Page 22 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 22
pag. 2 DRUMUL SOCIALISM
Partidul Comunist Român Lucrări urgente
T ELEV
in plantaţiile pomicole
{Utmate din pag, 1} s-au produs pe planul cu rea continuă a nivelului de
prinderii problematice şi te trai al oamenilor muncii. 10.00 Din mare;
trici. 8 M
ritoriale, avînd neîncetat în Conducînd vasta operă de moment i
Starea livezilor la ieşi nu mai tîrziu de 10—15 valelor, după o nivelare a
Ritmuri înalte cunosc in atenţie jaloanele şi indica făurire a societăţii socialiste 10.30 Mari ansa
vestiţiile industriale, agricole ţiile date de secretarul ge multilateral dezvoltate, parti rea din iarnă în acest an iunie. terenului acesta se lasă ne Citoreştl
şi social-culturale, in 15 ani nera! ai partidului privitoare dul nostru aduce neîncetat a fost bună, deşi iarna a în livezile care au le lucrat, dar se coseşte re 10.30 Teatru T’
pe harta hunedoreană au a- la amplificarea contribuţiei contribuţii de mare valoare fost mai geroasă şi mai gat fructe suficiente pen petat cînd buruienile au pentru iul
r
pă ut aproape 40 de obiecti la dezvoltarea patriei socia teoretică şi practică în de lungă ca de obicei. Peri tru o producţie normală se înălţimea de 15—20 cm. Pe cu Popov;
ve noi, între care două fur liste, în lumina sarcinilor sta finirea conţinutului epocii oada rece prelungită pînă aplică 40—50 kg azot sub rînd, solul se menţine cu 12.00 Centre m
nale, 4 linii de laminoare şi bilite, Comitetul judeţean de contemporane, luînd în con la începutul lunii mai a stanţă activă la ha. Dacă rat prin praşile sau prin ţării — O
o oţeiărie electrică, întreprin- partid a întreprins în ultimii siderare multitudinea de fe întîrziat pornirea pomilor şi după căderea fiziologică tratare cu erbicide ca în 13.00 Telex
deriie miniere Paroşeni şi ani un mare număr de studii nomene şi factori care com în vegetaţie cu 10—12 zile, au rămas fructe pentru o cazul anterior, pe o fîşie 13,03 La sflrş
Sărbătorii. termocentrala Min şi analize complexe, elaborînd pun epoca, în elucidarea ma fără să dăuneze mugurilor. recoltă corespunzătoare po lată de 1,5—2 m. mină
tia cu 6 grupuri de cite programe de perspectivă pen rilor probleme cu care se Recolta de fructe din acest tenţialului pomilor, fertili COMBATEREA BOLI 18,33 Sâptămîna
210 MW, intreprinderea de tru toate domeniile esenţiale confruntă omenirea. Astfel, an va depinde de modul zarea se repetă în perioa LOR ŞI DĂUNĂTORILOR 18.30 1001 de s<
orelobricate din beton de la ale progresului, pe ramuri şi de aplicare a lucrărilor de da 10—15 iunie cu 30—50 este acţiunea de bază în 19.00 Telejurnal
Sircea, 8 unităţi ale indus subramuri ale industriei şi a- este unanim recunoscut efor îngrijire în livezi în urmă kg azot substanţă activă la livezi în perioada mai-iu- 19.30 Partid, -•
triei uşoare şi alimentare, un griculturii, în domeniile sis tul României pentru elimina toarele 2—3 luni. ha. nie. în această perioadă, ruinţei. D
însemnat număr de şcoli, tematizării teritoriului, inves rea din viaţa internaţională Principalele lucrări care în livezile sau la soiurile atacul celor mai periculoa Spectacol
spitale, case de cultură, com tiţiilor, asigurării forţei de a înarmărilor şi în primul trebuie executate în perioa care au legat puţine fruc se boli şi dăunători la cul-eoregr
rind a armelor nucleare, de
plexe sanatoriale, săli de muncă şi a cadrelor, demo calajelor şi subdezvoltării, a da aceasta sînt următoa te, fertilizarea suplimenta pomi capătă intensitate ma 20.30 Film seri;
sport, aproape 60 000 apar grafiei, conservării ecologice, rele : ră cu azot se face numai ximă şi de aceea neglijarea şi umbr
tamente, precum şi cămine formării omului nou etc. mainutriţiei şi ignoranţei, pen PREVENIREA EFECTU dacă pomii au avut creş tratamentelor sau aplicarea dul 10
tru aşezarea relaţiilor dintre
pentru nefa mi Ii şti cu peste Inaugilrînd o nouă etapă LUI BRUMELOR TÎRZII. teri mici în anul trecut, lor greşită ca moment, ca 21,13 Telejurnal
10 000 de locuri. în opera de făurire a socie state pe principii noi, pentru Deşi perioada de înflorire dindu-se cite 40—50 kg azot substanţă folosită sau ca 22.00 Muzica c
Organizaţia judeţeană de tăţii socialiste multilateral afirmarea mai puternică în a pomilor este întîrziată se substanţă activă la ha. Da tehnică de aplicare poate S3P^SE5KS3e®a
că pomii au format anul
partid a crescut numeric şi dezvoltate, Congresul a! XII- viaţa politică mondială a ţă mai menţine pericolul re trecut lăstari de cel puţin compromite recolta anului KADIC
calitativ, şi-a sporit conside- lea al partidului a adoptat rilor mici şi mijlocii, înfăp venirii temperaturilor scă acesta şi a anului viitor.
ctbil capacitatea politico-or- hotărîri menite să asigure tuirea unui climat general de zute care să distrugă flo în livezile de măr aten
ganizatorică, asigurind unirea progresul armonios şi unitar pace, colaborare şi secu rile sau fructele legate. ţia principală trebuie a- BUCUREŞTI
eforturilor colectivelor hune- al forţelor de producţie, ci ritate, care sâ asigure tutu Prevenirea eventualelor Sfatul vută pentru prevenirea ata dioprogramul d
dorene pentru înfăptuirea po tuturor domeniilor vieţii eco- ror popoarelor o dezvoltare pagube ce pot fi produse cului de rapăn, făinare şi Radiojurnal ;
liticii partidului, in acelaşi nomico-sociale, ridicarea ţârii liberă, independentă şi su de brumele Urzii se face specialistului păianjen roşu, iar spre sfîr- presei; 9,10 Fie
timp, însemnate transformări ia dezvoltarea medie, creşte verana. prin perdelele de fum. Ele şitul lunii mai şi a vierme românesc; 9,00
ştiri; 9,05 Audi
se pot obţine prin arderea lui merelor. 10.00 Buletin d
In livezile de prun, în
de gunoaie sau luminări Revista literară
fumigene. Este necesar ca 40—50 cm şi în anul acesta perioada care urmează tre Rapsod de ţar:
Manifestări consacrate zilelor de 8 şi 9 Mai pentru fiecare ha de liva nu au legat fructe, la aceş buie prevenit atacul vies 11.00 Buletin d'
Publicitate ; i
dă să se asigure 40—50 tia nu se face fertilizare pe! negre cu fierăstrău, a de ştiri; 12,05
Aniversarea a 60 de ani lui Deva şl Muzeul jude deţean de construcţii au puncte de fumigare şi să suplimentară cu azot, pen păianjenului roşu şi a mo ri * - 12,35 Din (
oriilui nostru
li iliozei.
de la crearea Partidului ţean. La reuşita manifes avut loc joi recitaluri de se urmărească noapte de tru a nu provoca creşteri 1 ia 3; 15,00 Mi
Comunist Român, a Zilei tării au colaborat profe versuri cu genericul de noapte mersul vremii. prea mari în dauna dife Pentru combaterea efi 10.00 Buletin ib
Independenţei de Stat a sorii Adela Ilerban, Du mai sus, organizate de FERTILIZAREA SUPLI renţierii mugurilor de rod. cientă a acestor boli şi Muzică de pron
interpre-
Tineri
României şi a Zilei Vic mitru Barna şi Steluţa colectivul Bibliotecii jude MENTARĂ. Imfidiat după La pomii răzleţi sau cei dăunători punctele de prog că populară; 1
noză şi avertizare emit la
toriei prilejuiesc, In ju Rădoni. ţene. legarea fructelor începe pe cultivaţi în ţelină şi lucraţi timpul oportun buletinele de ştiri; 17,05 A
17,30 i
zieal;
deţ, educative manifes rioada de consum maxim în jur, fertilizarea supli de avertizare. cîntee — progr;
tări omagiale. o „Să ne cunoaştem is a Şezătoare literară. La de substanţe nutritive de mentară se face după ace 18.00 Orele seri
toria patriei * a fost te Săcel a avut loc ieri o către pomi şi în special de leaşi principii dindu-se cî- IN PLANTAŢIILE DE diojurnal; 20,15
1
turală; 21,00
a Colocvii de istorie. ma întîlnirii unui grup şezătoare literară organi azot. Pentru a asigura po te 300—400 g azot substan CĂPŞUN înfiinţate în pri ştiri; 21,05 I.a si
„Partidul Comunist Ro de constructori deveni cu zată de consiliul comunal mii cu aceste elemente este ţă activă în jurul unui pom măvară se aplică la 15—18 22.00 Radiojurn;
mân — vlăstarul viguros istorici şi muzeografi de necesară o fertilizare su pe o suprafaţă de 5—7 mp. zile după plantare o erbi- vitaţio la dans;
a! epocii contemporane la Muzeul judeţean. Or de educaţie politică şi plimentară cu îngrăşămin COMBATEREA BURUIE eidarecu Dual, 6 1/ha sau tiu de ştiri; 23,
stop muzieal n<
socialistă
cultură
Sîntă-
din patria noastră** a fost ganizată la clubul „Con măria-Orlea. Şi-au dat te chimice cu azot. Fertili NILOR. Buruienile sînt Dual, 5 1 -j~ Venzar 1,5 kg
sau Betanol 6 kg -]- Ven
genericul colocviului de structorul — acţiunea s-a zarea se face diferenţiat în dăunătoare în livezi din zar 2 kg la ha. Pentru
11
istorie, desfăşurat la ci bucurat de apreciere. concursul membrii cena funcţie de starea livezii şi două motive; concurează fortificarea tufelor, se în I f l l N E K
1
nematograful „Dacia* din clului literar „Sarmis" al de faptul dacă s-au aplicat pomii la apă şi substanţe depărtează inflorescenţele
Haţeg în organizarea Con o „Partid de Mai, de Casei de cultură din Ha sau nu îngrăşăminte cu a- nutritive şi favorizează a- .şi filamentele de stoloni ce DEVA: Grăbi
tacul bolilor şi dăunători
siliului orăşenesc de edu pace şi de vis“. Tot la ţeg cu uri reuşit şi emo zot în toamnă. Ea se exe lor şi în special a şoareci apar în primul an. în caz (Patria); Poliţist
caţie politică şi cultură Deva, la căminele de ne- ţionant program de poe cută imediat după legarea lor. Pentru combaterea a- de secetă se irigă cu 350— vent (Arta); IIU
socialistă, Arhivele statu familişti ale Trustului ju zie si muzică tînără. fructelor şi se poate repe cestora se recomandă ur 400 mc apă la ha. Hangar 18 (Fia
spartă
glinda
ta la 2—3 săptămini, dar mătoarele : în plantaţiile de căpşun tul); Kagemusli
I-II (Arta); P:
în cazul menţinerii so pe rod trebuie să se exe trolul şi ardelf
p
„Zilele ssriSiorilor zărăndeni“ lului curat pe toată supra cute mobilizarea solului structorul); (Uni
stop
Non
printre rînduri şi pe rînd
se
livezii,
faţa
lucrează
(dacă nu s-a făcut încă) şi apoi erbicidarea cu ace moara din lacu
Iubitorii' literaturii şi Biblioteca orăşeneas leaşi produse ca în planta (7 Noiembrie);
(Cult;
- din zona Bradului au că Brad, au prilejuit în- imediat, la începutul lunii Vulcanul răzbunări
tanul
avut joi şi vineri oaspeţi tîlniri cu elevii sub e- mai, cu discul.pe interval. ţiile tinere. Cînd inflores rese) ; VULCA1
dragi. Scriitorii Mireea gida „Lumina cărţii şi Pe rîndul de pomi se exe cenţele au cea. 10 cm înăl are multe feţe
Sîntimbreanu, Marcel educaţia comunistă, mul cută praşile repetate. Bu ţime se face mulcirea cu rul); LONEA: I
seriile I-ll (Mim
Petrişor, Radu Selejan, tilaterală a tinerilor ci ruienile de pe rîndul de paie pentru a proteja fruc K'IASA: în căi
George Timeu şi Mireea titori , şezătoarea lite pomi pot fi combătute în tele de ^murdărire cu păr urilor (Munci
11
Vaida — condeieri năs rară de la Gurabarza, livezile de măr şi păr în mint. Ri NI: Ziua
cuţi sau crescuţi pe pla dialogul cu minerii de vîrstă mai mare de 3 ani Pentru combaterea boli a unui tinăr var.
lezatul);
BRA!
iuri zărăndene — s-au la Ţcbea („Universul lor se aplică 3—4 tratamen meu e iubire —
întâlnit cu o a m e n i i muncii, universul cărţi prin tratare cu erbicidul te, Ia intervale de 10—15 (Steaua roşie);
locurilor, tineri şi vîrst- lor noastre ) şi masa ro românesc Pitezin-75, dîn- zile cu Topsin 0,07 la sută. Convoiul (Patrii
11
(Flacăra);
GEO.
nicî, în emoţionante, du-se 7—10 kg la ha, su Dr. ing. Şcoala curajulu
tundă „Opinii privind prafaţă efectiv tratată, cînd
calde şi fructuoase dia EMANOIL MANUGHEVICI de cultură); HA
11
loguri. „Zilele scriitori literatura actuală . Au buruienile au cel mult directorul Staţiunii ţist sau delincve
11
lor zărăndeni , organi fost, pentru oaspeţi şi 15—20 cm înălţime. de cercetare şi producţie BRAZI; Spectai
CAL/
tacolelor;
La C.A.P. Leşnic curăţirii păşunilor şi tinetelor i s-a a- zate de Comitetul oră gazde, zile pline, încăr în cazul înierbării inter pomicolă Geoagiu Idee (Casa de ei
Avcntr
cordal atenţie deosebită. In foto : aspect de la o asemenea şenesc de cultură şi e- cate de fior patriotic şi MERIA: Nordului
rea
acţiune. ducaţie s o c i a l i s t ă lirism. ILIA: Toată lui
Cînd se caută soluţii, consumurile mea — seriile
na).
« — « — » —
materiale şi de energie Loto
Timpul prielnic şi utilajele —*
pot fi reduse Itezultatele tr;
folosit® cu randament maxim I (Urmare din pag. 1} respectiv, 300 tone combus mai 198\‘î • 70, 1
Extr. 1 :
tibil convenţional. Rezulta 73, 12, 65, 27.
{Urmare din pag. 1) mat faptul că inginerul lonarea unor suprafeţe cul te de nutreţ a unei supra tele vor evidenţia preocu Extr. a Il-a :
Ioan Groza a trecut pe la tivate cu cartofi, pînă ieri feţe de 10 hectare, care parea pentru încadrarea în 83, 75, 34, 48, t
punctele de lucru, după ca lucrarea nu începuse. Di pînă acum avea alte desti — Din acest an —* ne consumurile planificate.
re s-a dus la birou să în rectorul S.M.A. Cîrneşti, naţii. Inginerul şef al uni spune Constantin Bălăci, Cert este că în ultimul timp Fond de cîşlig
cu apă — n.n.), i-am întîl- tocmească nişte situaţii ing. Ilie Bufnea, ne-a spus tăţii, Gheorghe Vrînceanu, şeful secţiei b.c.a. — nu s-a pus un accent deosebit lei.
•nit şi pe mecanizatorii Da- privind sectorul zootehnic. că se stabilise ca meca ne spunea că s-au recupe mai aruncăm, aşa cum pro pe întărirea disciplinei teh
vid Moisescu şi Iulian Ber- nizatorii să treacă la rebi- rat 5 hectare prin defrişa cedam pînă acum, deşeuri- nologice, pe asigurarea
nat, care au fost reparti Noroc că mecanizatorii îşi lonat în ziua de 6 mai a.c., rea unei plantaţii de dud, le de nisip, care înseamnă funcţionării la un regim e-
zaţi la erbicidarea cereale îndeplinesc cu conştiincio dar şeful secţiei de meca circa 1—2 la sută din to nergetic optim a tuturor
lor păi oase la C.A.P. Clo- zitate îndatoririle ce le re nizare, Ion Doliia, ne-a re 3 hectare au rezultat din talul producţiei noastre. maşinilor, utilajelor şi in Timpul prob
potiva. Din dialogul purtat vin. Ionică Mihuţoni era latat că de la C.A.P. nu preluarea unor loturi atri Astfel, pe întregul an va ziua de 8 mai
dotare,
pe
cu David Moisescu, aflat în prezent la încheierea cul a primit solicitare pentru buite cooperatorilor peste lorificăm în plus peste stalaţiilor din manifestarea mea se va răci
formarea
instabil
şi
general
tarlaua „Nisipuri , am re tivării prăsitoarelor pe ul efectuarea lucrării. Oricum, prevederile legale, iar pe 2 8 000 mc de nisip, aducînd temporar noros,
11
ţinut că realizările zilnice timele hectare planificate, ni s-a dat asigurarea că în ha s-au făcut desţeleniri întreprinderii o eficienţă de unei atitudini ferme, in ploi, mai ales
la erbicidări sînt cu 10 hec iar Liviu Strucăl realiza mod cert rebilonatul va într-o livadă. Nu se poate circa 480 000 lei, fără să transigente faţă de orice de aversă, în;
şi de descărcă
tare sub norma stabilită, fertilizarea suplimentară la spune însă acelaşi lucru în mai socotim transportul a- cazuri de nepăsare şi ri Vîntul va sufla
deoarece nu s-a asigurat păioase pe terenurile un începe de mîine (7 mai a.c. cazul C.A.P. Clopotiva, uni cestuia de ia balastiere la sipă în utilizarea diferite intensificări 1
apa necesară pentru pre — n.n.). tate unde cîteva hectare noi. lor materiale, a energiei e- km fh din seci
pararea soluţiei. Interldcu- de acestea au ieşit mai de teren care au fost cul Inginerul Aurel Bedreag, lectrice. Temperatura m
cuprinsă intre i
torul ne spunea că lot ei, slab din iarnă. P ÂMÎNTUL — CULTIVAT responsabil cu probleme e- Efectul măsurilor luate de, iar cea m;
adică mecanizatorii, prepa PINA LA ULTIMUL tivate în anul trecut cu nergetice în întreprindere, se regăseşte şi în realiza 15 şi 20 de gra
ră soluţia de erbicid pen CE SE STABILEŞTE HECTAR porumb mai aşteaptă şi a- continuînd Ideile interlocu La munte, vr
tru combaterea buruieni SI CE SE FACE cum să fie efectuate lucră torilor, sublinia că, la ener rea planului, pe perioada cire eu cer m;
ros. se vor sen
lor, inginerul şef al uni ÎN REALITATE Ţinînd seama de necesi rile necesare pentru ca gie electrică şi combustibil trecută din acest an, la pitaţii, mai ales
tăţii avînd deplină încre- tatea sporirii producţiei de suprafaţa în cauză să poa convenţional, faţă de con producţia marfă în propor de averse im
d *re în priceperea şi expe Cu toate că la C.A.P. furaje, la C.A.P. Sarmize- tă fi cultivată şl în acest sumurile anului 1981, în a- ţie de 100,4 la sută, Iar la descărcări eleeti
sen
de
rolog
rienţa loi* (!). Brigadierul Toteşti este necesar să se getusa s-a acţionat pentru an. Cu cît mai repede, cu eest an se preconizează o total prefabricate din be Valeriu Dorcl).
F'ăuue Pogan ne-n confir treacă neîntîrziat la rebi- cultivarea în plus cu plan atît mai bine. reducere cu 200 MWh şi, ton de 117,9 la sută.