Page 98 - Drumul_socialismului_1982_04

|>ag. I DRUMUL SOCIALISM

SEMĂNATUL PORUMBULUI UROENJELOR ioful educativ al arfei fotografice
î

în locul lui „ztmhiţi, Tei
(Urmare din pag. 1) perirea solariilor trebuie sîngeorgiu, Bretea Română, te la pregătirea terenului
mult grăbită. Chitid, Vîlcele, şi-au ve­ pentru cultivarea porum­ n,m Telex
sun mobilizat mijloace me­ La C.A.P. Mărtineşti şi rificat utilajele, şi-au făcut bului şase mecanizatori: vă rog“—• viaţă autentică 11,03 O prt
viitor
canice atît la pregătit te­ Jeledinţi semănatul porum­ 0 serie de remedieri la se­ Alexandru Deteşan, Gheor­ 11,35 Public
ren cît şi aici, la semănat' bului s-a reluat ieri după- mănători, discuri ori trac­ ghe Vintilă, Dorel Ştefan, 11,45 Film
1
şi un:
— ne spunea Ioan Rob, amiază, realizîndu-se cîte toare pentru că odată ur­ Candin Jurca, Viorel Apa- Consiliul orăşenesc de e- Şi tot mai mulţi- membri 12,40 „De c
inginerul şef al C.A.P. 5 ha. S-a lucrat, de ase­ nite la lucru, acestea să raschivei şi Alexandru Ci- ducaţie politică şi cultură ai fotoclubului au această cin t ]
porta)
Geoagiu, aflat în tarlaua menea, la C.A.P. Orăştie, nu mai înregistreze timp călău. Alături de ei, a lu­ socialistă Orăştie a organi­ „capacitate de a explora, 10,00 Tineri
„Obreje". Aici se semăna Orăştioara de Sus, Orăş- de imobilizare. crat si Constantin Borşoş, zat la muzeul de artă a descoperi, a informa şi meni
porumbul cu două maşini, tioara de Jos, şi Pricaz. Totuşi, au fost şi coope­ împreună cu ceilalţi meca­ populară din localitate a interpreta — apreciază Repor
conduse de Cornel Beca şi — Astăzi, ne spunea Eu­ rative unde s-a intrat de nizatori, arînd o suprafaţă primul S'alon de artă foto­ sculptorul Nicolae Adam, 10,20 Viaţa
Nicolae Mărginean, împreu­ gen Lăzărescu, şeful fer­ cu zori la semănat — de 25 ha. La C.A.P. Sîn­ grafică. Realizatorii ? Mem­ directorul Muzeului de ar­ 10,43 Japon
contor
nă ajungînd la o viteză mei nr. 4 a I.A.S. Shneria C.A.P. Ruşi. (La sfârşitul tandrei s-a acţionat ieri la brii fotoclubului „Muse- tă populară din Orăştie. 17,05 Studie
zilnică de 30 ha. în parce­ muncim cu trei discuri, un zilei sămînţa era încorpo­ prăşit ceapă cu cultivato­ ion“, înfiinţat doar cu cîte- Aparatul lor foloseşte lim­ J Mai
lele „Ghezuini" şi „Poie- combinator şi o semănătoa­ rată pe aproximativ 40 hec­ rul, la semănat porumb va luni în urmă: Petre baj irl văzului pentru a co­ 2 Mai
Uîlui
nari“ se aflau cîte două re de porumb. Mergem cu tare). (mecanizatorul Pavel Cu- Petaru, Elisabeta Petaru, munica imaginea. Acest 18,00 închid
discuri conduse de meca­ o densitate de 72 000 plan­ între orele 10 şi 31 au tinici) şi erbicidat (Ioan Ti- Piroş Zoltan, Alexandru limbaj are ca elemente lui.
nizatorii Ioan Oprea, Emil te la hectar, mecanizatorii început semănatul cu două liban şi Alioşa Lula). C.A.P. Cazan, Nicolae Adam, Va- structurale lucrul în sine 20,00 Teleju
* In i
Pojony, Ioan Ciorogar şi Cornel Tomu.ş, Ioan Olah, semănători şl cei de la Na­ Rapolt a început semăna­ sile Mo.şeanu, Kişner Dan, — drept cronică a realită­ de l
Lazăr Tomesc, care creau Martin Hartman, Gheorghe dă ştie (care totalizează a- rea porumbului siloz, cel Dumitru Bîlu, Vaier Ioan, ţii, detaliul — drept parte 20,25 Aetna
front de lucru pentru ca Istrate şi Gheorghe Călu- cum 40 ha), iar pe la vre­ pentru boabe fiind deja Valentin Maier. O mină aleasă pentru a simboliza 20.15 Semn:
boabele de porumb să poa­ şer lucrează cu multă con­ mea amiezii au intrat în sub brazdă pe întreaga su­ de entuziaşti— de la ado­ integrul, unghiul de vede­ 21,00 munci
Virtut
tă fi Incorporate sub braz­ ştiinciozitate. „horă" şi cei de la Strei. prafaţă planificată. lescenţi la oameni ajunşi re — pentru a prezenta telor
Clasa
dă. Sîntem asiguraţi că Ziceam, în transmisia La C.A.P. Bretea Română VIORICA ROMAN la vîrsta senectuţii — care subiectul într-o nouă ipos­ 21,10 înâlţir
pină diseară se vor pregăti noastră de luni, că după a început semănatul. Deo­ au aflat în fotografie nu tază, ca să mă refer doar istori»
aici 45 ha“. un debut cu stângul spe­ camdată cu o semănătoare, S-A FĂCUT CEVA, numai un complex mijloc la cîteva. Noi credem că şi 21,33 Muzlc
în tarlaua „Dealu biseri­ răm că semănarea porum­ iar de astăzi cu două. de comunicare artistică, ci prin asemenea imagini ex­ ne-nu
cii" a C.A.P. Pişchinţi am bului va merge mai bine Boşorod, Sincrai, Strei, DAR PUŢIN şi o unealtă a activităţii primăm sentimentul nostru 22,00 Telcjr
22.15
Din <
găsit la semănat porumb şi la C.A.P. Dineu Mare. Nădăştie, Bretea Română, ştiinţifice cu reale rosturi de angajare şi conştiinţă, eurile
pe mecanizatorul Gheorghe Speranţa s-a împlinit doar Ruşi, Gînţaga sint locuri Ieri nu a plouat in pri­ educative în rîndul mase­ de răspundere faţă de ora­
Paraschiv, ajutat de coo­ parţial. Ieri s-a ieşit tîr- unde... s-a întâmplat totuşi ma parte a zilei în raza lor. şul, de societatea în care
peratorii Ioan Oproiescu şi ziu pe ogoare. Din cele 6 cîte ceva, fapt ce a permis Consiliului unic agroindus­ Salonul — cu cele trei trăim".
Ioan Suciu. „Acum e ora tractoare, cîte trebuiau să ca la nivel de consiliu să trial de stat şi cooperatist expoziţii de aparate foto şi Sentimentul de angajare
14,45. Pînă diseară semă­ muncească la discuit, au se ajungă la 500 ha însă­ Brad, dar nici nu s-a pu­ fotografii vechi, cărţi şi despre care vorbeşte Ni­
BUCURE
năm pe 10 ha, astfel că ieşit numai trei. Celelal­ mânţate. Rămîn în schimb tut lucra în condiţii nor­ prospecte, dar mai ales cu colae Adam se manifestă, dioprogran
din planul ce-1 avem, ne te nu se ştia unde sînt. 1 000 ha care aşteaptă în male. Totuşi, în cinci coo­ cele peste 280 de foto­ l-a membrii fotoclubului şi ltadiojurm
mai rămîn vreo 15“ — ne Mecanizatorul Gridan Sil­ continuare sămînţa. Vo­ perative (Zrapţi, Lunca, grafii alb-negru şi color — prin prezenţa lor în unităţi, presei ; 8,!
spune Aurica Baba, pre­ vestru a lipsit de la lucru lumul de muncă este mult Ţebea, Vaţa de Jos şi Mes­ a oferit, într-un spaţiu re- economice sau de învăţă- diilor; 9,00
Jlăsp
9,05
şedinta C.A.P. Tot aici se marţi şi miercuri. Dumitru mai mare, gîndindu-ne la teacăn), s-au semănat 19 strîns, o lume. Lumea zo­ mînt cu proiecţiile de dia­ rilor ; ii
afla si inginerul şef al coo­ Gaja şi Nicolae Şerban au faptul că aproape întreaga ha cu porumb. Puţin, desi­ nei Orăştiei de la începu­ pozitive şi diason realiza­ ştiri ; 10,0
perativei Aurel Ghigu, ca­ semănat cu porumb ieri suprafaţă mai trebuie tre­ gur, însă cooperatorii sînt tul veacului şi pînă azi, te la înalt nivel artistic şi maţii săt»;
liceelor
„5
re urmărea calitatea însă- încă 25 ha. Otilia Rusan, cută o dată cu discul sau mulţumiţi că au putut face cu luminile şi umbrele ei, cu adînc mesaj educativ. „Zinca Gt
mînţării de-a lungul braz­ inginera şefă a unităţii, combin atorul. Aceasta este şi atît. S-a mers din tarla cu adevărurile şi frumuse­ „Copiii cîntă pacea", „Pli­ letin de ş
delor. ar trebui să ţină mai strîns situaţia în condiţiile de u- în tarla căutîndu-se tere­ ţile ei umane, arhitectura­ nea noastră cea din toţi copiii soai
citate;
Sub coordonarea ingine­ în mină activitatea meca­ miditate crescută ale tere­ nurile mal zvîntate care să le, naturale. Cine a urmă­ anii" — de Elisabeta Pe­ ştiri; 12,0!
rului şef al C.A.P. Romo- nizatorilor, iar preşedinte­ nurilor. poată fi însămânţate. Cu­ rit exponatele lui Vasiie taru sînt numai două din folclorului
şel, Ioan Vasiescu la ..Dea­ le Ioan Găulea să se im­ DORIN CORPADE rios este că toate coopera­ Moşeanu a recunoscut i seturile cu oare artista a gazin iclm
lu mazării" se lucra pe plice mai mult în organi­ tivele mai avansate cu a- „Ne-a adus viaţa lui şi im­ făcut şi face — în rîndul Avanprem
13.00 Dc I
mai multe fronturi: la er- zarea şi coordonarea mun­ SĂMÎNŢA eeastă lucrare de primă ur­ plicit a oraşului ; prin lu­ publicului matur, tînăr sau Club uni\
bicidat grîu cu două ma­ cii mecanizatorilor. Ca şi, genţă — Ţebea şi Vaţa de crările sale am văzut ur­ preşcolar — odată cu edu­ letin de
şini conduse de Vasiie Po- dealtfel cei doi brigadieri SUB BRAZDĂ Jos, au semănat şi mier­ cuşul Orăştiei, de la ieri caţia estetică şi educaţie medicului
organ izart
tinteu şi Petru Cozmoiu, la de cîmp, care în aceste zile curi, fiecare, cîte şa.se-şap­ la azi cu deschideri spre patriotică. „Viaţă, flori, cu­ 17.00 Bule
pregătit teren două discuri de maxim record îşi gă­ Imediat ce umiditatea te hectare. în alte şase uni­ mîine". Portretele lui Petre loare", diapozitivele în ca­ Tribuna
.şi un combinator mînuite sesc altceva de făcut. Co­ solului a permis, ieri me­ tăţi cooperatiste nu s-a fă­ Petaru — de la „primele re P. Petaru a pus, cu ochi apăr şi t*
de Ioan Ştefan, Emil Aca- mitetul comunal de partid, canizatorul Aron Braşovea- cut însă aproape nimic, secrete", acea suită foto­ de profesionist, lirism şi ~~ progra
seri
Orele
sandrei şi Ioan Casandrei, consiliul popular ar tre­ nu, împreună cu cooperato­ Cărăstău rămînînd singura grafică de mare sensibili­ „măsură de aur" în ordo­ nai ; 22,00
iar la însămânţat porumb bui, de asemenea, să se rii Ion Marcu şi Zaharia cooperativă din raza con­ tate, pe care a surprins, cu nare, sau cele realizate de 23.00 Bij
cu o semănătoare avînd la ocupe mai îndeaproape de Grogorovici au intrat în siliului care nu a pus încă ochi de artist, universul Piroş Zoltan, sînt capabile 23,39—5,00
«al noctu
volan pe mecanizatorul unitatea din Dineu Mare, tarlaua „Şuleru", unde au un bob de porumb sub copilăriei, pînă la „Perso­ să impresioneze orice pri­
Ioan Oprea. Aflăm că dacă intrucît aici multe lucruri semănat porumb boabe pe brazdă. Aici, lucrarea nu­ nalitate" sînt mărturii ale vitor, deschizîridu-i larg
azi (ieri) se va realiza vi­ sint în neregulă. patru hectare, după care mărul unu este plantatul cunoaşterii artei fotografi­ ochii spre frumuseţile de ii
teza de 15 ha, planul pe u- au continuat în parcela nu­ cartofilor. Mai au încă un ce, cum dovedeşte în ne­ neeg-alat ale naturii.
nitate va fi efectuat în TRAIAN BONDOR mită „După şură". Ingine­ hectar de realizat, după asemuitele peisaje — şl E- Cu fotografia, diapoziti­
proporţie de 80 la sută. ra Maria Căluşeru, şefa care... urmează porumbul. lisabeta Petaru (ambii vele şi diason-ul artiştii a- DEVA :
(Patria);
V. ARDELEANU fermei vegetale a C.Â.P. La C.A.P. Săllşte, tractoa­ membri ai Asociaţiei artiş­ matori din Orăştie îşi în­ dineuri <-■
SE LUCREAZĂ, Simen a, ne spunea: „Se­ rele n-au putut intra în tilor fotografiei — A.A.F.). cearcă puterea de explora­ RA : I
UNDE EXISTĂ IN CIUDA TIMPULUI mănăm experimental, pe cîmp. Au intrat însă coo­ P. Petaru, E. Petaru, Piroş re a realităţii, înscriindu-se (Flacăra)
în faza de masă a actualei
(Siderurg
10 ba porumb hibrid dubiu
INTERES LUCRĂRILE NEFAVORABIL 205, un soi foarte produc­ peratorii care au semănat Zoltan, Al. Cazan, V. Mo­ ediţii a Festivalului naţio­ riile I-II A
(Arta);
şeanu şi ceilalţi membri ai
manual două ha. Ieri, pe
CONTINUĂ tiv. în două zile, dacă nu terenurile consiliului unic fotoclubului au înlocuit nal „Cîntarea României" PETROŞ.4
plouă, terminăm de semă­ din Brad s-au mai execu­ clasica fotografie realizată cu imagini care relevă — lor (Unir
A „coboiut" zăpada de nat cu porumb cele 31 ha după îndemnul „zîmbiţi, prin culoare şi conţinut — a dineuri
Ieri au fost reluate lu­ la munte pînă pe dealurile cîte mai avem. Astăzi, ime­ tat arături pe o suprafaţă vă rog“, cu însăşi viaţa. valoarea lor educativă pcii- LUPENI:
a mea —
crările pe ogoare în toate Nădăştiei, pe Măgura ori diat ce se evaporă apa de de 32 ha şi s-au făcut pre­ De aceea fotografiile din tru cei ce-o realizează şi, tural) ; '
gătiri
pentru
pe
semănat
unităţile aparţinătoare Con­ pe Bo.şorod. Unde n-a fost pe culturile păioase de alte 6 ha. deopotrivă, pentru cei ce-o «crea la
siliului unic agroindustrial nea, a fost din belşug toamnă continuă lucrările primul salon de gen al o- receptează. (Luceafăr
Orăştie. La C.Â.P. Ocolişu ploaie. Ieri şi alaltăieri de erbicidare. în ferma le­ LIVIU BRAICA raşului Orăştie au atîta a- LUCIA LICIU liţisl sau
rul) ; PF
derenţă la publicul larg!
Mic a continuat plantarea doar cile 70 hectare au pu­ gumicolă a aceleiaşi coope­ balişti iii
manuală a cartofilor ou tut fi însâmînţate şi nu­ rative agricole s-a lucrat torese):
participarea a circa 50 de mai pe... pipăite. la plantat conopidă încă do umăr
URI CÂNI
membri cooperatori. Supra­ din primele ore ale dimi­ folîime sporite de materii prime lor (Kett
Cu toate necazurile pri­ Talismarr
faţa cultivată cu cartofi a cinuite de ploaie — o veste neţii. în cadrul Consiliului (Steaua t
ajuns aici la 17 ha. A în­ bună din Consiliul unic unic agroindustrial Simeria ZA : Cac
ceput semănatul şi la C.A.P. se fac deja mişcări de uti­ aduse în circuitul economic rul); OR
Căstău, sub îndrumarea lui agroindustrial Călan : la oxtratere:
C.A.P. Gînţaga se însămîn- laje, in sensul întrajutoră­ bă de m
Dorin Bivolarii, inginerul ţoază ultimele suprafeţe cu rii unităţilor cu un volum (Urmare «fin pag. 1) de cercetare geologică, de Severin), privind obţinerea «EOAG1T
(Casa de
şef al unităţii, ieri reali­ mai mare de lucrări de că­ recuperare şi valorificare unor cantităţi sporite de Domnişor
zând u-se primele 5 ha. La porumb. Este prima unita­ tre cele avansate la semă­ integrală a substanţelor u- metale necesare economiei fia); BR.
te din consiliu care încheie
C.A.P. Orăştie, în cursul această activitate. natul porumbului — ne de­ restanţe se acţionează cu tile din zăcămintele ex­ naţionale. Vom pune în din lanur
zilelor de marţi şi miercuri clara tovarăşul Szekely E- intensitate crescută pentru ploatate, de creştere a gra­ continuare accentul pe o- loreţul
cultură);
s-a lucrat la plantarea to­ Cum s-a lucrat ieri prin mil, directorul S.M.A. Si­ recuperarea în cel mai dului de asigurare cu re­ rientarea cercetărilor spre nie); Sili
celelalte unităţi ? De dimi­ men a. zerve exploatabile, de dez­ obiectivele cu premise geo­ •— seriile
matelor în solarii. Pînă a- scurt timp a acestora şl 1LTA : CS
seară au fost plantate 6 neaţă a fost o vreme de... într-adevăr, ia C.A.P. realizarea ritmică în con­ voltare a capacităţilor de logice favorabile şi condiţii (Lumina)
tronsoane. Au fost prezenţi stat prin secţii; Pînă cînd Bă-ria, brigada Petreni, în tinuare a planului, iar în producţie şi sporirea efi­ de exploatare economice, Strada li
la lucru peste 50 de oa­ s-a putut intra în brazdă, tarlaua „între văi" venise­ celelalte unităţi preocupă­ cienţei economice a aces­ pe creşterea productivităţii
meni. Lucrarea, ca şi aco­ mecanizatorii de la Strei- ră de la Sîntandrei să aju- rile vizează majorarea de­ tora. între principalele ac­ muncii şi a eficienţei lu­
păşirilor de plan, atît fizic, ţiuni şi măsuri întreprinse crărilor, concretizate în în­
ori în curs de aplicare în deplinirea şi depăşirea vo­
cît si valoric, creşterea
— unităţile centralei noastre lumelor de rezerve (pe ză­ Rezulta
m continuă a volumului de le-aş menţiona pe cele căminte şi substanţe) — aprilie :
rezerve identificate şi pro­ condiţie determinantă a a-
movate. privind reactualizarea ba­ sigrirării bazei de materii Extr. I:
zei de materii prime la
— Pe ce căi urmăriţi prime necesare economiei
Exlr. a
materializarea acestor efor­ zăcămintele Teliuc — Ghe- naţionale. 40, 45.
turi ? lari, Barza, Sasca-Montană
(judeţul Caraş-Severin) şi Colectivele de geologi, Fond d>
— Modul de îndeplinire cadre tehnice, specialişti de lei.
a sarcinilor, realizările ob­ Gurasada, în scopul fun­ la unităţile C.M. Deva, mo­
damentării indicatorilor de
ţinute, ca şi greutăţile cu plan pe anii 1983—1985, bilizaţi de îndemnurile se­
care ne mai confruntăm intensificarea cercetărilor cretarului general al parti­ SS&wcdtf"
sînt analizate lunar în bi­ geologice la zăcămintele dului, tovarăşul Nicolae
roul executiv al consiliului Deva — extindere, Muncel Ceau.şescu, de a extinde Timpul
oamenilor muncii din cen­ şi Troiţa, în vederea clari­ cercetările geologice şi teh­ 29 aprilie
nologice şi de a grăbi da­
fi rece,
trală, iar trimestrial fac ficării potenţialului meta­ tor. Vor
obiectul unor aprofundate lic în aceste perimetre, rea în exploatare de noi care vor
dezbateri în unităţi, stabi- pentru asigurarea capacită­ substanţe minerale utile, în de avers
cantităţi tot mai mari, sînt
slab la i
lindu-se măsuri concrete, ţilor de producţie, analiza­ hotărîte să-şi amplifice e- sificări t
cu termene clare şi res­ rea posibilităţilor de valo­ forturile şi preocupările în torul es
ponsabilităţi precise de ur­ rificare a noi resurse mi­ producţie, să-şi sporească minimă
tre zero
mărire a înfăptuirii lor, în nerale din perimetrele Hon- aportul la dezvoltarea şi maximă
de. Loco
Complexul de vaci cu lapte Ilia (Bacea). Aspect de la instalaţia <le muls In tandem. vederea îmbunătăţirii acti­ dcl-Băiaga, Bucium-Tarniţa înflorirea României socia­ neata.
vităţii sub toate- aspectele ; si Văliug (judeţul Caraş- liste.