, chiar unele din anul tre majorăm realizările de tate ireproşabilă, onorind
neri tehnice, depanări ope graficul de livrare* — ne aflat In tarla. cut, astfel incit si colecti pînă acum. la termen toate comenzi
1
rative ale defecţiunilor ce spune Floriea Cimpoieriţa, împreună cu ing. Aure! vul nostru să încheie ac Referindu-se la preocu le primite, colectivul de
au survenit în exploatare, inginer coordonator. Meca Doboş, preşedintele Con tualul cincinal cu planul pările cimentiştilor de la la atelierul nr. 3 fotome-
iar la cele două ferme de nizatorii fermei — Baksi siliului unic agroindustrial îndeplinit, iar de va fi po Chi.şcădaga pentru înde tal şi pictură a reuşit, in
legume ale Asociaţiei eco Ioan, Simion Torsan, Petru Geoagiu şi Antonie Pera, sibil şi cu unele depăşiri plinirea sarcinilor la ex scurt timp, să-şi asigure
nomice de stat şi coopera Perţa, Puiu Bogdan — re V. ARDELEANU — considera Florca Tigo- port, Florian Şerban. de la beneficiari permanenţi nu
tiste horticole Geoagiu se parau aspersoarele şi agre- ianu — secretara! comite- biroul desfacere, spunea : doar din judeţul nostru,
lucra de zor. ' gate’e de pompare. (Continuare >n pap - •> „Lucrul este bine organi ci şi din tară. Una dintre
..Vrem să intrăm în cîmp zat pe formaţii şir schim
mai
cu cît mai multe forţe buri, oamenii îşi fac cu cele calităţii elocvente dovezi
efec
lucrărilor
a
mecanice imediat ce vom conştiinciozitate datoria, tuate de cele şase munci
avea o oră bună de lucru“ dau mare atenţie calităţii
— ne spunea Virgil Tudan, producţiei şi realizării sale toare este faptul că ate
colaborează
cu
pu
lierul
directorul S.M.A. Geoagiu, ritmice, astfel îneît planul ternice întreprinderi indus
în timp ce urmăream în a- la export a fost îndeplinit triale (, .industria sirmei"
teîierul mecanic formaţiile şi depăşit lună de lună şi, Cimpia Turzii, întreprinde
de lucru conduse de mais ceea ce este mai impor rea de mecanică lină Si
tant, nu am avut nici o naia s.a.), pentru care e-
LA INSĂMINTAREA reclamaţie din partea be xecută repere ale unor u-
neficiarilor externi pentru
PORUMBULUI tilaje destinate exportului. conti
Pentru
spori
a
DUMITRU GHEONEA nuu productivitatea mun
C.A.P. cu C.A.P.
produselor,
rezultate rămase {Continuare in pag o 2-a) cii şi calitatea nevo ; e de
atelierul
avea
bune în urmă
unele dotări, mai precis
Bobîlna Brănisca ÎN ZIARUL DE A Z I : de citeva utilaje si insta
Burjuc Căstâu laţii adecvate procesului
Haţeg Geoagiu o „Casa-i nouă, rn casă de producţie Cine le-au
Pricaz Nâdăştie plouă - chiar şi cu realizat ?
Rapolt Ocoliş promisiuni" MIRCEA LEPĂDATU
Roitiqs Rîu Alb al o Să facem cunoştinţă
Constantin Petec, Împreună cu şeful secţiei S.M.A.,
şef
Turdas Sălasu de Sus ing. Inginerul Mitrofan C.A.P. Orăştie, Dumitru Vasile, execută semănatul porumbului pe o cu tricolorii
şi tracto ristul
Ion
Veţel Unirea tarla de 38 ha. Foto: VIRGIL ONOIU © Dialog cu cititorii (Continuare în pag o 2-a)