Page 10 - Drumul_socialismului_1982_05

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

ss»—«itaSSSSKfiES
ITELEVB2
IC,00 Fotbal : Coi
netloara —
tea Cluj-Na
pauză : Tra
noexpres
1001 de ser’
17,15 Karl Marx
ani tle la n
cumentar)
18.00 închiderea
lui
20.00 Telejurnal
20,30 Actualitatea
20,50 Dragoste si
România —
triotice şi
nare
21.00 Activitatea
ducativâ
de indisciplină nu se poa­ noastre sînt prietene, copiii bun „certificat de control s-au făcut propuneri, s-au 21,25 Telccinenia
în comentariul unui' film realizat de Ghieclubuul te să nu obţii şi- rezultate — de asemenea. Nu se de calitate" pentru, dovedi­ indicat căi noi de a eco­ intotdeaun:
frumoasa",
din Valea Jiului pe tema' întrecerii socialiste şi pre­ bune în producţie. Noi am poate s-o ia unul razna fă­ rea unor valori etice supe­ nomisi energie electrică. pe ţară (
zentat în faţa minerilor, atracţia competiţiei este deo­ dovedit-o. Dar pentru asta, ră; ca noi, ceilalţi, să nu rioare. Pentru că a econo­ Propunerile şi angajamen­ studiourile;
sebit redată prin aceste cuvinte : „Să te> întreci tu cu la noi în brigadă fiecare intervenim la timp prin misi energie reprezintă as­ tele respective au fost cen­ ne)
ortacul tău şi să dovedeşti că eşti mai bun, să se se simte răspunzător de toate mijloacele, cu toată tăzi unul dintre înaltele tralizate şi s-a trecut la 22,45 Telejurnal.
măsoare în hărnicie brigada, ta eu alte brigăzi bune fiecare. Nici după ieşirea autoritatea pe care ţi-o dă comandamente ale politicii urmărirea riguroasă a în­
sau foarte bune şi- brigada ta să facă dovada că e pe poarta minei nu ne în­ prietenia întărită în proce­ noastre economice ; a o c- făptuirii lor. Şi nu se
cea mai bună, să se întreacă sectorul) sau mina. La străinăm. Rămânem oameni, sul muncii, Aceasta este conomisi realizînd produc- poate spune că a rămas fă­
care lucrezi şi tu cu alte sectoare, ori cu alte mine rămînem prieteni. Ne cău­ „Brigada înaltei răspun­ ■ ţia planificată' în sectorul ră rezultate ac.easiă stră­
şi să facă, de asemenea* dovada că performanţele- lor tăm acasă, ne vizităm-. respectiv de activitate şi a, danie colectivă.
BUCUREŞTI
sînt cele mai bune- — iată- frumuseţea. întrecerii socia­ Bucuriile unuia sînt- şi deri muncitoreşti". produce, cu energia- econo­ Cînd am lansat iniţiati­ dioprogramui d
liste". bucuriile celorlalţi. Neca­ CONSTANTIN POPA misită; valori în plus. A- va, am evaluat posibilită­ Radiojurnal ;
zurile unuia sînt şi ale or­ miner şef- de brigadă, cest- comandament a fost
Nu o dată în această competiţie a bărbăţiei, care ţile de a economisi la un presei; 8,10 Cu
tacilor şi astfel pun suflet Ia sectorul IV resortul care ne-a propul­ diilor; 9,00 Buf
este întrecerea socialistă între mineri pentru cit mai al I.M. Lupeni milion kWh. în perioada 9.05 Răspundet
mult cărbune dat ţării se nasc şi se înfăptuiesc ini­ la- înlăturarea lor. Soliile sat, mobilul pe care l-am scursă din acest an econo­ rilor; 10,00 Buh
ţiative, se formulează Şi se urmează o deviză pe. care urmărit în promovarea şi mia se cifrează la peste 10.05 Muzică pc
apoi Le preiau alte. şi alte colective, verificîndu-le efi­ generalizarea la nivelul în­ 330 000 kWh energie elec­ Din ţările soc
Buletin de şti
cienţa, demonstrînd cu tone de cărbune peste plan fi tregii întreprinderi a ini­ trică. Căile pe care am diocarusclul cc
sau prin afirmare de valori etice şi morale superioare ţiativei „Pentru fiecare to­ perseverat nu sînt doar la tează o idee;
că iniţiativa muncitorească este un, adevărat cataliza­ ie economii al, secioru!ui“ nă de cărbune extras — 1 îndemîna noastră. Impor­ citate; 12,00
ştiri; 12,05 1
tor în, întrecerea pentru înfăptuirea planului şi; anga­ kWh, energie electrică eco­ tant este ca fiecare ar al folclorului;
jamentelor asumate. O iniţiativă, cum este expoziţii ou, principalele nomisită". Formulând a- muncii să caute să ba. -■) ştiinţific; 12,45
ră Radio-Tv.;
Ce este o iniţiativă muncitorească? O- definiţie; ceâ pe care o aplicăm noi materiale, piese de schimb, ceastă iniţiativă, noi ne-am calea oricărei forme de rl-' 1 Ia 3; 15,00 C
posibilă este aceasta : un piuş. de conţr.ibuţie reziiUaţi — „Contul, colector de e- echipament-, etc. utilizate fixat,şi un angajament prin sipă. E vorba, de o con­ ţilor; 10,00 Bul
din capacitatea creatoare a insului sau a. colectivităţii conomii. al sectorului" — in mină, eu. preţul lor uni­ aplicarea ei. Angajamentul ştiinţă colectivă pusă în 1G,05 Cintccc i
rescu şi Ion
în raport cu, ceea, ce so- cere prin sarcina de- plan. are aplicabilitate în orice tar de achiziţie şi cu con­ acesta ne obligă, ca în a- Muzică uşoară
Iniţiativa cere muncă, creaţie, efort de gândire in unitate economică'. El poa­ sumurile normate la 1 000 nul 1982, să realizăm pro­ slujba economisirii unui e- donate econom
indispensabil
pro­
lement
letin de ştiri;
plus. Comozii o ocolesc şi; nu se sfjpsc s-o, declare te fi la, fel de bine „con­ tone cărbune extras^ afişate ducţia de cărbune plani­ ducţiei şi atât de valoros anchetă socia
inoperantă tocmai pentru că-i obliga să părăsească tul" brigăzii, al secţiei, al alături. Astfel, oamenii au ficată cu o economie de un în condiţiile actuale. limbii române
drumul bătut; al. rezolvărilor facile, al mediocrităţii. atelierului, sau contul gru­ posibilitatea să cunoască serii ; 20,40 P
Aplicarea iniţiativei înseamnă, deci, nut o dată,, lupta pei sindicale. Dealtfel, ini­ ce valori, băneşti se pierd milion kWh energie elec­ Lansînd iniţiativa ne-am şlagărelor; 21,
trică.
cu vechiul, cu comoditatea în- gîndire. Aşa. concep ţiativa a şi fost preluată printr-o proastă- gospodări­ asumat obligaţia de a ne ştiri; 21,05 La
22.00 O zi înt
minerii Văii Jiului iniţiativele muncitoreştii, aşa Ie ca atare în multe colecti­ re sau, din contră, ce va­ Paternitatea acestei ini­ situa în fruntea eforturi­ Bijuterii mut
înfăptuiesc şi le înnobilează cu puterea de generali­ ve de muncă. lori se economisesc prin ţiative aparţine întregului lor pe care le depun toţi 5.00 Non stop
zare. Despre cîteva dintre aceste catalizatoare de ener­ Iniţiativa, aceasta am lan- gospodărirea, judicioasă. colectiv. Pentru că, după minerii Văii Jiului de a e- turn.
gii îşi propun ei să vorbească în rîndurile de mai jos. sat-o acum patru ani şi Desigur, pentru ca ini­ ce a fost concepută într-o conomisi energie electrică TIMIŞOARA
ceva. Conceperea ei, aşa ţiativa, să. aibă aplicabili­ anume formă, a. fost su­ maţiilc zilei;
cum o aplicăm noi, este tate trebuie asigurată o şi de a extrage cu aceste tatea in indu
mu
tivitatca
rodul unei largi consultări urmărire riguroasă la ni­ pusă dezbaterii colective în economii cărbune peste de bază al (
cu comunişti şi alţi oameni velul sectorului. Noi o fa­ grupeto sindicale, în adu­ sarcinile de plan, deci cu tor activ in i
Sf ai muncii din sector. cu cem pe o fişă‘,« în care a- nările generale ale oame­ cheltuieli cit mai mici. Re­ ducţiei fizice
tor" ; Expor
specialişti. Principalul ei cordăm 5 puncte pentru nilor muncii pe sectoare, zultatele de pînă aduni prioritar : A!
obiectiv este de a econo­ fiecare procent de reduce­ în scopul de a sensibiliza confirmă că avem toate mint ai ţârii
misi, cu respectarea teh­ re a consumului normat la fiecare conştiinţă umană ce ; 18,40 A
posibilităţile să ne respec­
Iniţiativa despre care drul ei, nu lipseau nici al­ nologiilor, . cit mai multe fiecare dintre materialele să răspundă prin fapte ne­ tăm angajamentul. treabă, spccit
10.00 Evantai
vreau să vorbesc în cele te manifestări care, în mod materiale şi piese de urmărite (lemn de mină, cesităţii de a economisi e- că uşoară; 1
ce urmează îşi are izvorul obişnuit, trag înapoi un schimb; astfe! oa. o. pante cherestea, metal etc.), a- nergie. în aceste împreju­ lOAN STOI siunca liter
angajată, lai
în vibranta chemare adre­ colectiv. Ne-am propus să din cărbunele ce sa- exira* dăugate la; cite 50 puncte rări ne-am, asumat, angaja­ preşedintele ţie rcvoluţiot
1
sată minerilor Văii Jiului devenim altceva, un întreg, ge in cadru) planului sau acordate pentru; încadrarea mente • concrete: din angaja* comitetului sindicatului complexă di
de secretarul general al o familie ai cărei membri peste- plan să se extragă în consumul normat, Când mentul colectiv al minei, de- la I.M. Uricani şi festivalul i
partidului, t o v a r ă ş u l să-şi propună acelaşi scop cu consumuri materiale consumurile: normate se zie, „Scriito»
Nicolae Ceau.şescu, de a da şi să lupte drept şi cin­ rezultate din economisire; depăşesc,, sg scad oîte 5 SSiy~~^wmssl
patriei cit mai mult căr­ stit, intr-un sens unic, pen­ Am acordat: şi' acordăm, puncte; Pe- primul, trimes­ - /ţ *9
bune cocsificabil şi ener­ tru, înfăptuirea lui. Şi nu şi acum; popularizării ini- tru, al anului,, fişa, secto­
getic, de a înfăptui cu se poate spune că n-am ţiativei,. a aniteriilor ei,, o rului; nostru, cumulează 910
succes, în condiţiile econo­ reuşit. Anul trecut si anul atenţie deosebită, pentru: oâ,. puncte.' DEVA : D
mice actuale, marile obi­ acesta, pînă în prezent, numai cunoscînd-o bine-fie­ Generalizarea la nivelul tria) ; Intre
ective ale celui de al XII- n-am avut nici un acci­ care. om din sector, ea-ptm* tuturor- sectoarelor minei de apă (Art
RA : Hangr
lea Congres al partidului dent, nici o nemotivată'. te- fi aplicată; în munca» a acestei iniţiative înseam­ Fata cu sco
1
Am denumit-o simplu Anul trecut am dat, peste; fiecăruia cu. rezultatul; La Ioc- vizibil, la intra* talii, ar fi acesta. în a- tul) ; Dedu
1
„Brigada înaltei răspun­ plan 30 000 tone de huilă scontat. Pentru ciuştoreai nă economii în valoare de reai îh clădirea adminis- nul 1982; prin aplicarea lui Zorin (
deri muncitoreşti". Cum Pînă acum am. dat peste interesului oamenilor faţă; circa două, milioane iei a- ; trativă» a, întreprinderii iniţiativei, „Brigada înal­ dimineaţa i
PETROŞAN
s-a născut ea ? Aş putea plan la zi mai mult de de această iniţiativă, in. nual. miniere Paroşeni se află tei productivităţi şi, cali­ nocturnă (l
să spun că. din nevoia de 11 000 tone de cărbune si. zilole premergătoare unor MIHAI DUMITRU două elemente ale pro­ tăţii a educaţiei- socialis­ ra din lac
Noiembrie)
a forma şi educa oameni deşi. sectorul nostru stră­ adunări generale ale oame­ maistru, pagandei vizuale de ma­ te" şi completată fericit înainte de
cu care să poţi: susţine o bate o perioadă grea, ne nilor muncii am organizat sectorul) II; al) l,M. Parasem ro efect-, şi; anume „Pap* cu „Judecata muncitoreas- Un iepure
competiţie în care te-ai an­ vom redresa, căci avem ca­ ttili zilbii* şii „Panoul! ne- că!‘- ain reuşit să, redu­ (Muncitorc!
gajat. Şl noi ne angajase­ pacitatea de a o face. motivatolon". Nu, ne-am: cem. numărul; absenţelor Apus la ai
r.ON
rul);
răm într-o competiţie măr Pentru noi, a crea o fii referiţi lai ele da căi ac*- nomotivato do la. circa. rilor (Mine
reaţă. Ne-a revenit, cinstea brigadă a înaltei răspun­ tivâtateai Ian nu, ar, fi: 800 om/zilo pe lună la Casă pe
(Muncitore;
de a chema la întrecere strâns- legată de o. iniţia* două, sute' şii ceva. Pe de SA : O fre
toate brigăzile de la abar deri muncitoreşti, care să tivă care- se aplică, aici altă parte, în cursul anu­ (Muncitorc
Gheţuri p<
tajele frontale din bazin. poată fi, luată eventual cui succes — „Judecata; lui, trecut,, din 28 de bri­ zaţul) ; Bl
găzi- cite are mina, 25
Nu porneam la drum cu drept model şi de alţii, a muncitorească". iniţiativa şi-au realizat şi depăşit Imereţia
esenţă,,
în,
o brigadă oarecare ci cu fost, o problemă de etică constă în faptul că orice planul.. GURABAR
una cu un grad înaintat muncitorească. Cu o Ase­ Iniţiativa, intitulată astfel Uricani are în primul rînd act de indisciplină în pro­ din ianuar
RAŞTIE:
(
de omogenizare; dar fră­ menea brigadă din care a şi pe care o promovăm noi o valoare economică. Dar cesul muncii este supus- Apreciez foarte mult (Patria);
mântările nu lipseau în ca­ fost înlăturată orice formă la întreprinderea minieră ea este în acelaşi timp un rolul iniţiativelor în rea­ căra); GE'
judecăţii ortacilor şi nu o lizarea sarcinilor de plan ga de aca
dată în prezenţa familii­ şi în generat rolul activi­ tură); HA
lor celor vinovaţi. Guiru tăţii propagandistice bine tigrului (1
c
însă Ia mina Paroşeni nu făcute. Elementele de Pasărea C
CALAN:
se aplică numai această propagandă vizuală pe (Casa de
iniţiativă, ci şi altele ca* care le utilizăm noi în IHA : D
(Mureşul);
re au fost iniţiate de al­ sprijinul iniţiativelor pe ideal (Lui
te colective muncitoreşti care le aplicăm stirne.se
din Valea Jiului, am do­ ambiţii constructive. In­
rit să vedem eficienţa lor tervenţia operativă, la o-
prin ochii directorului a- biect pe această cale fa­
cestei întreprinderi minie­ ce mai mult decât, o sanc­
re. ţiune. Nu demult, dintr-o Timpul
— Tovarăşe director — formaţie criticată Ia „Fap­ ziua de 5
ne-am adresat ingineru­ tul zilei" doi membri ai frumoasă
mai mult
lui Kovacs Eincrik — cum brigăzii s-au desolidarizat sufla slal
apreciaţi contribuţia ini­ categoric de faptul nega­ sud-est. r
ţiativelor muncitoreşti ce tiv relatat, arătînd şi ci­ nime înt:
iar cele
so aplică la dumneavoas­ ne 2U £oşţ vinovaţii con­ şi 20 de
tră in sporirea număru­ creţi per tru că formaţia ridicate,
lui de brigăzi, care-şi rea­ mtneaţa.
lor a ajuns criticată. Cam La mut
lizează ritmic sarcinile- de asemenea forme îmbracă neral f
plan, Ia realizarea pro* variabil,
ducţiei de cărbune plani­ Ia noi, eficienţa iniţiative­ semnala
l.a I.M. Uricani, brigada condusă d.c Iiic Amorăriţei constituie o formaţie unită, sudată în ampla bătălie pen- ficate ? lor muncitoreşti. după-anr
de servi
tru mai mult cărbune. Foto: ŞT. NEMECSEK — Răspunsul, fără de­ ION CiOCLEI riga).