Page 13 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 13
ÎAIÂ M UCTUP.A
de stat s
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNiŢi-VAi
Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei
jm* wy> 'ms? <&* ar ^ Elena Ceauşescu in Grecia
S M U U J B M m CONVORBIRI ÎNTRE TOVARĂŞUL TOVARĂŞUL
NICOLAE CEAUŞESCU
NICOLAE
Şl PRIMUL MINISTRU
1
IUrtil riL UUIVIIIU.ULUI m u u k I fcniiŢf 11 v i» • - • - ^ ANDREAS PAPANDREU CEAUSESCU
A PRIMIT
cursul
în
de
dimineţii
IlO E m u n i TjTMjjj PULftR J U D E 1 E A N miercuri au început con terale au dobîndit în anii O DELEGAŢIE A
MUNICIPIULUI
din urmă o nouă dimen
vorbirile oficiale intre pre siune, ceea ce corespunde ATENA
şedintele Republicii Socia pe deplin intereselor re
Anul XXXIV, nr. 7 616 JOI, 6 MAI 1932 4 pagini - 58 bani liste România, tovarăşul ciproce de dezvoltare paş
Nicolae Ceauşescu, şi pri nică, de sine stătătoare a în după-amiaza zilei de
mul ministru al Republicii celor două ţări, cerinţelor miercuri, tovarăşul Nicriue
Elene, Andreas Papandreu. majore ale destinderii şi Ceauşescu, preşedintele Re
Zile de mobilizare generală cipat : tovarăşa Elena păcii în Balcani, în Euro publicii Socialiste România,
La convorbiri au parti
cu
împreună
tovarăşa
Ceauşescu, prim viceprkn- pa şi in lume. S-a apreciat Elena Ceauşescu au primit
faptul că, concomitent cu
la efectuarea lucrărilor agricole mlnistru al guvernului Re intensificarea contactelor la reşedinţă delegaţia pri
măriei municipiului Atena,
Româ
publicii
Socialiste
nia, precum şi miniştrii de politice s-au extins legătu care, în numele locuitori!or
rile economice, au sporit
Realizarea unor producţii cheierea însămlnţărilor de păstra densitatea stabilită. externe ai celor două ţări. schimburile comerciale, s-au capitalei Greciei a ţinut să
sporite la toate culturile primăvară pe suprafeţele Calitatea lucrărilor în clmp în cadrul convorbirilor diversificat formele de coo aducă un fierbinte omagiu
impune ca în aceste zile planificate la C.A.P. Tîm- este urmărită cu multă a- au fost abordate probleme perare în ramuri impor înalţilor soli ai poporului
întregul potenţial de forţe pa, cu excepţia celor 25 tenţie de inginerul şef Mi privind evoluţia relaţiilor tante ale industriei. român.
şi mijloace mecanizate să de hectare repartizate cul hai Popescu şi de şefa fer româno-elene, apreciin- Adresîndu-i-so preşedin
fie folosite cu randament turilor de fasole şi castra mei, Ana Moraru. du-se că raporturile bila {Continuare în oaţj. o 4-a) telui României, tovarăşul
maxim la efectuarea lucră veţi, au lucrat cu spor me Prezent permanent în Nicolae Ceauşescu, prima
rilor agricole. Cum se în canizatorii Etnilian Dara, cîvnp alături de coopera SEMNAREA DOCUMENTELOR rul oraşului Atena, Dimi-
făptuieşte dezideratul res Dumitru Gaiu, Aurel Her- tori şi mecanizatori, ingi trois Beis şi-a exprimat
pectiv în unităţile agricole nerul şef al C.A.P. Rapol- OFICIALE profund satisfacţia pentru
tu Mare, Cornel Tărăpoan-
din Consiliul unic agroin în cursul după-amiezii primul ministru elen An posibilitatea de a-1 întîlni
dustrial Simeria ? Raid-anchetă că, ne-a relatat că ieri s-a
terminat erbicidarea cerea de miercuri, a avut loc ce dreas Papandreu, au sem la Atena pe tovarăşul
însămînţările în Consiliul umc lelor păioase, lucrare rea remonia semnării docu nat Acordul-cadru privind Nicolae Ceauşescu pe care
lizată de Acs Feri şi de mentelor oficiale româno- direcţiile de bază ale dez populaţia capitalei Greciei
încheiate grabnic, loan Mert. Acum, în ac elene. voltării cooperării economi
pîrO îa ultimul agroindustrial tualitate se află rebilona- Preşedintele Republicii ce, industriale şi tehnico- îl întîmpină la fe! ca şi pe
hectar Simeria tul cartofilor şi praşila me Socialiste România, tovară ştiinţifice între Republica tovarăşa Elena Ceauşescu
canică la sfeclă. începînd Socialistă România şi Re
şul Nicolae Ceauşescu, şi publica Elenă. (Continuare in pag o 4-ciî
Timpul deosebit de fa N. TÎRCOB
vorabil din zilele de 4 şi ţa şi Liviu Purdea. Cu deo
5 mai a.c. a fost folosit sebită răspundere faţă de (Continuare in pog o 2-a)
din plin pentru încheierea soarta recoltei au acţionat
însămînţării culturilor de şi mecanizatorii Pavel Cu
primăvară pe suprafeţele hniei, Constantin Simedrea, IN ZIARUL DE AZI:
planificate. în tarlaua Victor Cicalău şi Constan
„Luncă" a C.A.P. Băcia .
tin Hîncu, care au termi mmm
i-am întîlnit pe mecaniza ■f - - a In propaganda vi
nat însămînţările la C.A.P.
torii Constantin Borşoş, ■ -a* .fSis-o zuală trebuie pro
Sîn tandrei.
Ion Aniculaesei, Aurel O- movat mai viguros
elementul concret şi
prea şi Ion Nicorici, aju Întreţinerea culturilor
taţi de cooperatoarea Mă promptitudinea
ria Gorea, la semănatul — preocupare centrală «a Acţiunea „Huilă —
ultimelor hectare. Tot aici Cîmpu lui Neag“.
se aflau inginerul şef al Pe mecanizatorul Gheor- © Producţii continuu
consiliului unic agroindus ghe Vintilă l-am întîlnit la sporite de cărbune
trial, loan Igna, inginerul efectuarea primei praşile ® Judeţul nostru — ca
şef al C.A.P., Mihai Hoţea, mecanice la cultura sfeclei, sa noastră de buni
şi brigadiera Susana Diţoiu. care ocupă 60 de ha la gospodari
La brigada din Petreni, o C.A.P. Sîntandrei. El ne io „Cîntarea României”
altă formaţie de mecani spunea că avînd cultura Cadrul afirmării po
zatori a lucrat la fertiliza angajată în acord global, tenţialului artistic
rea cu gunoi de grajd a a făcut semănatul în cele ® Carnet cultural
unei suprafeţe de 7 hecta mai bune condiţii, iar a- # Fapte din instanţă
re destinată cultivării cu cum realizează prăşii a cu La C.A.P. Sîntandrei, în tarlaua „Dric“, mecanizatorul Ghcorgho Vintilă efectuează » Semnal
plante furajere. Pentru în deosebită grijă pentru a prima praşila mecanizaţi iu sfeclă.
Fe drumul cărbunelui — din Ieri, la Deva s-a inaugurat mi noa şantier
abataje spre termocentrale (1) local de muncă patriotică al tineretului
Sporirea producţiei de energie electrică zor de cărbune pentru termocentralele de Dreptul Ia mîndria de a spune
pe bază de cărbune constituie un obiec la Mintia şi Paroşeni. Ca atare şi aici tre
tiv de importanţă deosebită pentru econo buie să se dea o bătălie menită să con
mia naţională. Aşa se explică creşterile ducă la înfăptuirea importantului deziderat „şi eu am lucrat aici“
înregistrate în decursul anilor — 18 la sută care subliniază încă o dată grija permanentă
î-n 1965, 33 la sută în acest an şi se pre pe care o acordă partidul dezvoltării sus Cind comandantul brigă stituiţi în două brigăzi pe municipiul Deva nu vor cu
conizează să se ajungă la 47 la sută în ţinute a bazei energetice a ţării. zii de la Liceul industrial cîte două schimburi, se vot noaşte acum pentru prima
1985. Este o necesitate ce izvorăşte din ce in acest context de idei ne-am propus nr. 3 din Deva şi-a prezen înrola în fiecare zi lucră dată valoarea ajutorului pe
rinţa vitală a asigurării independenţei ener să urmărim modul cum se desfăşoară a- tat raportul, pe feţele ce toare disciplinei muncito care tinerii, la îndemnul or
getice a ţării, este o activitate ce presu ceastă importantă activitate atît în termo lor 80 de tineri care vor reşti. Careul cu rigorile lui ganizaţiei U.T.C., îl dau
pune o mobilizare de excepţie atît a colec centrale, cit şi în mine şi preparaţii. lucra timp de două luni atit de cunoscute celor ca constructorilor. Schimbăm,
tivelor de energeticieni, cit şi a celor de pe noul şantier ol tineretu re au trăit cu toată pute înaintea festivităţii de des
în acţiunea de presă pe care o susţinem
mineri şi preparatori. Pentru a se ajunge din acest număr al ziarului am pornit de lui deschis ieri, în munici rea tinereţii anii marilor chidere, cîteva cuvinte cu
ca aproape jumătate din necesarul de e- la termocentrale spre exploatările miniere, piul Deva, la blocurile C şantiere naţionale în ase maistrul Ion Avram, de ia
nergie electrică al ţării să fie asigurat de urmînd să concluzionăm aici căile şi ac şi I de pe bulevardul ,,De- menea brigăzi le va fi, la şantierul 1 al Trustului de
termocentralele ce folosesc cărbunele, pro ţiunile ce trebuie întreprinse pentru îmbu cebai”, ca şi la construcţia fiecare început de schimb, construcţii Deva, unul din
ducţia de cărbune şi mai ales calitatea nătăţirea calităţii cărbunelui, care să asi viitorului hotel, se citea cu loc do bilanţ şi de sfat tre conducătorii care a lu-
acestuia trebuie să fie la nivelul cerinţelor gure creşterea în tot mai mare măsură o riozitate, seriozitate şi mîn- pentru schimbul ce va ur ION CIOCLE!
şi exigenţelor economiei naţionale. producţiei de energie electrică pe bază de drie. Două luni, de astăzi ma.
Bazinul Văii Jiului este principalul furni cărbune. înainte, tinerii aceştia, con- Şantierele edilitare din (Continuare in nan - ?a)
■
Producerea energiei electrice pe bază da A' Ar -V :' S . , V . . -vA. ■
cărtaîîa începe încă in abatajele fiii Jiului Im*
)acă mixtele de huilă li- — Do prin anul 1970, lui ar fi fost cea provă— Do prin anul 1970,
Dacă mixtele de huilă li lui ar fi fost cea prevăzu
vrate Uzinei electrice Pa preciza directorul unităţii, tă de clauzele contractuale,
rasem de către preparaţiile ing. Alexandru Aruncuten- noi am fi produs supli
din Valea Jiului ar fi avut nu, calitatea cărbunelui e- mentar 523 milioane kWh
o putere calorică constantă nergetic s-a înrăutăţit, a- energie electrică pe bază
(3 750 kcal/kg — pentru jungînd ca în 1981 să pri de cărbune. Consumul spe
primele trei grupuri — şi mim această materie pri cific s-ar fi redus cu 22
3 370 kcal/kg pentru cel de mă cu o putere calorică grame combustibil conven
al patrulea grup), o umi doar de 2 971 kcal/kg, cu ţional la fiecare kilowat
ditate de 8 sau 12 la sută o umiditate şi un conţinut produs. însă, aşa am con
şi un conţinut de cenuşă de cenuşă cu mult peste sumat in plus 114 milioa
de 30 la sută s-ar fi reali normal — 15 la sută umi ne mc gaz metan pentru a
zat planul la producţia de ditatea şi 42,7 la sută ce ne putea realiza planul.
energie electrică pe bază nuşa. Făcînd un calcul şi
de cărbune şi anul trecut şi raportîndu-ne la acelaşi DORIN CORPADE
în primul trimestru al a- număr de ore de funcţio Aspect de la festivitatea deschiderii Şantierului tineretului din Deva.
cestui- an şi, desigur, în lu nare din 1981, în condiţiile Foto : VIKGIL ONOIU
na aprilie. în care calitatea cărbune (Continuare in pag o 2-a)
