Page 14 - Drumul_socialismului_1982_05

pag 2 DRUMUL SC

Îsî propaganda vizuală trebuie promovat' mai Producţii n

viguros elementul concret şi promptitudinea continuu 11,00 Tele:
11,05Drui
1877
Cine conduce, organizea­ 1981, după care într-o listă gazetă, se află un panou 11,25Dese
ză şi face efectiv propa­ sînt date 7 nume de oa­ „Fruntaşii şi realizările 11,50Film
ganda vizuală, precum şi meni de la S.M. Teliuc lor“. Se spune : „Se poa­ sporite de cărbune umbi
cel ce ia cunoştinţă de me­ care au fost sancţionaţi te ! Brigăzile minerilor 12,45Ansa
sajul ei, sînt în consens pentru acelaşi lucru. Ioan Maicanu şi Nicolae „Doii
cînd este vorba de calita­ în cea mai tinără carie­ - O contribuţie substan­ 130 de şoferi, 20 mecanici, Corn"
într-o altă casetă se a- Ciuboraru de la mina cen­ chim
tea ei. In aceste rînduri ră de cărbune din Valea ţială la aceste realizări cinci operatori, care-şi fac
rată că pînă în 26 aprilie, trală pe luna iulie 1981 13.00înclu
avem în vedere doar două colectivul de muncă de la nu au înregistrat nici un Jiului - de la Cimpu lui şi-au adus colaboratorii cu conştiinciozitate datoria. lui
elemente ale calităţii : con­ mina centrală a realizat vagonet de minereu rebu- Neag — secfor aparţinător noştri, şi in primul rînd Se remarcă, prin hărnicie 10.00 Tele:
cretul şi promptitudinea — tat. Urmaţi-le exemplul !“. întreprinderii miniere Băr- întreprinderea de transpor­ şoferii Vasile Vaideş, Moki 16,05 Sear.
totul văzut la mina Teliuc. 776 tone de minereu peste Semnează colectivul de re­ băteni, se depun eforturi turi auto Deva, care acţio­ loslf, Florea Bediu, loader cclio
în incinta minei se află dacţie. La care nu putem stăruitoare pentru îndepli­ nează cu 80 mijloace de Cornea, Constantin Vienes- 17,10Viaţi
17,501001
două panouri mari, intitu­ adăuga decît: nu urinaţi nirea prevederilor de plan. transport şi cu aproape 150 cu, Toader Crişan, Loghin 18,00înclu
late „Iniţiativele muncito­ La mina Teliuc exemplul colectivului de intr-un efort conjugat de Chirilă, Zilai Tiberiu, meca­ lui
reşti aplicate în întrece­ redacţie. Alt articol, „Re­ angajare şi întrajutorare nicul Ioan Semeni, maistrul 20,00 Telej
Noi
ne-am
Matei
Goddfert.
rea socialistă pe anul 1982“ zultate deosebite", anunţă muncitorească sute de mi­ CONTRIBUŢIA organizat acolo şi un ate­ 20.30Actu;
şi „Contul colector dc eco­ că în primul semestru al neri, electricieni, şoferi, me­ ŞOFERILOR DE LA lier mecanic unde executăm 20.45Slucl
canici,
de
utila­
deserveaţi
plan. Tot aici este afişat anului 1981 colectivul de I.T.A. DEVA 21.30Alen;
nomii al grupei sindicale, je grele — din mai multe unele reparaţii ale autove­ Pro di
brigăzii, sectorului, insta­ angajamentul colectivului oameni ai muncii, de la unităţi economice ale ju­ hiculelor, iar de curind am nii e
pe anul 1982. Nu poţi re­ mina Est a depăşit planul
laţiei, atelierului şi al con­ proşa mare lucru colecti­ cu... (nici măcar cifra nu deţului — răspund cu en­ de conducători auto, cu terminat amenajarea unei 21.45Mein
ducătorului auto". Ambele vului gazetei de perete, tuziasm insulleţitoarelor în­ mecanici, operatori, maiştri, rampe de spălare a maşi­ lor.
boiul
sînt bine gîndite, comple­ este pusă), evidenţiindu-se demnuri ale secretarului ce asigură o activitate fruc­ nilor.
poate doar faptul că iro­ in mod deosebit brigăzile 22,15Telej
te, vizînd obiective econo­ seşte spaţiul cu material general al partidului, tova­ tuoasă, pe două schimburi Un important aport la 22.30Sear;
de
producţiei
mice concrete, criteriile de constatativ, fără tendinţă conduse de Mihai Amariei răşul Nicolae Ceauşescu, de cîte 10 ore, transportînd realizarea cocsificabil in ca­ ce h oî
cărbune
apreciere şi stimulentele militantă. şi Vasile Bularda. Şi de a- de a asigura patriei mai in medie pe zi cam 13 000 drul acţiunii de întrajuto­ 23,00în clii
tone
de
steril
materiale acordate forma­ Propaganda vizuală de tunci încoace nu s-a mai mult cărbune. - aprecia cărbune şi carierei, rare muncitorească „Huilă lui
întîmplat nimic demn de
şelul
a
urmare
Ca
mobilizării
ţiilor cu cele mai bune re­ aici are însă şi destule ca­ consemnat ? exemplare in muncă, a or­ ing. Nicolae Vucan. Cea - Cimpu lui Neag“ îl au
zultate. Un astfel de mod renţe — expresie a grabei Mai adăugăm nota de­ ganizării temeinice a acti­ mai mare pondere in oa­ zi de zi şi conducătorii au­ J£A
de a stimula întrecerea este şi neglijenţei. Un exemplu plorabilă în care se pre­ vităţii de descopertare şi meni şi utilaje, ca şi in to de la autobazele din
folositor. de acest fel îl oferă gaze­ zintă gazeta de perete a exploatare în carieră şi a realizări o are Autobaza de Deva şi Haţeg, între care BUJuKi
Privim gazeta de perete ta de perete „Tineretul şi tineretului, celelalte pa­ celei de transport a steri­ transporturi auto Petroşani. se numără Cornel Popa, dioprograi
„Minerul". Un anunţ afişat producţia". Ce conţinea ea nouri destinate propagan­ lului şi cărbunelui, de la — V-am ruga să concre­ Ion Pâdureanu, Virgii Cri­ Radiojurn
presei; 8,
aici spune că la mina Li- în ziua de 28 aprilie ? Un dei vizuale. Se simte ne­ inceputul anului şi pină la zi tizaţi dumneavoastră acest şan, Viorel Popa. Mihala- diilor; 9,0<
vezeni a avut loc un proces tabel nominal cu echipele voia unei remanieri gene­ aici s-vu obţinut realizări aspect, tovarăşe rng. Mar­ che Roşiioui, yjC'~./ Brîzni- 9.05 Râsp
can. Ei, toţi cei care' ,cre..
rilor; io,o<
public în caro mai mulţi premiate din fondul de 1 rale, în care comitetul de deosebite. La lucrările de cel Părăianuşei al Auto­ ză la cariera Cimpti lui 10.05 Soliş
mineri au fost amendaţi la sută, care şi-au depăşit partid este chemat să-şi descopertare planul a fost bazei Petroşani, din cadrul Neag răspund prin lapte teşti; 10,1
pentru încălcarea prevede­ sarcinile de plan în luna spună decis şi eficient cu­ depăşit cu peste 8 000 mc LI.A. Deva. demne de muncă imperati­ 10,35 Din
rului şi c
rilor Decretului nr. 400/ martie. Vizavi de această vântul de steril, iar la producţia — Unitatea noastră lu­ vului naţional : „Patriei mai dio a Radi
de cărbune cu circa 22 000 crează la Cimpu lui Neag mult cărbune /“. Buletin d
tem copi
CORNEL ARMEANU tone huilă cocsilicabilă. cu 65 de autobasculante, D. GHEONEA Publicitate
ştiri; 12
folclorului
Dreptul la mîndria de a Zile de mobilizare generală Magazin
12,45 Avan
TV. ; 13,0'
spune „şi eu am lucrat aici“ (Urmare din pag. I) rean, Alexandru Jalbă, fectua lucrările de întreţi­ zat o amplă acţiune de 15.00 Club
Buletin di
tul medici
Ana Radu, Rozalia Omotă,
contempor
afectat
producerii
Tina Popa, Aurica Vasiu, nere mecanică a culturilor scoatere a sălciilor de pe şi organiz
terenul
de legrume la C.A.P. îBă-
(Urmare din pag. 1) ţim încrederea în noi, ex­ de ieri, mecanizatorul Mar-’ Rodica Ocolişan şi alţii. nutreţurilor. în locul aces­ ră; 17,00
primată la această festivi­ cel Lingurar a trecut la Inginerul şef al C.A.P. Bo­ cia a fost încredinţată me­ tora, pe o suprafaţă de 6 17.05 Trib
rebilonatul cartofilor la canizatorului Ion Seche- Te apăr
tate de deschidere". Adrian
crat şi va lucra cu tinerii C.A.P. Bobîlna. bîlna, Florian Grecu, a ţi­ leanu, care dovedeşte ma­ ha s-au însămânţat ierburi, mea — p
brigadieri. Farcaş : „Ştim că nu va nut să-.i remarce pe coope­ ximă răspundere .pentru lucrare pe care au efec- 18.00 Orele
diojurnal;
„Tinerii pe care ni i-a fi uşor pe şantier. Dar sîn­ în legumi c ultură — ratorii Remus Filip, Elena calitatea praşiielor — ac­ tuat-'O coopera lorii Maria dihg; 22,00
adus pe şantier organiza­ tem hotărîţi să ne cîştigăm Ţirlea şi Magdalena Manea. Creţu, Aurica Furduî, Ma- 22.00 Biju
ţia municipală a U.T.C., în prin muncă dreptul ia mîn­ mobilizare susţinută Legumicultorii din Rapol- ţiune pe care a încheiat-o rîoara Mudrag, Asinefta 23,30—5,00
cal noclu!
special cei de la întreprin­ dria de a putea spune : în tu Mare s-au încadrat în pe întreaga suprafaţă cul­ Peiea. Maria Florea, Fîo-
derea de prospecţiuni şi această casă nou con­ Cooperatoarele Victoria grafic cu semănatul şi tivată cu ceapă. riţa Gherghel şi Gheorghe
explorări geologice şi Au­ struită este şi munca mea". Ungur, Florida Ocolişan, plantatul legumelor în Mudrag. In legătură cu
tobaza de transport au Dragomir Muntean : „Sîn­ F.lisabeta Ironie, Sofia Ber- cîmp. Ei şi-au concentrat Fiecare palmă folosirea terenurilor pe ca­
fost serioşi şi muncitori. tem bucuroşi că ni s-a ofe­ toi, Maria Fodor, Emilia acum eforturile la întreţi­ de pămînt re a .băltit apa, de unde
Ne-au fost de un real fo­ rit prilejul de a participa Irinca, Traian Pepenar, nerea culturilor, apropiind să producă ! evacuarea s-a făcut cu DEVA:
(Patria);
los şi sperăm că şi cei pe cu munca noastră fizică la Maria Gîrlişte şi Silvia de încheiere şi prăşii a motopompeie, preşedintele lincvent (S
care-i vom primi acum pe edificarea unor obiective Iordate se numără printre manuală la ceapă. In con­ în scopul folosirii cu unităţii, Maria Marcu, ne-a RA: Hanjţ
şantier vor fi ia fel. Le vom sociale din oraş". Daniel cei peste 50 de legumicul­ tinuare, urmează -să trea­ chibzuinţă a pămîntului, ia spus că imediat ce se poa­ Oglinda sr
încredinţa munci pe mă­ Prejban : „încep activitatea tori care participă zilnic la că la prăşitul guiioarelor te intra în cîmp se vor tul); Kage
(Arta
I-II
sura puterilor lor, la săpă­ pe şantier cu convingerea lucrările de la grădina si verzei Sarcina de a e- C.A.P Tîmra *-a o’-gani- însămânţa cu plante fura­ trolul şi
turi, la umpluturi, la tur­ că prin ceea ce vom face C.A.P. Simeria. Ferma a- jere. în privinţa folosirii structorul)
nări de betoane, la nive­ ne vom dovedi folositori". cestei unităţi a depăşit li­ terenului din incinta gos­ Non stop •
ra din la
5
lări". Dan Muntean : „începem vrările la legume verdeţuri podărească a C.A.P. Bă'’ . Noiembrie;
activitatea cu dorinţa de a şi este în grafic cu semă­
Angajamentul tinerilor bri­ este lăudabilă iniţiativa de canul (Cu;
duce la bun sfirşit ceea ce natul şi plantatul legume­ re pentru
gadieri care au început de­ ni s-a încredinţat, de a în­ lor — morcovi, varză, gu- a planta pomi şi căpşuni torcsc); V
ja de astăzi activitatea pe pe 6 ha. Tot la această u- are multe
văţa de pe acum, bine. lioare şi a celorlalte sor­
şantier este o dovadă de timente planificate. Tot .. .. nitate s-au recuperat şi I-II (Luce
chibzuinţă şi de angaja­ lecţia disciplinei muncito­ luat în cultură 8 ha, iar Echipajul
reşti". aici, mecanizatorii Vasile (Minerul);
ment. Ei îşi propun intre Cornea, Viorel Radu şi Pe­ alte cinci hectare situate să pentru
altele să realizeze lucră­ Cuvinte simple şi calde, tru Varga asigură fertiliza­ în pantă nemecanizabilă la ci tor esc) ;
rile de fundaţie la cele pornite din inimi curate de rea terenului pentru plan­ M H brigada Petreni, se repar­ ţuri pe î
;
tul)
Bl
două blocuri. tineri abia ieşiţi din ado­ tatul legumelor. O acţiune ' «ii# ' tizează pentru a fi culti­ lm erei. ia
Cu ce dorinţă pleacă ei lescenţă. Ceea ce vor reuşi care trebuie grăbită este vate de către. membrii GURABAR
din ianuar
pe acest inceput de drum ei să facă nu va fi poate instalarea eleetropompei cooperatori. Este notabilă, RAŞTIE: C
al maturizării prin asuma­ ceva spectaculos. Dar va pentru irigarea grădinii. de asemenea, preocuparea Elvis (FIa<
rea de responsabilităţi ? Ne fi deosebit de util. Ei vor Forţele legumicultorilor din conducerii C.A.P. Simeria BĂI: Fugi
spun cîţiva dintre ei. Ilie invăţa insă ceva mult mai Sîntandrei au fost concen­ de a cultiva o însemnată de culturi
urmele tU
Lucian : „Pornesc la drum valoros decît valoarea in­ trate in ultimele zile la suprafaţă de teren situată BRAZI:
cu dorinţa de a participa repicatul răsadurilor şi la spaţială;
cu munca mea concretă la trinsecă a muncii pe şan­ întreţinerea culturilor. în­ în lunca rîuluî Mureş, în tom ii marc
tură); Indii
sporirea zestrei de locuinţe tier : vor învăţa că la con­ tre cei ce îşi aduc contri­ acest sens factorii răspun­ (11 Iunie)
frumoase şi confortabile o strucţia noii societăţi este buţia la buna desfăşurare zători dovedind receptivi­ mas în C.
oraşului". Gabriel Isac : nevoie de aportul nemij­ a lucrărilor i-am notat pe tate faţă de semnalul cri­ IU A: Soţu
GIIELART :
„Sîntem hotărîţi să ne do­ locit, de dăruirea fiecărui Rafila Dobrotă, Dorica Nea- Mecanizatorul Vasile Marian a efectuat eu deosebită tic formulat în ziarul nos­ aud nimic
vedim utili, să nu dezmin- membru al său. gu. Lina Demeter, Elena i răspundere insămjuţârile de primăvară la C.A.P. Cristur. tru nr. 7596, din 11 aprilie
Busuioc, Serafim Dinşo- a.c.
I |*RC
(Urmate din pag 1) tăm să ridicăm producţia Rezultate
Producerea energiei electrice pe bază de cărbune de energie electrică pe mai 1982 :
Extr. I :
la
de
bază
de
cărbune
17, 15.
— Care sînt rezultatele 55—60 la sută, în prezent, Extr. a
înregistrate în cele patru morilor de cărbune (utila­ ajunsuri, de stagnări, repa­ Şi fiindcă vorbim de ce­ Puteau fi executate unele la 85—‘90 la sută. Se vor 5, 10, 40.
Fond
îmbunătăţiri
în
instalaţie,
luni ale acestui an ? je „cheie" în fluxul- tehno­ raţii la morile de cărbune. nuşă trebuie să spunem că executa şi o serie de mo­ 1 145 991 le:
logic) cu aproximativ 30 La toate insistenţele noas­ am trecut prin instalaţie, pentru că, firesc, mecani­
— Avem o depăşire de dernizări la cazane şi, in
3,3 milioane kWh. A cres­ la .sută şi, din această cau­ tre, ale Ministerului Ener­ în primul trimestru, în zarea exploatării cărbune­ general, în instalaţii.
lui a adus cu sine şi o
cut şi puterea calorică a ză, diminuarea producţiei giei Electrice, minerii şi plus, 13 000 tone de ste­ creştere a conţinutului de Desigur, producerea e-
cărbunelui la 3 100—3 150 de energie electrică. preparatorii n-au răspuns ril. Consumul suplimentar cenuşă. nergiei electrice pe bază fs&b^sesm
kcaj/kg, dar se menţine — Numai neajunsuri ! prin acţiuni concrete de de energ’ie electrică (numai de cărbune este şi rămâne
la măcinare) a ajuns la
Timpul ;
încă sub cifrele de proiect. Preparaţiile Coroeşti îmbunătăţire a c a l i t ă ţ i i — S-au făcut unele mo­ un front comun de .acţiu­ ziua de 6
Şi ca atare, la producţia de şi Petrila nu ne livrează cărbunelui. Iar noi, cu pia­ 430 000 kWh, fără a-1 mai dernizări la turbine, care ne aţît ai minerilor şi pre­ mc în gen
energie electrică prhdusă cărbunele la granulaţia pre­ tra ce ne-o furnizează... include în calcul şi pe cel au contribuit la reducerea paratorilor, cit şi al ener- caldă cu c
cu cărbune înregistrăm un stabilită (0—80 mm). în mod drept cărbune, introdu- necesar transportului steri­ consumului de combustibil geţicieni'lor. Trebuie să se sfirşitul zi
nala ploi s:
minus de 86 milioane kWh. frecvent granulaţia este mult cînd-o în focare, înrăută­ lului la haldă. convenţional. Nu este în­ înţeleagă că îmbunătăţi­ tul va suf
Umiditatea mixtelor de mai mare. Apar, apoi, tot ţim randamentul cazane- — Dacă de mai bine de deajuns şi nici n-am atins rea calităţii cărbunelui e- intcnsificăr
huilă este încă mare (14 felul de corpuri metalice ; lor şi al instalaţiilor, po­ 10 ani nu s-a înregistrat limita tuturor posibilităţi­ nergetic stă sul) .şşmnul din sud şi
la sută), ca dealtfel şi luăm intr-un grad mare nici un reviriment la cali­ lor. Ne preocupăm de în­ urgenţei, chiar dacă în u- peratura ir
prinsă intr
cantitatea de cenuşă (45,7 am găsit roţi de vagoneţi, atmosfera înconjurătoare. tatea cărbunelui era firesc locuirea actualelor sisteme zina electrică se fac efor­ iar cea m?
profile, bolţari, lanţuri etc. Cenuşa provoacă uzuri in­ de preparare a prafului de
la sută), fapt ce conduce ca şi dumneavoastră să vă turi pentru creşterea ran­ 27 de grad
îa scăderea productivităţii Şl de aici o serie de ne­ tensive tuturor instalaţiilor. adaptaţi acestei situaţii. cărbune. Prin aceasta scon- damentelor instalaţiilor.