Page 19 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 19
XSl N». 7 ti 17 ® VINERI, 7 MAI 1982 pag. S
ludeţul nostru - casa hodstrâ de
Jfe primul lac la fraza &taţiattaîă
B U N I G O S P O D Ă R I
a alimpiadelm şcalcme
(ambii părinţi sînt profe
io limba sori de matematică). S-au făcut multe lucruri bune,
Elevul D.R. Laţcu, pre
miantul clasei şi, din clasa
ri a Vll-a, participant la con clar e loc pentru şi mai bine
programu-
fruntările naţionale ale o-
limpiadei de matematică,
găseşte timp să schieze, să La Consiliul popular al o- eli n and (responsabili ai a- nul destinat acestei unităţi
■a economică vaşului Călan, tovarăşii Dio- sociaţiilor de locatari) ca — gropi cu apă, grămezi
isiic : „Rial înoate, să joace fotbal sau nisie Frenţoni, vicepreşedin re au reuşit să mobilizeze de moloz, iar în spatele
muntele" tenis de cîmp, să cînte la
chitară. „încerc să le îm te, Ioan Bacrlu, secreta majoritatea locatarilor la viitoarei spălătorii auto, un.
i poezia ca- pac pe toate. Îmi place rul biroului executiv şi Flo- lucrările de gospodărire şi teren mare bun pentru a
'nsoţit isto- mult să ascult muzică. Sînt rian Şaptelei, şeful oficiu înfrumuseţare a cartierelor fi cultivat cu legume şi
un romantic" - ni. se des- lui de gospodărie, finalizau în care locuiesc' 1 . „în Căla- zarzavaturi este părăsit,
măsurile ce trebuie luate nul de azi — ne spunea degradat (? !). Tot aici, în
tăinuie Radu. Şi cu certi
tudine un viitor matemati în continuare pentru ca lo „autogara", în jurul unui
cian arloUCi-tm ; calitatea Că lan să fie gos chioşc-bazar — mormane
SORIN biLLltM, ciasa □ şi locul II in acesi an la de hîrtie, de gunoi.
Xll-a, Liceul industrial nr. 2 faza pe ţară a olimpiadei podărită şi înfrumuseţată Mai şi iunie —
I: 6,no Ra- Hunedoara. 1979 - prima la nivelul cerinţelor. în Călan am întîlnit şi
unineţii; 7,00 de chimie — că este demn Din discuţiile cu tovară luni ale ordinii o slabă preocupare pentru
8,00 Revista participare ia fazei naţiona d~ -s„ reîmprospătarea şi actua
ridrul molo- lă a olimpiadei de chimie şii amintiţi am aflat că şi curăţeniei
:tin de ştiri; şi premiul III ; 1980 - locul s-au plantat în zonele ora lizarea propagandei vizua
a aseultăto- şului 6 000 trandafiri, 3000 le, atît în oraşul nou cît
:tin de ştiri; I pe judeţ ; 1981 - Meda şi in cel vechi. Ce se mai
doric ; 10,30 lia de bronz la Olimpiada arbori ornamentali, (tei, tovarăşul Ioan Teodoresou,
; 18,50 Parti- internaţională de chimie din castani şi magnolia) şi 2 000 secretarul organizaţiei de aşteaptă ?
i; 11,00 Bu- panseluţe, iar în 5 mai bază a cartierului II — e- Ordinea şi curăţenia tre
11,35 Puhli- Bulgaria ; 1982 — locul 1 buie asigurată şi în incin
::<in de ştiri; pe ţară, selecţionat în lo (n.n.) s-au plantat 50 pini, xistă ambianţă plăcută, tele combinatului siderur
României ; tul olimpic ce ne va re s-an transportat peste 15 000 preocupare şi hărnicie pen
ucră Radio- mc pămînt pentru amena tru mai frumos, pentru gic, ale celorlalte unităţi,
lâ. 1 la 3 ; prezenta la olimpiada in incepînd cu E.G.C.L. !
:lub: 16,00 ternaţională de chimie în jarea zonei verzi. O parti gospodărire". Am remarcat şi eu alte
; 16,05 Crea- Suedia, lată un palmares cipare activă la aceste lu în raidul prin Călan (o-
îeorge Gri- care vorbeşte de la sine crări au avut-o lucrătorii raşul de jos) am întîlnit prilejuri că la Călan s-au
tul medicu- făcut multe lucruri bune
lonate eco- despre pn.. > po ri le şi cău E.G.C.L., membrii asociaţii însă şi unele neajunsuri, pe linia gospodăririi şi în
Bliletin de tările lui Sorift intr-un do SANDA CUREA, clasa a lor de locatari nr. 1 şi 2, în spatele străzii Furnalis-
înmagazina’ me^ ■ atit de fascinant X-a, Liceul industrial „Au- iar în ultimul timp şi a- tului, pe aleile 1 Mai şi frumuseţării localităţii. Este
l’e ogoarele » sociaţiile nr. 3, 4 şi 5 din însă loc de mai bine. Să
ică popula-- Cu,., e chimia. Tot la capi /el Vlaicu" Orăştie. Ocu- 23 August (fosta stradă a se acţioneze astfel înclt a-
Itura de la tolul rezultate deosebite ponta primului foc pe ţară oraşul nou. „Am sublinia Taberei) — mizerie, moloz,
irele serii ; merită amintite diplomele la limbi moderne (rusă) în această privinţă — ne resturi de la produsele cest centru muncitoresc să
; 20,13 Sca- UMnr radu LAjCU, cla face parte din colectivul spunea tovarăşul Dionisie fie demn de prestigiul de
,00 Buletin de absolvire, toate cu pre sa a X-a, Liceul de mate- confecţionate de unităţile care se bucură şi din punct
,a sugestia miul I din cei 11 ani şco maticâ-fizicâ Hunedoara. unei clase cu profil de... Frenţoni, contribuţia acti cooperaţiei meşteşugăreşti
intr-o oră; lari. Şi pentru ca schiţa de matemalică-fizică. Ceea ce vă a lui Ioan Matei, Iosif ete. O situaţie similară în de vedere gospodăresc.
pte ale is- portret pe care încercăm „Ne jucam de-a probleme însă n-o împiedică să ci VASILE PÂŢAN
Moldovan; le cînd era mititel". Aşa Munteanu şi Herţeg Fer aşa-zisa autogara. Pe tere
;top muzi- s-o conturăm să fie cît a început pasiunea lui Ra tească în original opere
mai pe măsura complexei du pentru matematică. Aşa din literatura franceză, ru
8,00 lnfor- personalităţi a tînărului So să şi germană. Iar pasiunea
10 Actua- rin Bildea trebuie să amin îşi începe povestirea despre şi înclinaţia deosebită pen âoţiuni de curăţare a păşunilor şi fîneţeior
rie : Pro- evoluţia fiului său, de la
export la tim şi plăcerile sale de a iniţierea în tainele mate tru limbi străine nu consti
laită eali- asculta muzică, de a face tuie un impediment în ca în frunte cu primarul acţiuni de curăţare a pă Păsconi, Valentin Barboni,
:o Noi în- alpinism şi de a citi. Dar maticii şi pînă la perfor lea studierii cu temeinicie
ieă popu- manţele de azi, profesorul a tuturor obiectelor de îrt- comunei, Leoniţa Dănescu, şunilor şi fîneţeior. Astfel, Ileana Ilioni.
r studio ; marea sa dragoste este şi Dumitru Laţcu. „Ca profe cu secretarul biroului exe în -zilele de 4 şi 5 mai, 135 în cui-sul zilei de ieri,
originala va rămîne chimia. Şi nu văţămînt. Privind cu seriozi cutiv Sigismund Suşman, de cooperatori din brigada alţi aproape 100 de mem
I.R., a se- numai pentru ei ci şi pen sor şi tată am o dublă sa tate învăţătura, dovedind o Poeţii au curăţat 23 ha de bri cooperatori din briga
eneral la tru fratele său. tisfacţie. Mai ales că este inepuizabilă putere de cu alţi lucrători ai consi
irului de primul meu elev cu perfor liului popular, între care fineţe şi au defrişat arbo- da I a C.A.P. Densus au
•ucţia so LUCIAN BÎLDEA, elev în manţe deosebite. E şi do muncă, Sanda - aşa cum Rodiea Vasiloni, Dumitru retumul de pe o mare su defrişat arboretumul din
ţia : Ma- precizează dirigintele cla prafaţă de păşune. Printre păşunea „Lunca", iar as
lîitmuri clasa a X-a de la acelaşi tat şi pasionat şi poate a sei prof. Ion Cioina - „în Tomoni şi cu preşedintele
ui dv.; liceu. Lucian vrea să do avut şi norocul să se nas fiecare an a fost printre •cooperativei agricole de cei mai harnici s-au nu tăzi încep acţiunile de cu
î cil ar- vedească prin rezultatele că intr-o familie în care producţie Ioan Cebianu, mărat Augustin Măran, răţare a fîneţeior şi coo
lativ al premianţii clasei, este acti Victor Opîrlescu, Eleonora peratorii din brigada Hăţă-
ral: An- obţinute - menţiune în 1981 matematica e la ea acasă" vă în organizaţia U.T.C,". în comuna Densus se des
făşoară în aceste zile largi Măran, Eva Barboni, Ana gel.
Obiectivul central - creşterea Eforturi stăruitoare pentru
cantităţii de metal în minereuri pregătirea unor recolte bogate I
te în cot
tau de-
VEDOA- (Urmare din pag. 1) maiştrii Petru Bîrna,
lacăra); ------ -~j-~---------- --------- (Urmate din pag 1) intată ne presează — ne-u
erurgis- Gheorghe Faur şi Ioan O- spus vrednicul mecanizator
seriile ce* patru luni prezintă prişa, şefii de brigadă Teo — şi trebuie să recuperăm
ut. pc- depăşiri importante — pre dor Circo şi Ioan Benea . ® în anul 1980 s-a luat hotărirea de a se amenaja ' zut că pe tarlaua de lîngă
(Con- cum şi activităţii de revi ţ pe firul văii ce trece prin satul nostru un drum. Lucru bun. j întîrzierea înregistrată din
1ŞANX : (raionul 120), Alexandru calea ferată nu se lucra cauza ploilor din aprilie.
Comoa- zii, reparaţii şi întreţinere Păşeau şi Aurel Martin ' Rău este insă că nu s-a terminat şi eu sînt izolat, nu ( nimic, iar la erbicidat s-a Dorel Ioani, mecanizator
gint (7 a utilajelor şi instalaţiilor, (raionul 158), Ioan Groza, ) mai pot ieşi şi intra în curte, deoarece în dreptul casei ieşit abia pe la zece şi ce
t: Vul- ceea ce a făcut ca de mul Petru Bunea şi Nicolae i mele, prin excavarea vă»i, s-a format un parapet. Aici tre- în cadrul aceleiaşi formar
pitanul / buia să se construiască wn pod, dar nu s-a construit nici va. în ce priveşte pregă ţii, miercuri dimineaţa la
iresc) ; tă vreme să nu se înregis Gheaţă (raionul 180). tirea terenului pentru se- ora nouă s-a urcat la vo
e rnul- treze opriri accidentale, Referindu-se Ia unele ) pînă in prezent. Am fost mereu prin audienţe, am scris mănarea fasolei, lucrarea
I <Lu- stagnări în producţie din greutăţi pe care le mai au l scrisori, au venit de la primărie, au văzut, mi-au promis lanul tractorului şi a por
Ichipa- această cauză. l că se va rezolva pînă la 5 august 1981, clar eu văd că va întirzia — cum ni s-a nit agale spre tarlaua un
îerul); in producţie, la posibilită spus la consiliul unic a- de urma să erbicideze.
"u Ca- Unele probleme pe care ţile de care dispun în ve vine august 1982 şi eu tot blocat am rămas. Mai mult, groindustrial — din cauza Cînd să înceapă lucrarea
ANI- le resimt la această oră derea realizării ritmice a 1 a început să mi se dărîme şi zidul de sprijin pe lingă unei dandanale provocată
> chi colectivele de la Barza se planului şi recuperării res care apa sapă mereu (Cioancă Virgil, Herepeia — comu a văzut că pompa maşinii
tesc) ; referă la lipsa unor mate de contabila şefă a unită de erbicidat nu funcţionea
aştere tanţelor, brigadierii Teodor na Veţel). ţii. Ce a făcut Zoia Moşuţ ? ză din cauza unui şurub
:ovian riale şi piese de schimb şi Cireo şi Petru Bunea con Pur şi simplu a uitat să
lurae- la necesarul de forţă de siderau că acestea stau în SESIZĂRI — SOLUŢII ţ ce se desfăcuse puţin. A
îeriile muncă, întrucît întreprin puterea de mobilizare şi achite erbicidul ce urma stat pe gînduri o vreme,
iRAş- ® O anonimă din Ghe- nu luucgub :uuaii:c ut ) să se administreze pe te apoi a început să caute
via) ; derea traversează o peri angajare în subteran a mi renul ce se va cultiva cu prin cabină şi prin buzu
iGIU- oadă de ieşire la pensie a nerilor, de modul în care lari semnala unele aba înlocuire a conductei pen-ţ
ui II unui mare număr de mun îşi vor organiza lucrul pe teri de la etica comercia tru apă caldă. în trimes- |i fasole. Aşa că substanţa nare poate-poate va găsi
TEC: citori cu multă experienţă. formaţii şi schimburi şi vor lă a lucrătorilor de la bu trul al II-lea se va pune - n-a sosit în unitate. vreo sculă cu care să strîn-
(Da- fetul minei din localitate. în funcţiune o staţie de
eolul — Şi la noi, la sectorul folosi raţiona] utilajele şi CINE SE ŞCOALA gă şurubul. N-a găsit! S-a
Am Musariu II (sectorul cu ce instalaţiile, de derularea în Inspectoratul comercial hidrofor pentru apa rece urcat la volan şi s-a dus
ură); le mai bune rezultate de condiţii corespunzătoare a de stat răspunde cu une de la blocurile 12, 15, 17, DE DIMINEAŢA spre locul unde munceau
t In le dintre sesizări s-au 19 si 22, care va duce la ŞI CINE TlRZIU
tri în vreo doi ani încoace — activităţii de aprovizionare alţi doi mecanizatori. L-a
şui); n.n.) ne confruntăm cu a- şi transport. confirmat (etichetarea ne îmbunătăţirea furnizării ţ Marţi, Cornel Ioaneş, me rugat pe unul să-l ajute
te a semenea situaţii, releva ing. Dealtfel, toate aceste corespunzătoare a produ apei la blocurile aminti cu un cleşte. în câteva nr-
umi- Gheorgho Roşea, şeful sec probleme, realizările ca şi selor, jurnalul cumpără te". canizator la formaţia S.M.A,
reau torului. dar sperăm să le torului nu era expus la Vaidei, a intrat la discui- nute treaba a fost rezol
l). neajunsurile fac obiectul rea unei tarlale în supra vată.
depăşim şi să ne putem unor analize zilnice — la vedere etc.), fapt pentru e O scrisoare semnată l — Ştiţi, ne spunea Do
.realiza sarcinile de plan, începutul şi la sfîrşitul care gestionara Pali Ono- de Ioan Vişoi din Chitici . faţă de 30 ha ce urma să rel Ioani, aşa am preluat
să recuperăm cît mai re schimbului — cu şefii de rica a fost sancţionată. semnala faptul că Gheor- 1 fie semănată cu porumb tractorul, adică fără nici
pede restanţele din luna sectoare, raioane, revire, *9 ghe Albu din localitate ^ siloz, imediat ce s-a lumi
ianuarie la metalele de brigăzi, luîndu-se operativ ® Despre lipsa apei cal este încadrat şi primeşte i nat de ziuă. A „tras" ta o sculă, de la un alt me
itru bază. în acest sens ne pre măsurile care se impun şi de şi reci de la blocurile remuneraţie pe două pos- J re, cu mici pauze pentru canizator...
r re- 12, 15 şi 17 din B-dul turi. Consiliul popular \ masă, pînă la un ceas du
ocupăm de cercetarea a noi a căror materializare se O astfel de scuză nu sSă
îrul zone de minereuri, cu con Nicolae Bălcescu — De comunal Boşorod răspun- 1 pă miezul nopţii. A doua
dea urmăreşte cu consecvenţă va, ne-a scris llie Ioan, în de că cele sesizate nu se ) zi la ora şapte a fost din în picioare întrucît, ori
•ale ţinuturi crescute în meta şi exigenţă. Toate preocu cum ai lua-o, este absuBd
e- le, de asigurarea unor e- pările, acţiunile, măsurile numele locatarilor din a_ confirmă, iar scrisoarea | nou în brazdă. să te duci la lucru Cj,
ifîa feotive sporite în perime au drept scop — aşa cum ceste blocuri. Din partea este, de fapt, o anonimă l — Vremea destul de îna- mîinile goale.
Ari Grupului întreprinderilor deoarece la nr. 20 din sa- ?
iin trele exploatabile, Îmbună au subliniat toţi interlocu
ni- tăţirea aprovizionării, teh- torii — înfăptuirea obiec de gospodărie comunală tul Chitid nu locuieşte )
tre nico-materiale şi a calită tivului central al întregii şi locativă se răspunde: nimeni eu numele de Vi- ţ S5 HANDBAL. — Metalul Hunedoara — Nitramonia
ţa- ţii minereului extras, întă „Reclatnaţia se confirmă. Făgăraş 25—21 (10—14)
*a- activităţi a minerilor de la
rirea ordinii şi disciplinei Barza şi anume creşterea Intilnirca, conturd pentru e- exact al oaspeţilor — în rep i-
în muncă. Aş mai spune că cantităţilor de metal în tapa a patra a returului di za secundă s-au autodepă. ,
or viziei B — masculin de hand
avem un colectiv bun, har tninereurile extrase — sar ® R.E., Brad. Adre- bal, a oferit spectatorilor pre au atacat in trombă şi s-au
a- nic şi conştiincios, din rîn- cină expresă trasată de de întreţinere, în . raport /^ . zenţi in tribunele cochetului apărat ermetic, cîştigînd astfel
pe merit prin golurile semna
cte dul căruia se evidenţiază conducerea partidului şi saţi-vă judecătoriei care cu veniturile actuale ce 1 teren „Metalul" un joc plăcut. te de R. Berceanu (îl), I. Po-,
fi este în măsură să modi Gazdele, antrenate de Remus
ii- constant şefii de raioane statului nostru, în scopul fice cuantumul pensiei le realizaţi. | Balint, deşi conduse la pauză penmnier, G. Ciontoş (cîte pa
Florea Tudnran, Sturek Lu dezvoltării multilaterale a cu patru goluri diferenţă — tru fiecare), l. Cornea (3), O.
Rotar (2), t„ Lueacs (1), (V,
dovic şi Mircea Groza, patriei socialiste. urmare unui joc sobru şi Ioan, corespondent).