Page 26 - Drumul_socialismului_1982_05

pag 2 DRUMUL SOCIALIS

!ă ştii să desprinzi priorităţile, „Autorecepţia" - w mod de a BTVB

acţiunii concrete acoperi neajunsurile DUMINK

înlr-un sector prioritar responsabilă a cauzelor ră- ţilor. Ea implica munca a a începe un drum nou, tre­ privind calitatea 8,00 Tclcşcou
8.40 Omul ş
pe economie, cum este cel mînerii în urmă, cauze 70—80 de oameni care tre­ buie să-l faci să înţeleagă 8.55 Dc stra
al extracţiei de minereuri, care nu se aflau în primul buiau să-şi însuşească un că împărţi cu el răspunde­ (Urmare din pag. 1) calorică medie abia s-a ri­ 9.30 Bucuriil
răspunderea comunistă a rînd în condiţiile de zăcă- scop comun, să se mobili­ rea, ba chiar că eşti gata dicat la 2 400 Kcal/Rg in 10.00 Viaţa s:
conducătorului politic faţă mînt, ci mai mult în oa­ zeze cu toată dăruirea. Aici să-ţi asumi o parte mai loc de 2 900 Kcal/Rg cît ar 11.45 Lumea
13.00
Telex
de stabilirea celor mai o- meni, în opţiunile greşite am intervenit cu autorita­ mare din ea, deşi cerinţe­ fi trebuit să livreze pre- 13.05 Album
portune direcţii de acţiu­ ale unor factori de la con­ tea organizaţiei de partid, le funcţiei tale profesiona­ renta ^ este foarte mare şi paraţia de la Lupeni) a 10.45 Itinerar
ne pe care să le urmeze ducerea producţiei în sec­ cu prestigiul de comunist le nu ţi-o impun. Am la am văzut şl urmările. Ne fost de 181 000 tone. 17.15 reportaj
Telespm
colectivul într-o anume e- tor. Cu aceasta am început, al unor oameni ca maiştrii îndemînă un exemplu în întrebăm cum a fost to­ Lucrurile sînt destul de Romfmi.
tapă nu este deosebită. Pe cu opţiunea pentru cea' Nicolae Tot, Avram Stingă, acest sens. Trebuia să pu­ tuşi posibil acest lucru. Repriza
Imagini
această temă am purtat o mai bună variantă care să loan Purcel, ori ca şefii nem în valoare filonul 202 Răspunsul l-am primit de clare. Energeticienii aş­ 17.55 docutnc
discuţie cu secretarul uneia ne scoată din impas. A de echipe Vasilc Ursu, Ni­ din raionul — 90 m. Pune­ la inginerul Mircea Bădă- teaptă cărbune de calitate 18.10 Călători
dintre cele mai puternice fost o muncă de căutări în colae Benea, Florin Păie- rea în valoare făcea deo­ rău. superioară. Ei au apreciat Concurs
organizaţii de partid de sebit de oportună plasarea întotdeauna efortul mine­ 19.00 Telejuri
19.30
D Mai
la întreprinderea minieră aici a unei formaţii de lu­ — De la Lupeni am pri­ rilor şi preparatorilor. pendenţ
Barza — maistrul Andron COMUNISTUL — OM AL CUTEZANŢEI cru întărite. Conducerea mit foarte multe vagoane Bunăoară, acum cînd în riei asi
Junea, secretarul comitetu­ sectorului avea oarecari expediate cu autorecepţie, comparaţie cu perioadele 20.00 Iui. Doi
„Te ap
lui de partid de la secto­ REVOLUŢIONARE reţineri în legătură cu o- deşi am cerut mereu să din anul trecut calitatea patria
rul Musariu I. portunitatea acestei acţi­ se renunţe la această prac­ cărbunelui, puterea calo­ col iile
noştri,
tică.
Recepţionerii
— Tovarăşe Junea, în e- care s-au antrenat cu con- şan, Vasile Cosma .şi mulţi uni ; desigur, nu din rea nei'iind de acord cu calita­ 20.50 r (-grafic
Film
forturile pe care de mai virfgere specialişti din sec­ alţii. intenţie. Pentru a impune tea cărbunelui, au refuzat rică a acestuia au crescut. teplarer
multe luni le face colecti­ tor, comunişti cu sau făr” Toate mijloacele ce ne-au această soluţie — care în vagoanele respective. To­ Desigur, nu ia parametrii 22.10 Telejuri
Anotiin,
vul sectorului dumneavoas­ muncă de conducere, mi­ stat la îndemînă le-am fo­ fond prezenta şi o doză tuşi preparatorii le-au fă­ solicitaţi. Tocmai de aceea 22.30 ■tune n
tră pentru a depăşi situa­ neri mai vîrstnici sau mai losit pentru a realiza o de risc pentru producţia cut autorecepţia şi fără a- este nevoie ea încă din fică.
ţia- critică de sector care tineri. Am optat pentru bună cunoaştere de fieca­ sectorului, dar oferea şi vizul nostru ni ie-au ex­ subteran să înceapă bătă­ LUNI,
nu-şi realizează planul pro­ punerea în valoare a ză- re om a scopului acţiunii suficiente garanţii în ceea pediat. Aşa am primit în lia pentru reducerea canti­
ducţiei de minereu, ce rol cămîntului din zona Mari a, noastre. ce priveşte creşterea pro­ decurs de trei luni 2 880 tăţilor de steril clin căr­ ÎN JURUL
are organizaţia de partid, un zăcămînt care mai fu­ —- Tovarăşe secretar, cu­ ducţiei de metal — a fost de vagoane. Cant'tatea de bunele energetic, iar la Transm
dc la
cutezanţa revoluţionară a sese exploatat cândva. Am tezanţa comunistă se veri­ cărbune energetic: cu raba­ preparaţii să se îmbunătă­ topeni :
comuniştilor ? întîmpinat şi opoziţii, une­ fică nu doar in situaţii li­ nevoie de intervenţia ho- turi de calitate (puterea ţească întreaga activitate. sirii
a
tărită
de
comitetului
— Mai întîi a.ş vrea să le mai categorice, altele mită ci in situaţii foarte general
Edward
arăt că eforturile şi zbate­ camuflate. Le-am depăşit. comune, dar de a căror re­ partid. Intervenţia aceasta Ia inv
rile noastre comune nu au Că am avut dreptate să zolvare depind mai multă avea de partea ei şi auto­ lui Nic<
rămas sterile, că în curînd facem front comun pentru vreme realizările unui co­ ritatea cunoaşterii temeini­ preşedii
Socialis
vom putea afirma că a înfăptui opţiunea noas­ lectiv. Ce rol i-aţi rezer­ ce prin specialişti a posi­ a tor
vat acesteia în procesul de bilităţilor zonei respective. Ceauşes
ne-am făcut datoria, că am tră, se va dovedi în scurt conducere de către organi­ impreui
dat ţării atîta minereu cît timp cînd pe seama zăeă- zaţiile de partid a activi­ Finalul este că în cu­ (Urmare din pag. 1) Goanţă, Dumitru Jurj ş, Lily Sc
ni s-a cerut prin plan si mîntului din zona Maria tăţii economice ? rînd vom extrage din acest nu mi-i mai amintesc acum oficială
tră
poate chiar mai mult. în ne vom realiza planul 'de — Tot un rol de seamă. filon metalele rare în sta­ pe toţi. Mulţumirea este că 15.00 Emisiur
această acţiune complexă, minereu. Comunistul care dă dova­ re nativă. Şi pe seama a- Fănică, Nicolae şi eu, Va­ am făcut treabă bună. maghiai
organizaţia noastră de Drumul n-a fost — si nu dă de curaj, dar si de res­ cestuia ' ne vom realiza — Şi acum ?... 17.50 1001 dc
18.00
închide
partid, spiritul revoluţionar este încă — atît de linear ponsabilitate personală în planul la metal. sile, şeiul de brigadă. ■ - împreună cu Muntea­ Iui
al comuniştilor au avut un pe cit se explică verbal ceea ce întreprinde este ur­ Convingător şi împlinit. — Vreo legătură de ru­ nu şi cu maistrul Nuţaş, cu 20.00 Telcjuri
înalt n
rol hotărîtor. A început Aplicarea soluţiei repre­ mat de oameni. Ca să în­ denie intre cei cinci ,,Gă- mulţi alţi ortaci, lucrăm la 20.30 prieteni
prin căutarea asiduă şi zenta prioritatea priorită­ vingi temerea unui om de !ON CIOCLEI bureni" ? re. Viz
lereastra Valea jurii, spre a-
- Una toarte strinsă, de lui Nic
ducţiunea principală. Ne-am împreui
frăţie. Acum doi au plecat, Elena
dar ii aduc eu înapoi. Vrem angajat ca la 23 August Grecia
a.c. să ne intilnim cu ma­
să lucrăm iar împreună, să 21.05 A pair
şina de perlorat la secţiune moment
răminem mineri de hidro­ 21.15 Orizont
centrale. E drept, meseria plină. Ar ii o treabă exce­ fie
asta nu-i chiar uşoară, dar lentă. Poate o reuşim... 21.40 Roman
lîarrac.a
cite satisiacţii iţi dă ? !... La Riu Mare-Retezat, co­ pisod
Sigur, cind o iaci cu drag, lectivele se sudează cu fie­ 22,20 Tclejur:
22.30 Albumt
cu rivnâ, cu interes. Mie care zi, lucrează din ce in muzica)
aşa-mi place să lucrez. Şi ce mai bine. Termenul ti-
nu singur, ci cu toţi orta­ nai, cind din apele repezi (BSP-’vgHBjas
cii. Şi la galeria de fugă
tot aşa am lucrat, in echi­ de munte, încorsetate aici
pă, aşa că lucrarea nu intr-un imens lac de acu­
DEVA: G
poartă doar semnătura mulare, vor izvor! primii (Patria); Pe’
mea, ci şi pe acelea ale kilowaţi, este aproape, lat vent (Arta) ;
lui Teodor Munteanu, Ion oameni ca eroii acestui re­ Hangar 10
glinda şpal­
Hanganu, Fulop Dionisie, portaj — şi ca ei sint toar­ tul) ; Kagen
Gheorghe Dănilă, Nicolae te mulţi ta Riu Mare-Re­ I-1I (Arta):
trolul şi ai
Budrincă, Nicolae Giurca- tezat — au lorţa şi capa­ slructorul);
Vedere de pe platforma siderurgicii de la Călări. nu, Ion Botnar, Silviu citatea de a-i respecta. Nfon stop
moara din
(7 Noiembri
— a — © ~ « » — o - * — t > — e — o — a — e — * — © — o — o — e — s — a — © — ® — a — Vulcanul (<
tanul răzbu
Toate tortele mobilizate resc) ; VU1
are multe
v Lupeni trebuie mai bine rul) ; LONE
seriile l-n
la încheierea însămînţâriior Necesitatea stringentă de mentali, gard viu, menţin Aleea Narciselor sînt bine locuim n-ar fi casa fiecă­ TRIL A :
(Muncitorcs*
cărbune mai mult pentru o curăţenie desăvîrşită. Pe întreţinute zonele verzi ruia dintre noi” — ne spu­ SA : In
si la întreţinerea culturilor! ţară a impus prefaceri a- mulţi i-am văzut la lu­ din faţa blocurilor nr. 9 ne muncitoarea Ruxandra huiturilor (i\
RICANI: Z
Partea
cru : Marin Neamţu şi so­
Lupeni.
şi nr. 7, unde locatarii
dînci
Baba.
în
a unui linâi
» » de jos a oraşului se dez­ ţia, Virgil Vasile şi. soţia, Ioan Păsat şi Nicolae Bc- în spatele autoservirii lezatul);
afectează, cartiere noi, mo­ Anuţa Bursuc, Ilişca Ma- soiu ne-au spus că sînt in­ din cartierul „Vîscoza“ se meu e iubii
(Urmare din pag. 1) le de producţie din Dineu derne se înalţă pe malul ier, Petru Bedean, Ioan A- teresaţi de gospodărirea şi află crosele întreprinderi­ (Steaua roş
Mare, se aflu abia de o Jiului, spre Bărbăteni. Se pricopoaie, Gheorghe Da­ înfrumuseţarea zonelor, dar lor miniere Lupeni şi „Vîs- ZA : Dur
lună şi ceva în unitate. A- construieşte mult şi despre vid. Lucrau ca în propria blocul nr. 9 simte acut ne­ coza“. Dar atit exteriorul nat a (Mine
Beriu, inginer şef al uni­ cesta ar fi primul motiv fizionomia noilor cartiere gospodărie. „în fond, car­ voia unei renovări gene­ clădirilor, cit şi zonele ce Convoiul (
(Flacăra);
tăţii, respectiv şefă a fer­ pentru care tînăra ingineră încă nu se poate vorbi tierul nostru este casa rale. le împrejmuiesc sint ines­ Şcoala cu\
mei horticole. în zilele cind a abordat campania agri­ deocamdată. în schimb tetic gospodărite şi între­ de cultură)
s-a lucrat la erbicidat, la celelalte cartiere, îndeosebi ţinute. Este inadmisibilă ţist sau del
pregătirea terenului, la se­ colă de primăvară cu oa­ ansamblul „Viscoza“, pot Judeţul nostru- — casa noastrâ de o asemenea stare în două BRAZI: Si
mănat, la plantat, soţii recare timiditate. Al doi­ si trebuie să fie mai bine unităţi în care cresc şi ta col el or;
Manoleseu s-au văzut doar lea motiv ar fi acela că îngrijite şi gospodărite, pe B U N Î G O S P O D A R I sînt educaţi copii ai oa­ idee fCas
Cuscrii
(
Mare’
trebuiau
Dineu
ia
seara tîrziu. Ioan era toa­ măsura hărniciei şi fru­ menilor muncii. Cum tot MERI A: A
tă ziua cu mecanizatorii, semănate cu porumb 275 museţii oamenilor Lupe- inadmisibile sînt grămezile rea Nor du
Lidia cu femeile în grădi­ ha, la care se adaugă te­ niului. Mai şi iunie — luni aîe ordinii de zgură, cenuşă, piatră, ILIA: Toat
na de legume. Vineri, de renurile cu grîu şi orz ce Am trecut în zilele de gunoaie din preajma cen­ mea — sei
na);
GIIEL
pildă, inginerul şef era la urmau să fie întoarse. O 6 şi 7 mai prin cartiere şi şi curăţeniei tralei termice din cartier, teanc de
erbicidarea terenului ce ur­ suprafaţă destul de întin­ pe străzi din Lupeni, pen­ precum şi de pe Aleea Li­ rul).
mează să se semene cu să. în primele zile s-a tru a vedea cum arată la liacului, deşi aceasta se
fasole, iar şefa de fermă muncit cam dezorganizat. ceasul acestei primăveri noastră, blocul nostru este în foarte multe locuri află foarte aproape de
în grădină. Lucrul începea tîrziu, cîţiva tîrzii. în unele zone totul locuinţa noastră dc fieca­ însă, zonele verzi, aleile, strada principală, ce duce
— La ce se lucrează as­ mecanizatori au lipsit, nu este curat, îngrijit, fru­ re zi“ — aprecia locatarul străzile sînt neîngrijite, spre Uricani.
Cei ce locuiesc în blocu­
tăzi ? am întrebat-o. prea se ştia cu o zi înain­ mos, respiră prospeţime şi Nicolae Istrate. murdare, pline de pietre rile din Lupeni au datoria Timpul i
— Am terminat de plan­ te ce şi unde se va munci ambianţă. Perimetrul din­ Şi pe străzile Bărbăteni şi hîrtîi, lăsînd o imagine civică de a-.şi întreţine şi ziua de ÎJ
mo în gen
neplăcută, aruncând umbre
tat două hectare eu varză a doua zi, căci nu se în­ tre blocurile 2, 4, 6 de pe şi Viitorului am întîlnit pe faţa oraşului, a oame­ gospodări nu doar propriul cerul temi:
şi semănăm varză de toam­ tocmea nici un program. Aleea Castanilor este u- oameni gospodari, preocu­ nilor care locuiesc în une­ apartament, ci şi scara, cădea ploi
paţi
de
a-si înfrumuseţa
nă, Tovarăşii de la Consiliul nul dintre cele mai fru­ zona din faţa blocului, de le blocuri. Blocul G 18, nr. blocul, zonele verzi, aleile, avea şi c;
să. Vintul
moase, Nici o palmă de
— Ciţi oameni muncesc unic agroindustrial Orăştie pămînt nelucrat, neîngri­ a crea un cadru plăcut de 36, de pe strada Viitoru­ străzile pentru ca faţa o- moderat
zilnic în grădină ? ' jit. Majoritatea locatarilor reoreere, de odihnă în lui, are o imagine de-a raşului să fie curată, fru­ temporare
au sesizat aceste deficienţe peratura n
— în jur de 20. Avem e- si i-au acordat tinerei in­ de aici, în frunte cu pre­ cartier, după orele de dreptul dezolantă, La fel şi moasă, aşa cum sînt mun­ prinsă inii
chipă permanentă. Cînd şedinţii b l o c u r i l o r — muncă. Aşa sînt zonele din terenurile din faţa şi clin ca şi hărnicia oamenilor iar cea mt
21 de grac
vom ieşi masiv în eîmp o ginere sprijinul necesar în Gheorghe Petreseu, Nicolae faţa blocurilor A 2, C 2, spatele lui. Asemănător se din aeeastă localitate. Ei
organizarea muncii. Ca ur­ La muni
să avem mult mai mulţi. Codău, David Ruţă — au C 3, la îngrijirea şi gos­ prezintă şi blocurile 34 şi trebuie ’ însă mai mult neral in
mare la ora cînd apar a- simţ de buni gospodari, au podărirea cărora au parti­ L 1, zonele din preajma sprijiniţi şi de exploatarea schimbă toi
PRINTR-O MAI BUNA ceste rînduri, la coopera­ ieşit voluntar la muncă, cipat mulţi locatari, între lor, uhde se simte acut de gospodărie comunală şi cu caracte
tul va sufl
ORGANIZARE tiva agricolă de producţie au cărat pămînt şi gunoi care Gheorghe Rusu, Ma­ lipsa bunului gospodar. de consiliul popular orăşe­ pînă la 8C
din Dineu Mare semănarea de grajd, au amenajat ria şi Gheorghe Dreptate, „Ies vreo doi, trei la lu­ nesc. (Meteor ol c
Otilia Rusan, inginera .porumbului pentru siloz se straturi, au plantat flori, Ion Ciobotaru, Vasile Ma­ cru, dar cci mai mulţi nu DUMITRU GHEONEA Ţuţuriga
UV1U BRAICA
şefă a cooperativei agrico­ apropie de sfîr.şit. trandafiri, arbuşti orna­ rian. De asemenea, pe vor, parcă blocul în care