Page 17 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 17
sa, St»*
Vizita de stat a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei
Elena Ceauşescu in Grecia
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
au evidenţiat din nou pre
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL MIM au Joi, în cursul dimineţii, bopoulos, ministrul aface ocuparea comună a celor
continuat
convorbirile
rilor externe al Greciei.
SI Al C 0 N S 1 L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N oficiale între preşedintele în cadrul convorbirilor două ţări pentru dezvolta
Republicii Socialiste Româ s-a procedat la un larg rea şi diversificarea rela
nia, tovarăşul Nicolae schimb de vederi asupra ţiilor de colaborare în in
Ceauşescu, şi preşedintele unor probleme de interes teresul ambelor popoare,
Anul XXXIV, nr. 7 617 VINERI, 7 MAI 1982 4 pagini - 50 bani Republicii Elene, Constan comun, precum şi asupra al cauzei păcii şi destinde
tin Karamanlis. unor probleme importante rii internaţionale, preocu
La convorbiri a participat de actualitate ale situaţiei parea şi dorinţa de' ai coo
tovarăşa Elena Ceauşescu, internaţionale. pera mai activ pe plan in
Obiectivul central — creşterea prim e r viceprimrministru al Desfăşurate într-o atmo ternaţional în vederea sta
l u
u
v
i , precum şi
n
u
g
Ştefan Andrei, ministrul a- sferă de cordialitate şi prie tornicirii unui climat de
cantităţii de metal in minereuri facerilor externe al Româ tenie, de înţelegere şi res pace şi înţelegere în Bal
niei, şi Ioannis Ha ral am-
pect reciproc, convorbirile
cani, în Europa şi în lume.
noi purtătoare, de mine
® în cercetare — noi zone purtătoare de mi reuri cu conţinuturi mai OASPEŢI Al INSULEI EGINA
nereu bogate în metale, în spe
• Pînă la sfîrşitul seine; îstrului I vor l'i recuperate cial în partea superioară a Joi, în cea de a treia zi telui Nicolae Ceauşescu, torii ţării prietene căreia
integral restanţele din luna ianuarie a.c. minei Musariu, concentra a vizitei oficiale în Gre preşedi ntei ui Constan tin preşedintele României', to
o Atenţie permanentă reducerii cheltuielilor de rea producţiei în perime cia, t o v a r ă ş u l Nicolae Karamanlis, tovarăşei Elena varăşul Nicolae Cu wiseseu'Şi
producţie trele- cu posibilităţi mai Ceauşescu împreună cu to Ceauşescu. Primarul aces tovarăşa Elena. Ceauşescu
mari de extracţie a mine varăşa Elena Ceauşescu În tei localităţi adresează un le sînt oaspeţi de onoare,
reului (mă refer la unele soţiţi de preşedintele Con emoţionant cuvînt de bon ca şi oameni ai muncii
De mulţi ani la rînd, co consiliul oamenilor n^ancii panouri de la Brusturi), stantin Karamanlis s-au în venit, dind astfel expresie români care lucrează în
lectivele de mineri de la şi comitetul sindicatului au promovarea unor metode şi dreptat din portul Vouliag- sentimentelor cu care au Grecia în cadrul înţelege
Barza obţii -“zpltate bune întocmit programe de mă tehnologii de lucru de înal meni, la bordul iahtului ţinut să fie prezente la a- . rilor de colaborare dintre
în producţie, situîndu-se suri concrete, detaliate pe tă productivitate,, îmbună prezidenţial Argo,. spre. cest moment deosebit din
- .oon.sţaat'-'printi-e' fruntaşii sectoare si raioane, urmă- tăţirea activităţii de trans insula Egina. viaţa insulei personalităţile cele două ţări. Astfel, in
'"'Zi întrecerea socialistă pe port (în sensul de a avea vieţii publice locale, nu tr-o emoţionantă telegramă,
industria judeţului' şi pe tot timpul necesarul de va- ...în Agia Marina, prin meroşii cetăţeni. colectivul de oameni ai
ramura extractivă de mi La întreprinderea gonete goale) şi, nu în ul cipala localitate din insula muncii care lucrează în
nereuri. Aici s-a format un timă instanţă, încadrarea Egina, preşedintelui Româ în aplauzele celor pre Grecia în domeniul coope
puternic detaşament mun minieră Barza riguroasă în costurile de niei, t o v a r ă ş u l Nicolae zenţi coloana de maşini se rării petroliere româno-
citoresc, caracterizat prin producţie, reducerea pe Ceauşescu, tovarăşei Elena îndreaptă spre fortul Agiei clene, raportează preşedin
dăruire şi abnegaţie în rind, în principal, îndepli toate căile a cheltuielilor Ceauşescu, preşedintelui Marina. Au loc din nou telui României realizările
producţie, printr-o înaltă nirea lună de lună a pla materiale. Republicii Elene, Constan momente emoţionante cînd obţinute în decursul celor
conştiinţă revoluţionară, nului şi recuperarea inte O atenţie deosebită se tin Karamanlis li s-a făcut înalţilor oaspeţi români li şase ani de cooperare ne
patriotică. grală pînă la sfîrşitul se acordă la întreprinderea o călduroasă şi priete se adresează din inimă cu întreruptă, exprimîndu-.şi
— Cum au încheiat mi mestrului I a restanţelor minieră Barza lucrărilor nească primire. vinte de bun venit, de a- convingerea că rezultatele
nerii de la Barza cele pa din luna ianuarie a.c. Mai de pregătiri şi deschideri La sosirea în port, popu leasă preţuire. activităţii sale se 'datoresc
tru luni ale anului, tova la concret, programele — capitol la care planul pe laţia acestei localităţi face Sint sentimente pe care
răşe director adjunct teh noastre vizează, cu priori DUMITRU GHEONEA o caldă primire preşedin ie trăiesc deopotrivă locui (Continuare in pag. a 4-a)
nic Ionel Lung ? tate, extinderea şi intensi
— Cu rezultate bune. A- ficarea cercetării în zone (Continuare in pag o 3-a) s®«oco
vem un . spor de producţie
de 10 tone zinc, 6 tone cu ÎN ZIARUL DE AZI:
pru şi 190 tone sulf în con
centrate şi am recuperat
unele restanţe din luna ia @ Pagina bunului
nuarie — cînd greutăţile gospodar
în transport şi în alimen
tarea cu energie electrică © Judeţul nostru —
ne-au dereglat în mod se casa noastră de
rios activitatea — la două buni gospodari
metale de bază.
— Ce perspective se în © Pe primul loc la
trevăd pentru îndeplinirea
în continuare a planului şi faza naţională a
recuperarea in cel mai olimpiadelor şco
scurt timp a tuturor res lare
tanţelor ?
>.M. Barza. Brigada condusă de minerul Teodor Cireo din sectorul II Musariu, orizontul 120 m, una dintre
— în gf'heral, promiţă formaţiile de muncă fruntaşă. Foto : VIRGIL OXOIU @ Dialog cu cititorii
toare. CorrpLtetul de partid,
— © — O — O -
la zi in agricultură Eforturi stăruitoare pentru pregătirea unor recolte bogate î
CÎTEYA DATE lîl mai demn de consem C.A.P. Romo.şel. considera: producţie din Pişchinţi pe câmp îs cam greu de gă apropierea sectorului zoo
CONCRETE nat cu cit preşedintele u- — Şi la noi s-a muncit unde ar putea fi Aurel sit. Pe la sediu nu trec tehnic au fost amenajate
s Se erbicidează ultime nităţii este plecat la şcoa bine în această primăvară. Ghigu, inginerul şef: al u- decît după ce se înserea răsadniţe atît pentru uni
le suprafeţe cultivate cu lă şi toată activitatea de Dovadă, la ora actuală iti- nităţii. „Trebuie să fie a- ză. Uitaţi-vă la acest teren. tate, care a amenajat o
1
păi oase. o Se lucrează in conducere şi organizare a sămînţările şi fertilizările colo unde se erbicidează' , A fost semănat în toamnă, grădină de legume, cît şi
tens la reînsămînţarea cu rămas pe seama ingineru sînt încheiate. Aş remarca ni s-a spus. dar griul nu a prea răsă pentru populaţie.
porumb siloz a suprafeţe lui şef, Ioan Rob. coordonarea bună a folosi N.e-atn dus la tarlaua rit şi am hotărît să-l re- LA SEDIU LINIŞTE,
lor de griu şi orz compro — Nu exagerăm afirmînd rii utilajelor mecanice de unde se aplica erbicid. Nu însămînţăm cu porumb si ÎN CÎMP LINIŞTE...
mise. • în toate unităţile că actuala campanie agri loz. Se punea problema Aurel Mariş, preşedintele
se controlează îndeaproape colă a mers bine, atît ca să-l arăm sau să-l diseuim, cooperativei agricole de
starea de vegetaţie a cul ritm cit şi din punct de Raid-anchetă în Consiliul unic doar. Am fost la faţa lo producţie din Aurel Vlai-
turilor. • în aproape toa vedere al calităţii. S-au cului, am cercetat toată eu, şedea pe o bancă în
te cooperativele agricole făcut arături, discuiri şi agroindustrial Geoagiu tarlaua şi am hotărît: nu-1 faţa sediului şi se lăsa
de producţie a. început re- semănături bune. Am con arăm, de ce să consumăm mîngîiat de razele soare
bilonarea cartofilor. « în trolat fiecare tarla şi pre către consiliul unic agro era acolo inginerul şef. motorină în plus ? îl dis- lui. „La ce se lucrează
legumicultura se recoltea văd obţinerea unor recol industrial. Cînd ia noi hu „S-a dus spre cei ce pre euim numai. Uitaţi-vă cum astăzi ?“ ii întrebăm. „La
ză verdeţurile, a început te bogate. Trebuie' să spun s-a putut munci am aju gătesc terenul pentru po cămine după djsc : exce semănat porumb siloz, pe o
pra.şila mecanică la ceapă, că am primit un substan tat unităţile din Romos şi rumb siloz“. „A fost, aici, lent pentru semănat. De tarla lingă calea ferată si
usturoi şi căpşuni şi cea ţial sprijin — şi în ce pri Geoagiu iar cînd la unită dar a plecat — ne-a spus mîine, cu două semănători, la erbicidat. Ba să nu uit,
manuală la salată. veşte organizarea şi coor ţile vecine lucrările s-au unul dintre cei doi tracto dăm gata pînă seara cele pregătim şi terenul pentru
CE SPUN DOI donarea muncii, cît şi ma apropiat de sfîr.şit au fost rişti ce arau. Pare-mi-se 30 ha cite sînt aici". semănarea fasolei".
CONDUCĂTORI TEHNICI terial — din partea consi trimise mai multe utilaje acolo unde se discuieşte". Pe o suprafaţă de 40 ha Cum stau în realita e lu
La cooperativa agricolă liului unic agroindustrial in sprijinul nostru. De data aceasta am avut s-au semănat, in cultură crurile-? în drum spre -a-
de producţie din Geoagiu şi a consiliului popular PE URMELE noroc. Aurel Ghigu păşea intercalată, fasole şi do- diul cooperativei am '■ ă-
campania agricolă de pri comunal. UNUI INGINER ŞEF rar în urma discului. „M-aţi
măvară este, practic, în La riadul său, Ioan Va- Am întrebat la sediu] căutat peste tot ? Ei, în zile vleci, ceea ce va ridica TR. SONDOR
cheiată Faptul este cu a- s'escu. inginerul şef al cooperativei agricole de le astea de lucru intens în substanţial valoarea ce o
va prodt'ice pământul. in
