Page 25 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 25
v:
9 lai — Ziua independentei de stat
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE,UNIT!-VĂ!
a României şi a victoriei
popoarelor asupra fascismului
A L I S M U L sărbătoreşte două evenimen de luptă, împotriva imperiu ticipe cu drepturi egale la
La 9 Mai, poporul nostru
lui otoman. Rezultat al eroi
viaţa internaţională".
te de importanţă istorică, ho-
celor lupte, al voinţei ferme
in perioada care a urmat
tărîtoare în dezvoltarea sa
de
libertate
şl
pe calea libertăţii, indepen poporului nostru, neatîrnare a după cucerirea independen
cîştigarea
ţei, pe fundalul creşterii for
denţei şi progresului. Acum independenţei de stat a pus ţelor de producţie şi conso
105 ani, la 9 Mai 1877, a capăt dependenţei politice lidării relaţiilor capitalista, se
Ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N fost proclamată independen faţă de puterile străine, a consemnează un puternic a-
ţa de stat a României, iar deschis o nouă epocă în is vînt al marilor forţe sociale.
în urmă cu 37 de ani, po toria milenară a poporului Clasa nouă apărută pe sce
Anul XXXIV, or. 7 659 DUMINICĂ, 9 MAI 5982 4 pagini - 50 bani poarele lumii întregi salutau român, afirmînd cu putere na social-politică, proletaria
măreaţa victorie din 1945 a- voinţa şi hotărîrea sa de a tul, se afirmă ca cea mai
supra fascismului, victorie la trăi liber, stăpîn în ţara sa, avansată clasă a societăţii.
care poporul nostru a fost pe destinele sale. Masele largi populare se ri
dică tot mai holărît împotri
„Moreoepţia" — an mod de a acoperi participant activ. Cele două de Dobîndirea dat independenţei va exploatării, pentru conso
evenimente cruciale, scumpe
un
puternic
a
stat
naţiunii române, au deschis impuls dezvoltării economice lidarea independenţei ţârii.
minunate perspective pentru şi sociale a ţării, a influen Fireasca dezvoltare sociai-
neajunsurile privind calitatea dezvoltarea liberă şl indepen economică a României im
dentă a patriei noastre, pen ţat întreaga evoluţie ulteri punea, ca o cerinţă obiecti
oară pe drumul progresului
tru afirmarea demnă a po vă, încheierea procesului de
Energeticienii do la Min cipala furnizoare de căr mestrul I Combinatul mi porului român în rîndul po social, precum şi al afirmării făurire a statului naţional u-
tia solicită tot mai insis bune pentru întreprinderea nier Valea Jiului a livrat poarelor lumii. ţării pe plan internaţional. nitar, a cărei realizare in
tent cărbune de calitate. electrocentrale Mintia. în plus faţă de prevederile Cucerirea independenţei de „Prin vitejia şi sacrificiile da 1918 a determinat intrarea
De multe ori, morile lor Ce se întimplă la Min contractuale 45 000 tone stat a României nu a fost te'de armata noastră, de în ţârii intr-o nouă etapă a dez
macină piatră. Iar piatra tia ? Producţia de energie cărbune, totuşi în perioada rezultatul unor împrejurări tregul popor - arăta secre voltării sale socicil-economi-
nu dă căldură, nici lumi electrică se realizează şi se respectivă unitatea a fost întîmplătoare sau conjunctu- tarul general al partidului, ce şi politice. In continuare
nă. Trage la cîntar. în depăşeşte. După patru luni frustrată de o cantitate de rale, un „dcir" primit din a- tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost necesare decanii de
avantajul unora, în detri de activitate energeticienii 17 800 tone combustibil con farâ, ci a constituit rodul fi — în marea familie a ţărilor susţinute eforturi, au trebuit
mentul altora. Şi urmarea : au un plus de producţie de venţional. Dacă preparato resc al luptelor de eliberare Europei apărea astfel un nou depăşite numeroase obstaco
cei avantajaţi îşi depăşesc rii de la Petrila înţeleg să
peste 29 milioane kWh, iar socială şi naţională, duse stat independent, o nouă le pentru ca poporul român
sarcinile de plan, iar cei pentru luna mai se apre respecte clauzele contrac vreme îndelungată de popo naţiune liberă, energică şi
dezavantajaţi nu şi le rea ciază că acest spor va fi tuale, să se preocupe de rul român, lupte care au viguroasă, hotârîtă să nu mai Prof. ION FRÂ'fILĂ
lizează. „Curg" telexuri majorat. Producţia este încadrarea în puterile ca culminat cu marea victorie admită niciodată nici un fel
spre Bucureşti, la Ministe- lorice la cărbune şi chiar obţinută în 1877 pe cîmpul de tutelă asupra sa, să par (Continuare in pog o 3-a5
' Energiei Electrice şi să le depăşească, nu acelaşi
Ministerul Minelor, la Pe Pe drumul lucru se poate spune des
troşani, la Combinatul mi cărbunelui — pre preparatorii de la C'o-
nier Valea Jiului. în fie roeşti şi de la Lupeni, care Mîine, în jurul orei
care este sesizat unul şi din abataje spre rămân sub plan la acest ! 1,00, posturile de radio şi
acelaşi grup de probleme: termocentrale (II) indicator. Preparaţia Lu televiziune vor transmite
calitatea cărbunelui ener direct ceremonia sosirii
getic este necorespunzătoa peni constituie „nodul gor guvernatorului general al
re; necesarul do energie bună, însă şi eforturile ma dian" al energeticienilor. Canadei Edward Schre-
electrică pe bază de căr teriale au fost mari. Pen Aşa cum este cunoscut, pon yer care, Ia invita
bune nu se poate obţine tru a compensa lipsa ca derea cărbunelui energetic ţia tovarăşului Nicolae
în aceste condiţii. loriilor din cărbune s-a de aici este mare (peste Ceauşescu, preşedintele
utilizat gazul metan, eon- 30 la sută din necesarul K e p u b l i c i ! Socialiste
Ca atare, aşa cum s-a
subliniat şi la şedinţa Co sumîndu-se dublul cantită Mintiei), dar în acelaşi România şi a tovarăşei
mitetului Politic Executiv ţii planificate. Apelând la timp şi ponderea neajun Elena Ceauşescu, va e-
al C.C. al P.C.R., „reali rezultatele înregistrate se surilor este la fel. Cu a- fectua, împreună cu
zarea planului de extrac poate constata că 105 mili proape 400 Kcal/kg în mi
oane KVVh, în primul tri doamna Lily Schreyer,
ţie a cărbunelui şi do pro mestru şi alte 47,5 milioa nus faţă de contract. Dii'e-
ducere a energiei electrice ne kWh în luna aprilie nu o vizită oficială în ţara I.M. Barza. Şeful echipei tle mineri Traiail Ciocan
pe bază de cărbune; în ve au fost produse pe bază de DORIN CORPADE noastră. ajutorul său Moiso Le ah a — doi mineri din harnica briga
derea satisfacerii tuturor cărbune. Nu s-a putut, pen dă care execută lucrări de înaintare în sectorul Brădişor,
necesităţilor energetice ale tru că puterea calorică (Continuare in pag. o 2-a) unde lunar depăşesc planul eu 18—25 la sută.
economiei naţionale, tre medie a mixtelor şi şla- _ <s _ « _ » _ «
buie să stea în centrul a-
tenţiei minerilor şi prepa mului de cărbune a fost în
ratorilor din toate centre ianuarie do 2956 Kcal/kg, LA ZI IN AGRICULTURA Toate tortele mobilizate la
le miniere ale ţării". Deci in februarie 2850 Kcal/kg,
şi din Valea Jiului, pen în martie — 3019 Kcal/kg, încheierea însămînfarîlor si la întreţinerea culturilor!
tru că nu există nici o iar în luna aprilie 3006
excepţie de la această ce Kcal/kg. Aşa cum ne ară
*> S-a terminat erbicida- ardeii. Din iniţiativa Comi ra întemeiat : la coopera
rată expresă a conducerii ta inginerul Mircea Bădă- solnrii, în care se plantea
rea celor 2 000 ha cu grîu tetului orăşenesc de partid, ză tomate .şi ardeioase. tiva agricolă de producţie
1 ao partid şi, mai ales, da rău — director adjunct la şi orz. ® Cooperativele a- Orăştie, în sprijinul echi Ignat Avram, preşedintele de aici s-a terminat semă
torită faptului că este prin C.T.E. Mintia, deşi în tri gricole de producţie din pei permanente in legumi cooperativei, ne spunea • natul porumbului siloz. Toţi
Turdaş, Pricaz, Căstău şi cultura au Venit oameni ai — Ajutorul oferit do membrii formaţiei do me
Beriu au încheiat însămîn- muncii din întreprinderile muncitori este foarte pre canizare din sat au mun
ţarea • porumbului siloz. industriale. Zile în şir cîte ţios. Dacă nu ne veneau cit cu răspundere şi con
© Mijloacele mecanice de 10—20 de lucrători din ân- ei în sprijin, acoperirea so- ştiinciozitate, sub îndru
venite disponibile sînt diri marea atentă şi competentă
jate cu operativitate spre a lui Viorel Balotă, ingi
Raid - anchetă in Consiliul unic
unităţile ce au de semănat nerul şef al unităţii. între
suprafeţe mai mari. ® Pină cei doi mecanizatori s-a
agroindustrial Orăştie desfăşurat în campania a-
în prezent au fost semăna
te eu -porumb siloz 480 ha. gricolă de primăvară o a-
treprinderile oraşului au lariilor dura foarte mult. devărată întrecere Ut se
AJUTOR MUNCITORESC venit la solarii şi au lu Aşa, termenul s-a scurtat mănat evident cu respecta
crat cu hărnicie la acope si am putut trece masiv rea strictă a densităţii, a
La grădina de legume a rirea lor şi la plantarea la plantat. tuturor regulilor agroteh
C.A.P. Orăştie a fost adu roşiilor şi ardeilor. Vineri, nice. Întrecerea a fost cin
să, nu cu multă vreme în de pildă, în grădină au ÎNTRECEREA CONŢINl A stită, iar cei doi s-au a-
!
jutat chiar unul pe altul
urmă, folia necesară aco muncit 15 oameni de la
peririi solarii-lor şi s-a tre „Vidra", opt de la între Vineri seara, Vasile Ursu atunci când au fost neca
cut urgent la întinderea prinderea mecanică si 30 si Nicolae Mihăilă, tracto zuri cu tractoarele sau cu
ei. Era mult de lucru iar de la întreprinderea chi rişti din formaţia de me maşinile de semănat.
timpul presa, întrucît tre mică Astfel, pină in pre canizare din Pricaz, au ră Cine a cîştigat întrece
buiau semănate tomatele si zent' au fost acoperite 40 suflat uşuraţi. Motivul e- rea ? Greu de spus, întru
cât V. Rusu şi N. Mihăilă
au muncit cot la cot în a-
celeaşi tarlale. Un lucru
este insă limpede : la Pri
caz campania agricolă de
primăvară s-a desfăşurat
în cele mai bune condiţi-
uni şi la acest succes me
ritoriu au pus serios umă
rul si cei doi mecanizatori.
Să nu se creadă ctnnva
că după ce au terminat se
mănatul, cei doi mecani
zatori vor trage pe dreapta
şi se vor odihni. Vor ajuta
la semănatul porumbului
siioz in unităţile în care
lucrarea nu s-a încheiat.
Deci, întrecerea continuă.
APORTUL
SPECIALIŞTILOR
■Soţii ioan si Lidin Ma-
nolescu lucrează la C.A.P.
TRAIAN BOWDOR ‘
P« cele 15 ha cu ceapă de la C.A.P. Băcia, mecanizatorul Ion Setelean execută ora
şila a U-a. foto: V1KGIL ONOIU
(Continuare in pag o 2-fl)
