Page 97 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 97
îtev»!
yictURA
S.âU% -■•'^
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ Tovarăşul Nicolae Geauşescu a primit delegaţia
m u t u l Partidului Socialist Revoluţionar Ecuadorian, condusă
^V\VV^«E3&a^ Xiăs^ de Victor Granda Âgiiilar, secretar general
ai wifilii
OCHII Ceauşescu, secretar Nicolae ţiona pentru extinderea şi şi • înarmărilor, accelerării
T
o
l
v
a r ă ş u
asuprire,
cursei
a
întărirea continuă a aces
care
general
atins nivele fără precedent
primit,
a
mân,
ambelor popoare, al dez
miercuri,
Al'COMITET al Partidului Comunist Ro tor legături, în interesul şi creează grave pericole
Partidului
delegaţia
la adresa independenţei .şi
voltării colaborării şi coo
Socia
N S I II U LUI U L A R J U D E Ţ E A N list Revoluţionar de Ecuadori perării dintre România şi suveranităţii popoarelor, a
condusă
Victor
an,
păcii mondiale.
Granda Aguilar, secretar Ecuador, al cauzei păcii şi De ambele părţi, a fost
general al partidului, care, înţelegerii între naţiuni. relevată importanţa întări
Anul XXXIV, nr. 7 611 JOI, 29 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani la invitaţia C.C. al P.C.R., Schimbul de vederi în rii conlucrării şi solidari
efectuează o vizită în ţara probleme internaţionale a tăţii dintre partidele comu
noastră. pus în evidenţă preocupa niste, socialiste, sociai-de-
în
cadrul
C A M P A S 9 8 Ă â e U S E O U I E P B I M Â V A B A s-au relevat cu întrevederii, rea celor două partide fa mocrate, mişcările de eli
naţională,
berare
dintre
ţă
situaţia
internaţio
de
satisfacţie
bunele relaţii dintre Parti şi nală deosebit de complexă, toate forţele progresiste şi
democratice, în lupta pen
Comunist
Român
dul
faţă de încordarea existen
S©monatyl porymbyfyi - Partidul Socialist Revolu tă în lume, ca urmare a tru triumful cauzei păcii,
securităţii
independenţei
şi
de
politicii
intensificării
ţionar Ecuadorian şi a fost
afirmată hotărîrea de a ac forţă, agresiune, dominaţie naţionale, a colaborării în
întreaga lume.
urgenţa urgentelor I
I DECADA PRODUCŢIEI RECORD 1
Brigada permanentă de reporteri transmite de pe teren stocurile necesare de REALIZĂRI ALE
masă lemnoasă în plat MEŞTEŞUGARILOR
formele primare, de
RĂSPUNDERE luate grabnic însămînţări- mai mari cooperative din unde acum se transpor In cadrul Cooperativei
tă
finale
depozitele
în
SPORITĂ FATĂ DE le şi erbicidatul. consiliu — Toteşti. La ora de preindustrializare. Ca „Drum nou“ din Hune
9 era foiala mare în curtea
La ferma nr. 3 a Aso
lu
doara,
preocupările
SOARTĂ RECOLTEI ciaţiei horticole Deva lu C.A.P. Toată lumea se agi urmare a măsurilor de crătorilor vizează cu
crările sînt încadrate în ta dar, la acea oră încă organizare a lucrului în prioritate diversificarea
grafic. Şeful fermei, ingi nu se plecase la muncă,
Din dialogul purtat cu nerul Nistor Giura-Dorin, deşi ziua era frumoasă. „De parchete, forestierii liu- şi îmbunătăţirea gamei
şeful fermei nr. 4 a I.A.S. ne-a relatat că sînt în cul ce e atît de multă lume nedoreni au înregistrat, serviciilor. Ca urmare a
Mintia, ing. Sabin Blada, tură aproape 50 de hecta acum la sediu, tovarăşe de la începutul anului, unor măsuri de aprovi
am desprins răspunderea re ocupate cu legume, din preşedinte? “—l-am între realizări deosebite în zionare corespunzătoare
sporită a tuturor lucrători care 10 sînt plantate în a- bat pe Tiberiu Niculescu, muncă. Sporurile de cu materii prime şi ma
lor unităţii pentru reali ceastă primăvară, cu căp preşedintele C.A.P. „îi mo producţie la zi însumea teriale şi a folosirii
zarea unor lucrări de ca şuni, iar alte 9 sînt culti bilizăm greu la muncă. Eu ză mai mult de 2 000 chibzuite a timpului e-
litate la pregătirea patului vate cu varză timpurie şi acum vin din comună, de mc buşteni de fag, a- fectiv de lucru, meşte
germinativ, la semănat, er- de vară. Ferma are front la mobilizarea cooperatori proape 300 mc buşteni şugarii luinedoreni şi-au
bicidat şi întreţinerea cul de lucru asigurat pentru lor". MASA LEMNOASĂ de stejar, 20 mc celulo depăşit prevederile de
turilor, condiţii esenţiale semănatul fasolei şi culti PESTE PREVEDERI ză total, 700 tone lemn plan Ia zi cu peste un
în obţinerea de recolte varea guliilor şi verzei ro Dacă avem în vedere că de foc, 65 mc lăzi de milion Iei la producţia
sporite la hectar. Conco şii pe încă 21 hectare. la această unitate mai sînt în condiţiile iernii fag — realizări care si globală, înregistrînd şi
mitent se acordă atenţie N. TIRCOB încă de realizat o serie de deosebit de grele din a- tuează colectivul S.F.E, însemnate beneficii su
deosebită efectuării lucră lucrări, inclusiv la semă cest an, colectivul Sec Hunedoara pe primul plimentare. Se eviden
rilor într-un timp cit mai ESTE NECESARĂ nat, reiese cu claritate ne torului forestier de ex Ioc în întrecerea socia ţiază, prin hărnicie şi
cesitatea de a se acorda
scurt, folosirii fiecărei ore maximă atenţie mobilizării ploatare Hunedoara a listă între unităţile în conştiinciozitate în mun
bune de lucru în cîmp. Ca O MAI BUNĂ susţinute a forţelor şi mij lucrat destul de bine în treprinderii forestiere că, între alţii, loan Vul-
urmare, mecanizatorul Nl- ORGANIZARE loacelor mecanizate pentru parchetele din Poiana de exploatare şi trans pan, Ana Gherasim, Va-
colae David a reuşit să în- ca timpul favorabil să fie L Ruscăi, asigurîndu-şi port Deva. siIe Maxinuc.
sămînţeze porumbul pe 40 A MUNCII folosit cu randament spo
de hectare, iar Gyorfi Lu In unităţile din Consi rit.
dovic şi Ion Oprea au e- liul unic agroindustrial To-
fectuat erbicidatul total şi, teşti, erbicidarea culturilor ION CIOCLE1
respectiv, lucrarea cu eom- de Cereale păioase s-a fă
binatorul. Odată cu semă cut pe 1 030 hectare din SE RESPECTĂ
natul se face şi fertiliza cele 2 215 însămînţate. în VITEZA ZILNICĂ
rea pe rînd cu îngrăşămin- două zile s-au erbicidat
tele chimice. în zilele cînd peste 360 hectare. în gene LA SEMĂNAT
s-a putut lucra la erbiei- ral viteze mici la aceste
dări, acţiunea de combate lucrări de stringentă actua „Sîntem conştienţi că am
re pe cale chimică a bu litate, şi nu doar starea rămas în urmă cu semă
ruienilor s-a efectuat pe timpului, nefavorabilă în natul porumbului. Azi vre
70 de hectare. în conti general, este de vină. mea fiind favorabilă la
nuate, se urmăreşte starea Ieri dimineaţă am fost primele ore ale dimineţii
terenului pentru a fi re prezenţi într-una din cele I.M. Orăştie, atelierul S.N. 320 montaj. Echipa de mo nlori strunguri, condusă de
(Continuare in pag. o 2-a) comuniştii! loan Popcscu, exc cută lucrări de foarte bună calitate.
LUCRĂTORI Al OGOARELOR,
MECANIZATORI, SPECIALIŞTI !
Volume sporite de materii prime
So acţionăm cu toate forţele, folosind ţ
din plin orice clipă de timp prielnic pentru a \ aduse în circuitul economic ® FILME INSTRUCTIVE. I
termina, pînă în seara zilei de 30 aprilie, ţ I La sectorul I al întreprin- J
s derii miniere Aninoasa se >
semănatul porumbului boabe pentru consum, j In actuala etapă de edi ţiale de înfăptuire a aces căminte, cele mai bune proiectează filme pe teme 1
ficare multilaterală a pa tor sarcini, pe care le a- rezultate au fast înregis I de protecţie a muncii deo- ,
triei, un accent cu totul vetn permanent în prim- trate la Ghelari (pentru , sebit de instructive. Săptă- > unui I
efectivul
minai,
deosebit se pune pe lărgi planul preocupărilor, sînt minereuri de fier), Deva, 1 schimb participă la prezen- ,
UNITĂŢI CARE AU ÎNCHEIAT rea bazei proprii de ma intensificarea lucrărilor de Muncel şi Boiţa — Haţeg s tarea filmelor de cunoaşte- j
terii prime, pentru asigu foraj şi miniere, promova (neferoase), Roşia Monta re şi respectare a normelor {
SEMĂNATUL PORUMBULUI BOABE rarea în cît mai mare mă rea unor tehnici, instalaţii nă, Baia de Arieş (judeţul I de tehnica securităţii mun- *
, cii. • REPARAŢII LA MA- <
sură a economiei naţionale şi utilaje moderne — de Alba) şi Barza (aurifere), | ŞINILE DE RECOLTAT. In |
PENTRU CONSUM cu resurse minerale utile mare randament — de Gurasada (bentonită). Rea i atelierele S.M.A. din judeţ *
şi energetice indigene şi di lizări de seamă la zăcă « au fost reparate şi puse în |
stare de
funcţionare
peste |
Cooperative agricole: Ostrov, Sincrai, Gînţaga, minuarea importului în a- mintele amintite, ca şi la I 220 combine de recoltat «
Ilăşdat, Buituri. cest domeniu, reducerea e- La Centrala altele, au fost obţinute şi ■> furaje, mai mult de 170 t
Asociaţii economice in tercooperatiste : Bobîlna, fortului valutar al statului. de la începutul acestui an, combine pentru recoltarea | s
păioase,
cerealelor
precum
Vaidei, Ilia. — Cum sînt angajate co minereurilor Deva dovadă a sîrguinţei şi ho- j şi 115 prese de balotat paie. J
lectivele Centralei minereu tărîrii geologilor şi specia ® UN BLOC NOU ÎN CON- |
rilor Deva în înfăptuirea liştilor de la C.M. Deva ca STRUCŢIE. La Rapoltu ,
lucrări- >
acestui obiectiv major, to prospectare şi exploatare, — în colaborare cu cei de I Mare au început
, le pentru construirea unui (
De ce la C.A.P. Hărău nu s-a lucrat ieri varăşe loan Stoenescu, şef perfecţionarea fluxurilor la I.P.E.G. Deva şi cu spri bloc cu 14 apartamente şi „
la semănatul porumbului ? al compartimentului geolo de producţie în uzinele de jinul ministerelor de resort I cu oficiu poştal la parter.
Iu timp ce, sub coordona ica 7 Nu au cunoscut şi nu gic ? preparare, vizînd valorifi Duminică se lucra cu spor
la
fundaţiilor
şi
săparea
rea Biroului Comitetului ju au controlat pe parcursul u- — După cum se ştie, carea integrală a compo — să-şi îndeplinească e- eliberarea amplasamentului,
deţean de partid, in unităţile nei zile întregi ..activitatea" xemplar prevederile de 1 prin demolarea unei ma- ,
agricole din judeţ se depun mecanizatorilor de aici ? Ce sarcinile noastre privind nenţilor utili din zăcămin plan, să pună în evidenţă I gazii vechi. o ÎNTÎL- I
eforturi însemnate pentru părere are primarul comu dezvoltarea bazei de mate te şi creşterea coeficientu • NIRE LA RlU MARE-RE- J
semănatul porumbului boa nei, Ion llinpu, aceste lu rii prime sînt sporite de lui de extracţie al aces şi să valorifice superior | TEZAT. In cadrul „Lunii .
be pentru consum, folosin- cruri nu s-au petrecut în cantităţi sporite de mate
du-se în acest scop orice raza dumnealui de activita la an la an, ajungînd în tora. rii prime şi resurse ener • cărţii în întreprinderi şi |
clipă de timp prielnic, sînt te ? Dar tovarăşa Doina prezent, în întreg cincina — Iar rezultatele... ' instituţii", marţi după-a- «
şi unităţi în care semănatul Sieoe, organizator de partid lul 1981—1985, la cifre deo — Ca urmare a străda getice. în unele unităţi I miază poeţi şi scriitori s-au «
nu se realizează in ritm co şi preşedinte al Consiliului sebit de mobilizatoare. A- niilor şi eforturilor depu însă şi la anumite zăcă ‘ întîlnit cu cititori la Riu <f
respunzător. în cursul zilei unic agroindustrial Deva, nu minte s-au înregistrat ne- . Mare-Retezat. Au fost pre- *
de ieri, în multe cooperative arc nimic de spus despre a- tenţia principală a geolo se, în anul 1981, prin lu | zenţi cu poezie şi proză I
agricole din judeţ, Îndată ce cest act grav de indiscipli gilor şi specialiştilor din crările de cercetare geolo realizări de plan în trimes . Bogdan Bădulescu, redac- ■
condiţiile au permis, s-a in nă 2 centrala noastră este o- gică în regie proprie am trul I a.c. Aceasta şi din I tor la Editura Eminescu, .
trat în teren şi s-a semănat reuşit să creştem volumul cauza condiţiilor mai grele 1 poeţii Viola Vancea, Gheor- I
pină la căderea nopţii. La Nimănui nu-i este permis rientată spre creşterea vo • ghe Zincescu, Eugen Evu, N
C.A.P. Hărău, însă, la ora ca in această campanie de lumului de rezerve în pe rezervelor, faţă de plan, din iarnă, dar şi ca urma j Neculai Chirlca, Valeriu a
17 toate tractoarele erau par semănat, în care fiecare oră rimetrele existente şi ex cu aproape 50 la sută la re a unor deficienţe de I Bârgău şi membri ai ce- I
cate cuminţi in secţia S.M.A, bună de lucru este un ade tinderea cercetărilor în zo minereu de fier, 16,6 la mobilizare şi de organizare • naclului literar de la Brazi.
dar nici pînă atunci nu au vărat tezaur, să parcheze
lucrat nimic la semănat. maşinile şi să renunţe la nele adiacente, atragerea sută la minereuri polime- a lucrului. în unităţile cu
Ce părere au despre aceas lucru o zi întreagă. Cei ce în circuitul economic şi a talice, 5,1 la sută la mi
tă situaţie şeful secţiei se fac vinovaţi de asemenea zăcămintelor cu conţinuturi nereuri cuprifere, 4,6 la DUMITRU GHEONEA
S.M.A., loan Achim şi direc stări de lucruri, vor suporta
torul S.M.A., Inocenţiu Te consecinţele. reduse în substanţe mine sută la minereuri auro-ar-
rale utile. Mijloacele esen gintifere. Pe unităţi şi ză- (Continuare în pag. a 2-a)