Page 18 - Drumul_socialismului_1982_05

DRUMlîî, SOCIALISMUL

iT ELEVI
m m m :
15.00 Telex
15,05 Teleşcofilu
15.30 La voltul
13,45 Emisiune
Fiecare cetăţean _ - implicat în realizarea 17,10 Tragerea !
germană
17,50 1001 de SC.
18.00 lui închiderea
obiectivelor autoaprovizionarii J h eritorSale 20.30 Actualitate
Telejurnal
20.00
20,40 Film art
care urcă
Legumicultura — o îndeletnicire 22,20 Telejurnal
22,35 Cîntecnl ş
Subliniind sarcinile şi răspunderile ce re­ judeţului nostru sint chemaţi să acţioneze re ne-au i,
vin organelor şi organizaţiilor de partid de cu întreaga lor putere şi capacitate de mun­ ria.
la sate pentru unirea eforturilor tuturor oa­ că în vederea gospodăririi cu eficienţă ridi­ aducătoare de mari venituri
menilor muncii, ale întregii ţărănimi, în cată şi cultivării fiecărei palme de pămint,
Nicolae Iuga, om trecut cum se cere. La noi în nea, răsad de ceapă roşie. IE A P -
vederea sporirii producţiei agricole, în cu- sporirii efectivelor şi producţiei animaliere,
de 70 de ani şi soţia sa, curte şi în grădină rodeşte După valorificarea răsadu­
vîntarea rostită la pienara Consiliului Na­ livrării unor cantităţi tot mai mari de pro­ Zamfira, se ocupă cu pa­ fiecare palmă de pămînt rilor, în cultura a Il-a se BUCUREŞTI
ţional al Agriculturii, industriei Alimentare şi duse agroalimentare la fondul de stat, asi- siune de cultivarea legu­ — aşa cum ne îndeamnă pune pe cei 600 mp răsad­ dioprogramul <t
melor în spaţii protejate. să facem cu toţii conducă­ niţe şi pe 1 000 mp în cîmp Radiojurnal; ■
Gospodăririi Apelor din februarie a.c., secre­ gurînd astfel creşterea volumului schimbu­
Această familie are o se-, torul partidului şi statului varză, ardei gras, ardei presei; 8,to Cui
tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae lui de mărfuri cu oraşul şi întărirea alian­ diilor; 9,00 Buh
ră pe 100 mp, în care sînt nostru, tovarăşul Nicolae gogoşar, vinete, gulii, cea­
Ceciuşescu, a formulat cerinţa ca, în confor­ ţei ţărănimii cu clasa muncitoare. Stimulaţi plantate 800 fire de roşii Ceauşeseu. Şi rodeşte bine. pă roşie şi albă, usturoi 9.05 Băspunden
riior; 10,00 Bulf
mitate cu planul şi programul de autoapro- de măsurile de cointeresare materială, pro­ care au şi înflorit. în so­ A ţinut să sublinieze, ş.a. în fiecare an — dec.i 10.05 Atlas fol-.
larul cel mare — amena­ totodată, că fiecare dintre şi anul acesta — valorifi­ Ştiinţa şi viaţa,
vizionore în fiecare judeţ sase asigure valo­ ducătorii agricoli fac dovada înaltei ior con­ dui, inima ţări
jat pe 1 000 mp — sînt cei patru membri ai fami­ că peste 10 000 kg varză, letin de ştiri;
rificarea la un nivel tot mai înalt a poten­ ştiinţe patriotice şl cetăţeneşti prin preda­ plantate .3 800 fire de varză liei cîştigă lunar tot atit 2 000 kg roşii, 500 kg go- citate; 12,00 Buh
ţialului de care dispune agricultura, astfel rea pe bază de contracte şi prin sistemul timpurie. Intr-un solar de cît cîştigă un inginer din goşari, 500 kg vinete, 1 000 12.05 C'intarea
12.45 Avanprem
incit în anul 1982 să fie marcat un pas im­ de achiziţii a unor însemnate cantităţi de 100 mp produce răsaduri combinat, adică peste o 000 kg ceapă roşie şi albă, 500 Tv. ; 13,00 De
kg ardei gras şi 3 000- kg
portant în înfăptuirea noii revoluţii agrare. produse agroalimentare. Semnificative în a- de varză, gulii, conopidă, lei. 13.00 Student
ardei gras, gogoşări ş.a. De Această familie se ocupă castraveţi. Resturile vege­ Buletin de ştiri
Implicîndu-se cu deosebită răspundere în cest sens sînt şi aspectele pe care le pre­ asemenea, produce şi valo­ de legumicultură. Produce tale le foloseşte' 'n hrana ţii corale de
realizarea acestor imperative, toţi locuitorii zentăm în pagina de faţă. rifică verdeţuri — mărar, seminţe, răsaduri şi legume. animalelor. deci un goriu; 16,20 8f;
lui; 16,40 Cooi
pătrunjel, leuştean, tarhon. Acum are 600 mp paturi alt exemplu care' demon­ nomice; 17*00
Anul acesta are contract calde însămînţate cu roşii, strează că rodniciei hlţvac-ii r' r vi; 17,03 Ra
cu Centrul de legume şi ardei, vinete, gulii, conopi­ aduce belşugul în casa oa­ vemoilor; 1.7,35
înfrăţite — nu
fructe Ilia pentru 1 000 kg dă s.a. Produce de aseme- menilor ră; 17,45 Agrit
între crescătorii de ani­ varză timpurie şi 1 000 kg A la Z; 18,00
Un gospodar male şi contractanţii frun­ roşii. | ,| 20.00 Radio,iurn
ră culturală;
taşi cu care se mindreşte
„în fiecare an producem
comuna Gurasada se află şi valorificăm produse — de ştiri; 21,05
dv...; 22,00 O
de frunte Marian Teofil, Vaier De- ne spuneau gazdele — ca­ 23.00 Opera „’1
helean şi Teofil Bulgar din
re ne aduc venituri de torici“ de Mii:
satul Cărmăzineşti, care 23.30— 3,00 Not
60 000 lei. în cîmp, pe lo­ ! •> ' VU . cal nocturn.
au contractat cîte doi vi­ ;
Printre cele mai harni­ lapte şi carne, iar prin a- ţei, precum şi consăteanul tul primit de la coopera­ : TIMIŞOARA
ce familii de gospodari ehiziţii predă ouă si alte ior Andronic Burza, care tiva agricolă, cultivăm în Jgpi maliile zilei;
litatea in im
produse. în luna decem­ acest an 4 ari cu cartofi
din satul Tirnava, comu­ are contract pe un viţel şi 10 ari cu sfeclă de za­ ducţia petit
brie a anului trecut a şi un porc; Viorel Bota parametrii di
na Brănişca, se numără hăr. Toată sfecla este con­ tatc : Lugoj ;
predat doi viţei Îngrăşaţi, tractată cu cooperativa de registrări de
şi cea a lui Laurenţiu
iar în acest an a livrat producţie, achiziţii şi des­ Iară realizaţi
Rai. împreună cu soţia. Ou e! se 13.45 Contril
deja porcul ce-1 avea con­ facerea mărfurilor. şi creatoare ;
Lucreţia, el deţine în Viorel Gherghel este u~ cretarului <•
tractat. De asemenea, din
gospodăria proprie patru cei 6 000 1 lapte, cît s-a mîndreşîe nul din cei mai renumiţi îmbogăţirea
cultivatori de legume din idei privind
vaci pentru lapte, scroafe angajat să livreze, a pre­ comuna satele aparţinătoare muni­ cialistă în 1
cu purcei şi păsări. Ca în dat la întreprinderea be­ să rotundă;
cipiului Hunedoara .şi anu­ pentru cas
fiecare an. din surplusul neficiară peste 2 000 litri, me Peştişu Mare. 19.30— 20,00 ii
de produse ce îl realizea­ oferind astfel un bun e- şi Emilian Călean, din sa­ — Eu — ne spunea in­ lele : Kolu
spectacolului
tul Dănuleştl, care au con­ terlocutorul — nu am altă
ză a contractat să livreze xemplu de urmat. cheta de op
tractat fiecare cîte un vi­ meserie decît pe cea de Nicolae luga ne prezintă, rodii) muncii sale.
ţel, un porc şi 20 kg lină ; agricultor, dar mi-o fac asa
Trâian Dehel şi Ana llca,
din Gurasada, care au con­
tract pe 3 bovine, un porc Creşterea iepurilor de casa —
şi respectiv 600 I lapte,
DEVA;
Arghir Jurca, din Cîmpuri © ocupaţie plăcută şi rentabila (Patria); G
P
de Sus, care va preda a- Uncvent (Ar
nul acesta doi viţei şi un în comuna Dobra sint — Sînt pretenţioşi iepu­ tă de 3—4 ori pe an, RA; Hitngu
porc, Virgil Andrica, din mulţi cetăţeni care cresc rii ? iar i e p u r i i de casă cîş­ Oglinda spa
Aii);
Kager
Boiu de Sus şi Teofil Bo­ iepuri de casă. Unul dintre — Nu. Important este să tigă foarte repede în gi «ci­ î-ll (Arta)
ta, din Boiu de Jos, care ei este şi Gheorghe Raţiu, fie ţinuţi în cuşti, unde să tate. Eu, de pildă, îmi trolul şi a
au contractat cîte 1 000 I un om trecut de prima ti­ aibă ce roade tot timpul, asigur carnea de care are struetorui);
nereţe, gospodar vrednic.
lapte şi alţii. — Cind v-aţi apucat dc Iepurii mănîncă orice — nevoie familia, iar din ce Non stop (1
ra din lac
între fruntaşi se numără verdeţuri, fin, boabe, crengi prisoseşte valorific cantităţi Noiembrie)
creşterea iepurilor ? ş.a. Eu seamăn in grădină
şi Victoria Bulbucan din apreciabile în fiecare an. canul (Cub
Peştişu Mare, care ci cres­ — în urmă cu şapte ani. o parte din furajele nece­ în plus, blana de iepure răzbunării
cut şi predat la contract Am pornit de la. o pere­ sare. se pretează foarte bine pen­ VULCAN:
te feţe —
patru juninci gestante, pen­ che. Cu timpul m-am o- — Este rentabilă această ceafărui);
tru care a primit 48 000 lei. bişnuit aşa de mult cu ocupaţie ? tru prelucrare şi diferite jul — serii:
De asemenea, contractează creşterea iepurilor îneît — Da. O iepuroaică fa­ confecţii. PETRILA:
(Mu
rolina
Ecatertna Rai «sie o bună crescătoare de animale. şi livrează în fiecare an nici nu mă gîndesc să mă NOASA: 1
cîte 500 I lapte. las de o asemenea ocupa­ brlturilor
ţie. Apicultor fruntaş URICANI:
a
unui
(Retezatul)
le meu e
mine aceasta este o înde­
Seî mâi buni Asociaţia pomicultorilor sucuri, siropuri, băuturi în mod voluntar, tăieri ) letnicire rentabilă, utilă şi I-XI (Steat
Ci
TIE
:
din Simeria s-a dezvoltat răcoritoare ş.a. In fiecare la un număr de 11000 recreativă. Am 50 de fami­ EI vis (Fia,
dintre cei din cercul pomicol care an se organizează la club pomi din livada C.A.P. lii de albine pentru produc­ BAI ; Şei
(Casa de i
funcţiona începînd din o expoziţie de fructe, şi Sîntandrei. Conducerea şi ţie şi 20 pentru material Poliţist, sai
mai buni dicatelor din localitate. In preparate, clin fructe. Ac­ îndrumarea activităţii a- biologic propolis lăptişor De spectacole
1965 pe lingă clubul sin­
(roiuri,
de
eia);
BR.
tivitatea asociaţiei se des­
rpatcă,
etc.).
prezent asociaţia cuprin­ făşoară de obicei simbăta sociaţiei este asigurată de cind eram copil am îndrăgit o idee (<
Urmărind modul cum îşi dr. ing. Stelian Casavela, Indienii ti
onorează obligaţiile asu­ de 260 membri, care po­ şi duminica în cadrul clu­ cercetător la Staţiunea de apicultura. Tainele ei le-am nie); SIM.
mate prin contractele în­ sedă în microlivezile lor bului unde se ţine şi cercetare şi producţie po­ desprins dc la tatăl meu. Marea N<
To
ILIA:
cheiate cu beneficiarii, peste 7 o00 pomi fructiferi Printr-o bună valorificare a mea — s
i-am notat din multitudinea — meri, peri, eaişi, pier­ micolă Geoagiu. între po­ bazelor melifere, adoptind na); GH1
exemplelor oferite pe pro­ sici, gutui, cireşi, vişini şi micultorii de frunte ai metoda de întreţinere inten­ să aud r
ducătorii agricoli care s-au arbuşti fructiferi — coa­ Pomicultorii asociaţiei se numără loan sivă a albinelor, am reuşit
căz, agriş, zmeură şi căp­ «£2®»I
detaşat la livrarea lapte­ Moraru, loan Lugoj an. ca in anul trecut să livrez
lui. Pe un loc de frunte şun. Aplicînd în viaţă Ladislau Ştrempel, Vasile la fondul de stat 2 570 kg Wr
se afla Lazăr Cerbeleu din hotărîrile partidului şi din Simeria miere, lucru ce mi-a adus
Ocolişu Mare, care a pre­ statului, asociaţia militea­ Giura, Aclam Morar, Eu­ un venit substanţial. Anul Timpul
dat peste 3 000 I din 6 000 ză ca fiecare membru al gen Cernău, Gheorghe Pe Viorel lezan, un om acesta sint hotărit să livrez ziua de
contractaţi pentru acest său să aibă în livada pro­ Stana, Margareta Laşiţă, cu timplele albite, parcă statului 3 000 kg miere. mea va
an. Cu bune rezultate se prie cel puţin 20 pomi Iosif Mercea (toţi din Si­ prea devreme, în poiida Lui Viorel lezan, condu­ temporal
aversa
prezintă, de asemenea, fructiferi de bază şi anu­ cursul de pregătire a celor 50 de ani împliniţi, cător tehnic la cooperativa însoţite
Dionlsie leler din comuna me : meri şi peri. în anul pomicultorilor. Au loc meria), Ştefan Dicu (Că- l-am cunoscut recent la lo­ „Drum nou" Hunedoara, leelrice.
Balşa, Vaier Gărdean\din trecut, membrii asociaţiei dezbateri, expuneri, pro­ lan), Gruiţu Brujan (Bo- cuinţa sa din oraşul Haţeg. pentru activitatea din anul moderat
Densuş, Gheorghe Cozma au produs şi valorificat iecţii de diapozitive, şorod), Emilia Bembea 1981 i-a fost acordată de tempora
36 000 kg mere şi pere. Cu pasiunea ce-1 caracteri­ sud-vest
din Roşcani, loan Bublea zează, muncea intens la către Asociaţia crescătorilor nimă vi
din Lăpugiu de Sus, Ta- Anul acesta se estimează schimburi de experienţă, (Banpotoe), loan Bogdan controlul de primăvară al de albine cea de-a patra 8 şl 13
tiona Miclăuş din Buceş, să se obţină 40 000 kg iar demonstraţiile practi­ (Hărău), Gheorghe Şerban familiilor de albine. diplomă de ,,Fruntaş in a- xlmă tn
Cătălină Furdui din Burjuc fructe, iar la sfîrşitul ac­ ce privind tăierile pentru (Sîntuhalm), Mircea Savo- de.
La n
si alţii, fiecare predlnd oi­ tualului cincinal 75 000 fructificare, aplicai ea stro­ nea (Cîrjiţi), loan Faur — îmi place apicultura — picultură“. (loan Vlad, co­ instabili
respondent).
ţe 1 000—1 500 I lapte, kg. De asemenea, din pirilor ş.a. se fac în livezi. (Şoimuş), Iosif Pop şi E- ne spunea V. lezan. Pentru rar no
ceea ce reprezintă mai fructe se prepară şi se verse d
mult de jumătate din pre­ valorifică compoturi, dul- Membrii asociaţiei au fă­ manoil Muntean (Deva) şj deseărc
vederile contractelor în­ .ceţuri, gemuri, marmeladă. cut în această primăvară, mulţi alţii. Pogină realizată de teorolo)
dovie i
cheiate. N. TÎRCOB, îi. BADiU, B. TURDEANU