Page 21 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 21
***** . }
încheierea vizitei de sfat §
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
UI HUNEDOARA şi tovarăşei Elena Ceauşescu
S O C I A L I S M U L in Grecia
SOSIREA ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN
ÎN BUCUREŞTI DINTRE PREŞEDINTELE
NICOLAE CEAUSESCU SI PREŞEDINTELE
Preşedintele Republicii
Socialiste România, tovară CONSTANTIN KARAMANLIS
şul Nicolae Ceauşescu, îm Vineri dimineaţa s-au în
Anul XXXIV, nr. 7 618 SiMBÂTĂ, 8 MAI 1982 4 pagini - 50 bani preună cu tovarăşa Elena cheiat convorbirile oficiale întreaga lume, pentru des
tindere, dezarmare şi secu
Ceauşescu, s-au reîntors, dintre preşedintele Repu ritate, pentru promovarea
vineri în Capitală, după blicii Socialiste Româ unei politici de indepen
Partidul €©nnunisf Român — vizita de stat efectuată în nia, t o v a r ă ş u l Nicolae denţă şi pace.
Grecia,
la
invitaţia
pre
Ceauşescu, şi preşedintele
şedintelui Republicii Elene, Republicii Elene, Constan P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
Constantin Karamanlis. tin Karamanlis. Ceauşescu şi Constantin
conştiinţa vie a poporului nostru, Şeful statului român a La convorbiri a participat Karamanlis au apreciat de
comun acord că este in in
fost însoţit în această vi
zită de tovarăşii Gheorghe tovarăşa Elena Ceauşescu, teresul celor două popoare
viceprim-ministru
al
prim
ro-
continuarea
dialogului
făuritorul României moderne Oprea, prim viceprim-mi- Guvernului Republicii So mâno-elen la nivel înalt,
nistru al guvernului, Şte
fan Andrei, ministrul afa cialiste România. în vederea amplificării şi
La încheierea convorbiri
Astăzi se împlinesc 61 de perioadă partidul nostru şi-a por, România prezintă azi cerilor externe, Gheorghe lor, cei doi şefi de stat au aprofundării permanente a
ani de la înfiinţarea Parti elaborat într-un mod înche tabloul unei ţări cu o eco Petrescu, ministrul indus apreciat rezultatele amplu relaţiilor dintre cele două
ţări, în interesul reciproc,
dului Comunist Român - e- gat concepţia asupra pro nomie dinamică, cu o viaţă triei de maşini-unelte, e- lui şi fructuosului dialog al cauzei generale a păcii,
veniment de însemnătate e- priului rol în procesul edifi socială înfloritoare. Reali lectrotehnieă şi electronică, purtat în cadrul vizitei, ex- înţelegerii şi colaborării
pocală în mişcarea revolu cator, în legătură indisolu zăm în prezent o producţie de alte persoane oficiale. primînd încă o dală hotă- între naţiuni.
ţionară muncitorească din bilă cu legile universal va industrială de 48 de ori mai Aeroportul Otopeni, unde rîrea României şi a Gre
ţara noastră, în luptele de labile ale revoluţiei şî con mare şi un venit naţional de s-a desfăşurat ceremonia ciei de a dezvolta conlu Acest nou schimb de ve
clasă pentru dreptate socia strucţiei socialiste, fundamen 14 ori mai mare decît în pe sosirii, era împodobit cu crarea româno-elenă, atît deri, prin care s-au în
lă şi eliberare naţională, tată pe cunoaşterea profun rioada antebelică. Numai în drapelele partidului şi sta pe plan bilateral, cît şi pe cheiat convorbirile oficiale
pentru victoria revoluţiei so dă a esenţei materialismu ultimii 10 ani producţia in tului nostru care în arena internaţională, de dintre cei doi şefi de stat,
cialiste şi edificarea noii o- lui dialectic şi istoric, precum dustrială globală a crescut cadrau portretul tovarăşu a-şi spori contribuţia la e- s-a desfăşurat în acelaşi
rînduiri sociale în România. şi a particularităţilor naţiona de aproape 3 ori, iar valoa lui Nicolae Ceauşescu. forturile pentru o largă spirit de înţelegere şi res
Aniversarea activităţii re- le ale ţării. rea producţiei agricole a colaborare şi înţelegere în pect reciproc, într-o atmo
■- 'rţîonare desfăşurate de sporit de circa 1,6 ori. Co (Continuări? în pag. o 4-a) Balcani, în Europa şi în sferă sinceră, prietenească.
partid are loc sub semnul respunzător au crescut veni
angajării plenare a întregii turile băneşti ale populaţiei, ee9eeeee»&eg>wis>eee!»9see>CQ(Beit9iS0<g>9eoee8eeooaoseoao9O9eee<Be68>9ee9
naţiuni pentru înfăptuirea 0- 61 de ani de la iar veniturile din fondurile
biectivelor elaborate de Con sociale de consum pe o fa la zi In agricultura Timpul prielnic
gresul al Xll-lea al Partidu crearea P.C.R. milie s-au dublat, în cinci
lui Comunist Român, care a nalul 1976-1980 realizîndu-se
fundamentat orientările dez cea mai puternică sporire a
veniturilor populaţiei din în
voltării patriei noastre în Bogata activitate teoretică treaga perioadă a construc şi utilajele - folosite cu randament maxim l
cea de a doua etapă a fău
desfăşurată de partid are ca
ririi societăţii socialiste mul rezultat elaborarea şi funda ţiei socialiste.
tilateral dezvoltate, caracte mentarea unor teze şi con in anii socialismului jude Recuperarea întârzierilor la C.A.P. Ostrov, buruieni întreţinere şi mai ales re
rizată prin ridicarea pe o cepte de valoare excepţiona ţul Hunedoara, asemănător la efectuarea lucrărilor a- le au început să apară ma coltatul. Discutînd cele con
treaptă calitativ nouă a ac lă, decisive pentru evoluţia tuturor aşezărilor patriei, a gricole reprezintă dezide siv, ceea ce necesită ur statate cu inginerul şef al
tivităţii economico-sociale şi construcţiei socialiste în pa cunoscut o dezvoltare puter ratul căruia se impune să-i gentarea distrugerii lor unităţii, Puiu Mastraghin,
politice, a progresului în do tria noastră, printre care ce nică pe toate planurile, in fie subordonate toate efor prin rebilonare. Sarcina de pe care l-am găsit la se
meniile ştiinţei şi tehnicii, le privitoare la stadiul în ca perioada trecută de la Con turile lucrătorilor ogoare a efectua lucrarea i-a fost diul secţiei de mecaniza
învăţămînlului, culturii, a ca re se află România (ţară în gresul al IX-lea volumul pro lor, folosirea cu randament încredinţată mecanizatoru re, ne-a spus : „Eu cînd
lităţii vieţii. curs de dezvoltare), făurirea ducţiei industriale a jude maxim a timpului bun de lui Ionaş Opric. Pînă ieri, am plecat din cîmp l-am
lăsat pe tractorist lucrînd
lucru în cîmp şi a utila
Din uriaşa epopee a fău societăţii socialiste multila ţului a crescut de 2,7 ori, in jelor reprezentând sarcina la rebilonat. Nu pot sta
ririi societăţii noi, istoria va teral dezvoltate, noua calita dustria hunedoreană ocupă Raid-anchetă în lîngă fiecare mecanizator,
marca cu litere de aur mo te, locul şi rolul democraţiei, locuri de frunte la produse de căpetenie a cooperato deoarece avem de efectuat
mecanizatorilor
rilor,
şi
mente de însemnătate co- ştiinţei, al noii revoluţii agra de primă importanţă pentru Consiliul unic şi alte lucrări în cîmp. în
vîrşitoare, care au determi re în structurarea economiei înfăptuirea marilor obiective cadrelor tehnice din fieca agroindustrial această primăvară au fost
re unitate agricolă. Cum
nat un curs inedit întregu în raport cu nivelul atins şi stabilite de partid de-a lun se acţionează pentru în Toieşti organizate acţiuni de strîn-
lui proces revoluţionar, ritm, manifestarea crizei energeti gul tuturor cincinalelor stră făptuirea acestor obiective gere a pietrelor de pe a-
vigoare şi dinamism nemai ce şi de materii prime pe bătute pină în prezent, între în Consiliul unic agroin proape 200 hectare, dar
cunoscute, spirit ştiinţific ra plan mondial ş.a. care huila, fonta, oţelul, la dustrial Toteşti ? el a realizat rebilonatul aşa este terenul nostru, ori-
ţional şi novator în condu Retrospectiva drumului stră minatele, minereuri auro-ar- pe mai mult de 110 de hec cît am aduna pietrele, tot
cerea societăţii. Această eta- bătut de ţara noastră în gintifere şi de fier, energia DORMIND LA UMBRA... tare. Rezultatul nu este însă mai rămîn". Cunoscînd fap
,pă a fost inaugurată prin a- construcţia socialistă pune electrică, materialele de con TRACTORULUI nici pe departe pe măsura tul că soarta recoltei de
'■ oprea tovarăşului Nicolae cu putere în relief faptul că, strucţii. aşteptărilor. Că aşa stau pinde hotărîtor de opera
Ceauşescu în fruntea parti prin munca eroică a clasei Pe n bună parte din su lucrurile ne-a demonstrat-o tivitatea şi calitatea lucră
dului şi statului, in această muncitoare, a întregului po (Continuare in pag o 2-a) prafaţa de 120 hectare ca modul cum a înţeles să rilor de întreţinere, nu este
re este cultivată cu cartofi „lucreze" mecanizatorul lo- îngăduit sub nici un motiv
naş Opric în ziua de C mai să fie ignorate condiţiile
a.c., cînd, după ora 12, în care se face rebilona-
Cînd se caută soluţii, l-am găsit dormind la um rea, mai ales că unitatea
bra tractorului în tarlaua are o bună experienţă în
„Canal". Pe lîngă faptul că cultivarea cartofilor.
consumurile materiale şi de randamentul în ziua res
pectivă a fost mult dimi I)E CE ESTE DIMINUAT
energie pot fi reduse nuat, nici calitatea lucră RANDAMENTUL LA
rii nu era corespunzătoare,
ERIÎICID ARI ?
pe unele rînduri observîii-
— Una dintre sarcinile drept înlocuitor parţial al du-se tuberculi de cartofi Ca un făcut, tot îiitr-un
permanente care trebuie să cimentului, în confecţiona scoşi la suprafaţă, ceea ce gol de lucru (întrucît se
stea in centrul atenţiei co rea panourilor mari, obţi duce implicit la diminua terminase soluţia şi se aş
lectivului de oameni ai nem anual o economie, la rea densităţii de plante la tepta sosirea unei cisterne
muncii de la întreprinde acest material, de peste hectar. în tarlaua amintită
rea de materiale de con 2 600 tone. Tot pentru eco există încă multă piatră, N. TÎRCOB
strucţii Deva o constituie nomisirea cimentului, dc care trebuia adunată pentru
încadrarea severă în nor curînd s-au încheiat expe a nu împiedica lucrările de (Continuare in pag. o 2-a)
mele de consum stabilite rienţele cu super-plasti-
la materii prime, materia fianţi, utilizaţi la prefabri-
le, combustibil, energie e- carea betoanelor. Rezulta laţiei produsele confecţionate 1
lectriCă şi găsirea celor mai tele sînt excelente. Consu în cele 22 dc unităti ale “
potrivite căi de reducere mul de ciment este mai cooperativei de producţie, a- *
a acestora. Cum sc îndepli mic cu 8—10 la sută şi se chiziţii şi desfacerea măr- I
furilor. H EXTINDEREA RE- '
neşte această sarcină în obţine şi o economie de ŢELEI DE APA POTABILA. '
întreprinderea dumneavoas combustibil convenţional. H PENTRU MERITE DEO Echipe de muncitori de la S
tră, tovarăşe inginer şef, Din 1983 vom aplica frec SEBITE. Joi, la Liceul ,,Do- Exploatarea du gospodărie «
comunală şi looativă Orăştie *
Olimpiu Matei ? vent această metodă. cebal' 1 din Deva a avut loc au montat conducte pe o J
festivitatea inminării „Diplo
— Cu toate că normele Prin secţiile întreprinde melor de onoare" ale comi lungime de 12,5 km şi au exe- *
cutat branşamentele la irao- JJ
de consum stabilite sînt rii am stat de vorbă cu tetelor judeţean şi municipal
de bilele de pe străzile 7 Noiem- |
ale
U.T.C.
numhr
unui
foarte strînse, toţi munci mulţi muncitori care ne-au peste 20 de elevi din cadrul brie, Progresului, A. Cuza, “
torii noştri se preocupă de vorbit despre grija pentru organizaţiei U.T.C. de la Căstăului, Unirii. Cînd se *
încadrarea în cotele stabi gospodărirea şi întrebuin şcoala generală nr. 7 din va finaliza această lucrare, I
la care continuă să mun- *
lite la materialele pe care ţarea materialelor. în ge localitate, pentru rezultate ceaşcă cu răspundere sudo- !
deosebite obţinute în activi
le folosim, de economisi neral, arătau ei, fluxurile tatea de organizaţie şi spor rii Anton Sarivan şi Vasile 1
rea energiei şi a combusti de producţie sînt riguros tivă. sg ANGAJAMENT DE Mereu, mecanicul de utilaje jj
Dumitru
,
excavato-
Vochiţa,
PATRIOTICA
bilului. Sigur, rezultatele stabilite, iar încălcarea re MUNCA Pionierii Şcolii ÎNDE ristul Alexandru Florea, in- |
PLINIT.
ge
obţinute, de la începutul ţetelor de fabricaţie con nerale Gurasada şi-au rea stalatorii losif şi Vasile I-Ier- J
anului şi pînă în prezent, duce automat la consumuri lizat valoric angajamentul de ţa ş.a., peste 200 de familii o
din oraş vor beneficia de 8
nu sînt spectaculoase, dar suplimentare sau la rebuta- muncă patriotică în procent cel mai comod mijloc de j ,
de 101 la sută, prin colec
ele evidenţiază spiritul rea producţiei. Această si tări de sticle şi borcane, Întrebuinţa apa.
nostru gospodăresc, răspun tuaţie apare însă foarte rar, textile şi hîrtie. h PENTRU 9
derea cu care am privit în mod accidental. POPULAŢIE. S-a deschis, în
această sarcină de interes centrul localităţii Ilia, un
magazin de prezentare şi I
economic major. Cîteva e- LIVIU BRAICA r,a C.A.P. Vcţel s-au insăminţat ultimele hectare desti desfacere a-articolelor meş
xemple : prin folosirea ce nate culturilor de primăvară, la care o contribuţie deose teşugăreşti. Sint oferite popu-
nuşii de termocentrală (Continuare in pag. o 2-a) bită şi-a adus-o mecanizatorul Gheorghe Rusu.
