Page 94 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 94
pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI*]
CAMPANIA AGRICOLĂ Di PRIMĂVARĂ Căminul să devină 5W 1
f ELEV
(Urmare din pag. 1) le trei, în jur de 60 de hec ACŢIUNI DE rile curente de întreţinere, eu adevărat un Im plăcut
MtSMaaiWXMPnBMBMBMI rrrtu. ■.■rjvr.nrjn tare, ultimele 30—35 hec ieri s-au descărcat aici 16,05 Admite,
inginerul şef al C.AP. Au- tare. La polul opus — ÎNTRAJUTORARE două vagoane de turbă, ce a doua ti,
sultaţii) :
yel VI a ic u, ne deplasăm C.A.P. Nădăştie, care din va fi folosită în amestec cu Cele trei cămine de ne- tori ai întreprinderilor mi 16,30 Secvenţe 1
■la parcela „Vîlceana". Ve- planul de 209 hectare a în Pe măsură ce în unită gunoi de grajd pentru a- famiiişti din Petroşani, pe niere Livezeni şi Dîlja a tre 16,55 Universul
vtficind starea terenului, sămânţat doar 10 hectare ţile situate în lunca Mure menajarea unei suprafeţe care le-am văzut însoţiţi de cut, ca şi altele de acest 17,40 Tragerea
17,50 1001 de s
specialiştii sînt de părere cu porumb şi C.A.P. Bre şului — Turdaş şi Pricaz de 1 ha necesară plantării Andrei Glăvati, secretar al gen, sub patronajul între 18,00 închiderea
că se poate intra la lucru. tea Română, care, aşa cum — însămînţările au progre de garoafe în sere. Comitetului municipal al prinderii de administrare Iui.
Au fost dirijate imediat am mai arătat, încă nu în sat, apropiindu-se de fina U.T.C., sînt situate în cartie cantine şi cazare Valea Jiu 20,00 Telejurnal
* în InlSr
mijloace mecanice la se cepuse semănatul porum lizare, utilajele mecanice UNII TRAG DIN rul Livezeni, în apropierea li lui, întreprindere mare, se lei de 1 >
mănat porumb, iar pentru bului. Ieri, la această uni au fost dirijate spre C.A.P. GREU, ALŢII TRAG zierei pădurii. Liniştea, ca rioasă, nume sonor, proble 20,25 Economia
pregătirea terenului Cj/iă tate s-a trecut la pregăti Mărtineşti, Jeledinţi şi drul natural deosebit de pi me mari. Dar căminele, se resursele
Document
discuri şi un combinator. tul terenului. Se lucra cu Dino. Alexandru Roşu, di PĂLĂRIA PE-O toresc completează condiţiile pare, sînt „copiii vitregi" ai 20,50 Sub flam
patru discuri şi două com- rectorul S.M.A. Orăştie, URECHE... de confort ale locuinţelor ce acesteia. Ce ne determină lui. Albim
printre...
ferestre,
—
FRONT DE LUCRU binatoare picături. Ziua de şi-a stabilit post fix la lor trei blocuri cu cite patru să facem o astfel de afir 21,05 Civica gospe
şi...
Dine, coordonînd direct ac
printre
nrti
PREGĂTIT IN AVANS ieri a fost potrivnică des tivitatea celor 12 utilaje l'ată situaţia la zi, a se nivele. Am dorit să aflăm maţie ? Purtîndu-ne paşii 21,20 Film Prcr
însă cum sînt ele îngrijite de
prin camere, coridoare, ves
rla“.
făşurării normale a lucră mecanice, iar Nicolae Cră mănatului porumbului boa către cei care se bucură de tiare, bucătării, cluburi, scări, vă. Produ
diourilor
în ultimele zile lucrările rilor reclamate de această ciun, inginerul şef al con be în cooperativele agrico găzduirea căminelor, mai de la căminul nr. 5 am con 22,03 Program ■
Sn cîmp la C.A.P. Leşnic campanie. A plouat cu in siliului unic, a bătut aproa le ale consiliului unic a- concret cum îşi autogospo- statat camere dezordonate, 22,20 Telejurnal
s-au desfăşurat pe un front termitenţe. Singurul loc din pe întregul hotar al unită groindustrial Ilia. dăresc casele tinerii loca pardoseli negre, broaşte
larg, principalele forţe raza consiliului unic agro ţii cu piciorul, stabilind ce
fiind concentrate ia semă industrial Călan unde s-a lucrări sînt urgente în fie RAOjj
natul porumbului şi erbi- lucrat mai bine a fost care târla în parte. Unitoîaa Plan/ha . fteaiiz. Prin căminele de nefamiiişli
eidări. Pentru a asigura
BUCUREŞTI
posibilitatea folosirii cu un cartierul livezeni — Petroşani dioprogranml
randament maxim a maşi ilia 185 120 Radiojurnal ;
nii la însămînţări, mecani Gurasada presei ; 8,10 Ci
zatorii Aurel Cătălina, Tibi 225 110 tari, cum sînt controlaţi în smulse, lenjerie neschimbată diilor; 9,00 Bul
Bistrian şi Petru Matei au Burjuc 150 100 această direcţie de către co şi miros insuportabil (exem 9,03 Răspunde
riior ;
10,00
realizat pregătirea grădi- Ohaba 261 85 mitetele de cămin şi admi ple camerele 38, 35, 65, 78), ştiri ; 10,05 I
nărească a patului germi Sălciva 132 45 nistratorii imobilelor, de că grupul social de la etajul Iară ; 10,30 D
nativ, iar lui Trandafir Roşcani 161 40 tre conducerile întreprinderi patru - intr-o stare deplora cialistc ; 10,45
lor cărora le aparţin.
citoreşti ; 11,0
bilă, infiltraţii în tavan, în-
Buruiană i-a revenit sarci tr-un cuvint necurăţenie şi ştiri ; 11,05 D
na să facă erbicidarea to Răduleşti 150 25 Căminul nr. 1 al întreprin copiilor ; 11,35
tală înainte de semănat. Dobra 56 25 derii de construcţii montaje atmosferă respingătoare. în 12,00 Buletin i
Din comoar:
Datorită experienţei acu Lâpuşnic 51 25 miniere Valea Jiului (adminis camera nr. 38 unul dîn lo nostru ; 12,25
mulate. şi conştiinciozităţii Bretea M. 72 20 trator Gheorghe Dragnea) catari şi-a parcat bicic.'Cd. ţific ; 12,45 .
ce o dovedeşte în muncă, n-are termen de comparaţie Să fie o întîmplare ? „Am Radio-TV. ; 13
semănatul porumbului este Sirbi 129 20 cu celelalte două. in came vreo să vedem şi o cameră 3 ; 15,00 Clubl
IC,00 Buletin
1
încredinţat mecanizatoru Teiu 77 20 re este ordine, curăţenie, curată ' - ne adresăm pre Coruri ; 16,20
lui Lucian Bobar, care e- Zam 91 20 zeci de suporturi cu flori pe şedintelui comitetului de că cului ; 10,25 (
foctuează lucrarea în con- pereţi, de-a iungul coridoa min, Ionel Nistoroiu. „N-am ţa Cosmin ;
nate economi
(iţii de calitate, sub direc Lăsau 60 15 relor. Mal puţină grijă se chei" - ni se spune (admi letin de ştiri
ta supraveghere a ingine manifesta însă pentru între nistratorul Gheorghe Dudaş reportaj 1982;
rului şef Gheorghe Irimie. ţinerea incintei. nu venise încă la serviciu tisment folcln
limbii români
Este notabil faptul că aici După cum rezultă din Şi intrarea căminului Gru deşi era ora 10,30 şi progra serii ; 20,00
s-a trecut la întreţinerea tabel, sînt mari decalaje pului de şantiere Valea Jiu mul începea ia şapte). 20,15 Cartea, i
culturii cartofilor, prin re- între unităţi, multe din lui al Trustului de construc Constatările negative ar torul ; 20,45 1
şlagărelor ţ 2
bilonare, acţiune ce o efec ele cu condiţii asemănătoa ţii Deva este neglijată ; as mai putea continua. Lăsăm tia dumneavo
tuează mecanizatorul Gelu re de lucru. Este clar că pectul de şantier, cu mate insă ca cei care răspund de O zi într-o o
Bistrian. Am reţinut tot acolo unde s-a lucrat cu riale de construcţie în dezor administrarea locuinţelor şi, terii muzical
odată îngrijorarea cadrelor Augustin Milcşart, meeaniz ator la l.A.S. Stineri a, asigură hărnicie şi pricepere, unde dine, încă n-a dispărut deşi împreună cu comitetul de 23,30—5,00 No
cal nocturn.
din conducerea C.A.P. faţă insftminţarea porumbului ia un înalt nivel calitativ. s-au folosit din plin con noua cantină construită alături cămin, să !e continue, să gă
de dijmuirea recoltei de diţiile prielnice de sol şi este deja terminată. Vizitînd sească cele mai bune solu TIMIŞOARA
maţiile
zilei;
cereale păioase de ' către Se acţionează cu forţe de timp rezultatele sînt cîteva camere de la cele pa ţii pentru ca totul să se tatea in indi
turmele de oi particulare, C.A.P. Gînţaga, unde de sporite şi pentru însămin- bune. Din păcate însă, a- tru nivele, grupurile sociale, schimbe în bine aici. Se pa muncitoresc
ceea ee necesită măsuri e- fapt, se şi apropie înche ţarea porumbului siloz, pe semenea unităţi sînt pu constatăm că s-au făcut re re că întreprinderea patro- de 1 Mai; Cr
nergice din partea organe ierea semănatului. Tot terenurile asociaţiei pentru ţine. cent reparaţii aie instalaţii natoare lasă totul în seama lui de valori
lor locale în vederea apă printre picături s-a lucrat creşterea şi îngrăşarea ti Acum timpul s-a răzbu lor şi tencuirea unor por conducerilor întreprinderilor riei prime 1
18,20 „-1 Mai
rării culturilor agricole la pregătitul terenului în nat parcă pe cei rămaşi ţiuni de pereţi deterioraţi, că ai căror încadraţi ocupă a- — cintece; i
continuare la C.A.P. Vîl nerelului bovin. Această u- ceste spaţii. Numai prinlr-o rli întreabă
cele (are încă 55 ha gata nitate dispune de trei ma în urmă. Luni noaptea şi s-a început zugrăvite! la eta răspund: Pa
SEMĂNATUL SI pregătite pentru însămîn- şini de semănat, pînă a- marţi a plouat, iar încer jul întîi. „Intenţionăm să fa bună colaborare a tuturor al devenirii
PREGĂTITUL lări), la C.A.P. Strei, C.A.P. cum avînd însămînţate 185 cările făcute ieri la pregă cem o igienizare completă, factorilor răspunzători, prin liste. Dczvol
eli; 19,00 Est
intensificarea controalelor şi
tirea terenului au dat greş.
V
TERENULUI - Şuierai şi C.A.P. Nădăştie. ha. TRA1AM BONDOR Culmea este că tot cei a- astfel ca în ce! mai scurt antrenarea locatarilor ia tot românesc; litcr:
timp să ajungem şi la ni
siunca
semănatul
au
vansaţi
cu
inif
PRINTRE PICĂTURI La C.A.P. Bretea Strei, ca încercat să lucreze şi ieri velele superioare, iar în jur ceea ce ţine de gospodări profund sociali;
dealtfel şi la C.A.P. Batiz
re se va putea crea o am
tatea
s-au căutat locuri care să LEGUMICULTORII — mai precis Gurasada — vom fcce ordine însă deo bianţă optimă, atît pentru locviul naţie
Cooperativele agricole- din permită însămînţatul. în LA DATORIE în timp ce codaşii şi-au camdată se construieşte o odihnă cit şi pentru desfă
Boşorod, Gînţaga, Strei, parte s-au găsit, în parte tras pălăria pe-o ureche .şi cantină" - ne spunea Ionel şurarea activităţilor recreati
Bretea Strei, Ruşi, Vîlcele nu pentru că terenul se au scos de la naftalină slo Udrea, administratorul blocu ve. Fiecare tînăr locatar va
aveau ieri dimineaţă cele menţinea moale. La Asociaţia economică ganul cu care ne-au plic lui. Să sperăm că de ta trebui să răspundă prezent
mai mari suprafeţe însă- de stat, şi cooperatistă de tisit în toată această pri vorbe Io fapte nu va trece solicitărilor, să aibă iniţieri ' DEVA :
mînţate cu porumb. Prime DORIN CORPADE sere Slntandrei, s-au recol măvară capricioasă : prea mult, mai ales că in vă proprie pentru efectuarea Buddy Hoil:
tat ieri, pentru a fi livra — E moale, ţiu se poate terlocutorul nostru este nou şi păstrarea curăţeniei - o tima cursă
te unităţilor care cultivă lucra. în această meserie şi, ca se condiţie esenţială pentru un DOARA : D
(Flacăra)
ee
APĂRAREA CULTURILOR AGRICOLE - legume în solarii, 70 000 fi O fi moale acum pămîn- cretar al organizaţiei de ti climat sănătos şi plăcut, iar zii (Sidcrur;
re răsad de gulioare şi tul, dar celor care gîn- neret, va antrena locatarii la inscripţia „Căminul nostru — mici, dar m;
ÎNDATORIRE A FIECĂRUI CETĂŢEAN peste 100 000 fire răsad re- desc şi acţionează în acest autogospodărire, la tot ce casa noastră" să devină un Acţiunea .,
Iar"
(Consti
picat de tomate. S-au mai mod nu trebuie să le fie ţine de crearea unei ambian adevăr palpabil, nu doar un TROŞANI:
Realizarea sarcinilor din drumuri prin culturi, altele recoltat 3 000 legături de moale deloc. ţe plăcute în camere, în clu afiş atîrnat de perete. (Unirea);
programul de autoaprOvizio- decit cele stabilite prin pro gulioare şi 3 000 căpăţîni buri şi holuri. dineuri (
nare teritorială impune ca, iectul de organizare a terito de salată. Pe lingă lucră- T. ISTRATE Căminul ce cazează lucră- ESTERA SÎNA LUPENJ: S
pe lingă folosirea cu randa riului, fapt ce ,se sancţionea tura!) ; Ore!
eitorese)
;
ment maxim a fiecărui metru ză potrivit Legii 59/1974 pri godnien (I.
pătrat de pămint, o aten vind folosirea fondului fun NEA ; Fiic;
Ion
Chira,
ţie deosebită să fie acorda ciar, cu amendă de ia 500 maţii Gavrilă Degan, Nico- nerul) ; PI
ir
Nicu
fotbalişti
Barbu,
tă de către fiecare cetăţean la 1 500 lei. De asemenea, Un colectiv eitorese) ; .
protejării şi apărării culturi din tarlalele C.A.P. Cristur, lae Moga, Gheorghe Dudău, Jocuri ser
Şichet,
Gavrilă
Hanc,
Ioan
lor agricole împotriva distru unii cetăţeni au trecut la re Vasile Sima, maistrul Va- rese) ; u.
speranţelor
gerilor de orice fel. Or, ig coltatul culturilor unităţii ca omogen sile Deac, muncitorii Ele BRAD : Ti
norând prevederile legale, se din propriile grădini, Astfel na Chira, Dănilă Gabor, dorului (
constată că unii cetăţeni, de contravenţii se sancţio (Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) raţional maşinile şi insta Virgil Corciova. Dar reali GURABAK
(Minerul) ;
confundind avuţia obştească nează cu amendă de la 300 laţiile". „Şi noi, cele trei zările nu sînt pe măsura urmele tigr
cu propria avere, aduc pa la 500 lei, potrivit Hotărîrii femei pe schimb, de la în- posibilităţilor noastre. Ne atomii ma
gube serioase unităţilor agri nr. 2/1981 a Consiliului popu — Cea mai mare par calitatea cimentului produs săcuire, ne străduim să vom mobiliza mai mult, GEOAGIU-
de
(Casn
cole socialiste, în special lar judeţean. La C.A.P. Leş te, noi singure, prin auto- şi livrat. De fapt, este meargă bine instalaţia, să vom lucra mai bine şi cre ŢEG : Doi
prin lăsarea abuzivă a ani nic, ciobanii cu turme parti dotare - ne spunea, cu o vorbă că marfa bună se nu avem timpi neproduc dem că putem majora spo (Dacia) ;
mindrie, Eleonora Pădu-
malelor să păşuneze pe cul culare au dat iama pe timp rean. In multe după-amie- vinde singură. Contribuţia tivi" — a ţinut să adauge rurile de producţie la ex zile din in
pri
turile de cereale păioase sau de noapte în culturile de ce esenţială la aceste realizări Maria Chira, soţia şefului port. Este hotărî rea Între Pentru (Casa
rită
pe terenurile ocupate cu reale păioase, dijmuind se ze libere am rămas aici o are colectivul de la ate de echipă. gului colectiv. MER1A : 1
plante de nutreţ. Ba mai rios recolta. Un aspect ase toate şase, am săpat şan lierul expediţie, condus de — Este adevărat că în riile I-II (
mult, s-a constatat că unii mănător se întilneşte şi în co ţurile, am pozat conducte inginerul chimist Victor registrăm o frumoasă de — în hotărîrea sa, co Căpitanul
mina).
cetăţeni au trecut la recol muna Hărău. le, am ajutat la zidărie, Bădin“. păşire de plan la export, lectivul de la expediţie va
tarea din cîmp a culturilor Reamintim faptul că potri am pus mina, alături de I-am văzut ka luoru pe contribuţii avînd întregul fi ajutat în continuare prin
agricole 1 Asemenea aspecte vit articolului 5 din Decre meseriaşi (sau de bărba muncitorii din acest ate nostru colectiv — aprecia creşterea capacităţii de în-
s-au întîlnit in ultima perioa tul 306/1981, constituie in ţii noştri, care ne-au mai lier, am discutat cu unii Victor Bădln, şeful atelie săcuire, respectarea pro
dă în raza comunelor Hă- fracţiune şi se pedepseşte, ajutat şi ei), la celelalte despre activitatea lor, de rului expediţie. Aş pune gramului de reparaţii ale
rău, Veţel, Bretea Română, aşa cum prevede Codul pe lucrări, spre rezultatele obţinute aceste realizări pe seama maşinilor şi instalaţiilor, Timpul
in satul Cristur şi în alte lo nal, distrugerea sau degra Petru Sălişteanu, preşe de la începutul anului. priceperii şi hărniciei oa dotarea cu încă două benzi 28 aprilie
calităţi. darea în orice condiţii, cu dintele cooperativei „Pres „Ne organizăm bine munca menilor, a conştiinciozităţii de încărcare şi moderniza fi rece, x
noros. Va
Constatîndu-se dijmuirea intenţie ori din culpă, in pa tarea■ “ Simeria, a subliniat pe schimburi — atît la în- rea elevatoarelor de la ţii locale
recoltei de furaje pe terer guba avutului obştesc, sanc- în plus, omogenitatea a- săcuit, cit şi la încărcat —, în muncă şi bunei organi maşinile de însăculre, prin ploaie şl
1
nu Complexului intercoopera- ţionîndu-se cu închisoare de cestui colectiv, conştiincio nu pierdem vremea, lu zări a lucrului, pe seama alte măsuri tehnice şi or deluroasă.
Vîntul vs
tist Chimindia, s-a făcut un la 6 luni la 5 ani. Apărarea zitatea profesională a fie crăm în acord global şi sprijinului permanent a- ganizatorice — a concreti cu intens
control la locuinţele unor ce şi protejarea culturilor agri cărei lucrătoare, care se cîştigăm bine şi cam astea eordat de conducerea în zat tovarăşul Aurel Danciu de 40—50
tăţeni, situate în apropierea cole necesită ca şi cdnduce- dovedeşte la lei de vred ar fi secretele succeselor treprinderii, a centralei şi —, astfel îneît să ne rea ml nord
tarlalei cu furaje, prilej cu rile unităţilor agricole să asi nică, fie că se numeşte noastre — releva şeful de ministerului de resort, de lizăm lună de lună preve minimă t
tre rninui
care Leontin Lugojan, Avram gure o bună pază a cîmpu- Floarea llleş, Mario Ta- echipă Gavrilă Chira. De tovarăşii de la C.F.R., prin derile de plan la export, de, iar <
Raţ, ion Lugojan şi Emilian lui şi să desfăşoare o mun mac, Rada Sorea, luliana asemenea, avem grijă să asigurarea ritmică a nece să livrăm beneficiarilor 0 şi îl 1
Trufan, in faţa probelor de că susţinută pentru cunoaş Mihalca sau Ştelania Pâ curăţăm bine vagoanele, sarului de vagoane. Ar pu externi cantităţi sporite de local, se
(Mcteorol
necontestat, şi-au recunoscut terea de către fiecare cetă râu, mezina echipei. să aşezăm corect sacii, să tea fi evidenţiaţi, pentru ciment de cea mai bună Ludovic
vinovăţia. Tot aici s-au făcut ţean a .prevederilor iegaie. întreţinem şi să exploatăm strădaniile lor, şefii de for- calitate.