Page 27 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 27

MULUI NR. 7 619 © DUMINICĂ, 9 MAI 1982                                                                                                                               pag. 3


                 S   l a i   -   Z i u a     independenţei                                                                                             DEBUT

   mmim                                                                                                                                                 Stejarul României
                    (Urmare din pag. 1)     ric  de  la  23  August  1944,                                                                             Caut o culoare purpurie
   A. 9 MAI                                 poporul român şi-a pus toate                                                                               ascultînd dacă omenirea
  -Ia                                      forţele  sale  umane  şi  mate­                                                                                            este atentă
    sănătatea   să-şi  poată  cuceri  cu  ade­  riale  în  serviciul  cauzei,  ge­                                                                     la curgerea stejarului.
   ă patriei    vărat  libertatea,  să-şi  poată   nerale  a  zdrobirii  fascismu­                                                                     Dacă priveşti în adîncuri,
   î muzicii     ridica  patria  pe  treptele  de   lui.  Ieşirea  ţării  din  războiul   /ut*                                                         îi poţi vedea rădăcinile
   lului         progres  şi  prosperitate  la  ca­
   opiilor                                 hitlerist şi alăturarea sa coa­                                                                                                înfipte
                re o îndreptăţeau zbuciumata   liţiei  artihitleriste  au  dat  o                                                                      în seva dorului nebun de
   lumini cal    sa  istorie,  lupta  sa  îndelun­  grea  lovitură  militară,  econo­
    cehoslovac —                                                                                                                                          _              libertate
                 gată  pentru libertate  şi inde­  mică  şi  politică  Germaniei                                                                       şi firavele flori scăldate în
   t. Rugbi :    pendenţă. In desfăşurarea cu   naziste,  accelerînd  deznodă-                                                                                           lumină
    — U.R.S.S.   succes  a  acestui  amplu  şi   mîntul  războiului.  Umăr  la                                                                         deoarece cristalul sufletesc
    a Il-a       complex  proces  revoluţionar,
    canadiene —                            umăr  cu  glorioasele  armate                                                                                              le aparţine.'
   tar           o  deosebită  însemnătate  a   sovietice,  peste  o  jumătate             R    e   c   i t i n      d                                        ELENA PĂSCUTĂ
    spre viitor,   avut  făurirea  Partidului  Co­  de  milion  de  ostaşi  români
    pionieresc   munist  Român,  la  Congresul                                                                                                               Cenaclul „Albatros"
   ii                                      au  luptat  pentru  eliberarea                                                                                          Deva
   - Ziua inde-   din  8  Mai  1921,  Partidului   nordului  Transilvaniei  cotro­  Recitesc  citeva  texte  scri­  ptomatică  totuşi  pentru  de­  zut  eroic  in  luptele  de  la
    i, Ziua viclo-   revoluţionar  al  clasei  noastre   pit  de  hortişti,  a  Ungariei,   se   de   mari   cărturari   in   menţa  personajului  şi  pen­  Turda  :  „Mi-i  sufletul  trudit
    )ra fascismu­  muncitoare i-a revenit misiu­                         zilele   tumultuoase   şi   crin-
    lui en tar                              Cehoslovaciei  şi  a  unei  părţi                     tru  slirşitul  care  se  preci­  şi  nu  m-aş  mîngîia  decît
    r şi le cînt,   nea  istorică  -  îndeplinită  cu   din Austria. Peste 170 000 de   cene  din  primăvara  lui  1945   pita  inevitabil.  De  aici  în­  dacă  aş  vedea  în  ziua  a
    nea“. Specia-   succes  -  de  a  organiza  şi   jertfe  umane,  cheltuieli  ma­  şi  constat  că  ceea  ce  emo­  colo   lucrurile   deveneau   doua a încetării armelor lu­
    ir-muzical-co-  conduce, în strinsă colabora­  teriale  cu  mult  peste  un  mi­  ţionează  pînă  azi  este  spec­  limpezi,   Zaharia   Stancu   mea  părăsind  ura  şi  încer-   Să cunoşti şi să trăieşti
                 re  cu  toate  forţele  democra­                        tacolul  bucuriei  şi  al  spe­                                                viaţa de la ţară, frumuse­
    -tistic : „Deş-                         liard  dolari  (la  cursul  din                       scria  în  10  mai  :  „Copiii  cînd cu hotârîre să lege tre­
    României"    tice şi progresiste, lupta pen­  1938),  privaţiuni  şi  suferinţe   ranţei  pe  care  ele  îl  ofe­  noştri  nu  se  vor  mai  naşte   cutul  de  viitor,  mareînd  o   ţea  fiecărei  clipe  şi  a  fie­
    ii. Sport,   tru  salvardarea  independen­  de  tot  felul  au  dat  expresie   ră.  Al  bucuriei  că,  în  sfir-   în  zilele  de  întuneric,  pen­  treaptă  în  penibila  noastră   cărei  ore  trecute  prin  a-
    eroic. Emi-
    .zical-coregra-  ţei  şi  suveranităţii  naţionale   ataşamentului  poporului  ro­  şit,   coşmarul   se   destramă.   tru epoci de întuneric. Ei  ascensiune".  cest mirific Ioc, prin acest
                 a  României,  pentru  transfor­  mân  faţă  de  cauza  libertăţii   Al   speranţei   că   omenirea         Comemorăm  în  fiecare  an   semn de început de lume,
                 marea  înnoitoare  a  societă­  popoarelor,  hotărîrii  sale  de   va  găsi  resursele  de  a  re­        Ziua  Victoriei,  dar  poate  că   nu  înseamnă  o  şansă,  ci
    10 MAI
                 ţii româneşti.             a  contribui  la  înfrîngerea   naşte.   Omenirea   întreagă                   niciodată   ca   in   primăvara   o  posibilitate,  o  realizare
    »REI 11,00   —  în  perioada  premergătoare   fascismului.           era  de  fapt  în  acele  zile   Consemnări       aceasta   intirziată   semnifica­  deschisă tuturor. Mă-ntorc
    iune   directă   declanşării  celei  de-a  doua                      o   singură,   magnifică   fami­                  ţiile  sale  n-au  lost  mai  e-   şi  mă-nvălui  mereu  cu  a-
    eroportul   O-                           Devenind  stăpîn  pe  desti­                                                                               ceastă vie şi statornică lu­
    :<?remonia so­  conflagraţii  mondiale,  Parti­  nele  sale  şi  parcurgînd  etape   lie   înfrăţită   în   bucuria   de   vidente  şi  mai  grave.  Şi  —
    li vernat or ului  dul  Comunist  Român,  mobi-   succesive de transformări ra­  a  fi  nimicit  un  duşman  a-        din  1945  —  dorinţa  de  pa­  mină.  O  păstrez  şi  o  tră­
    al   Canadei,                                                        pocaliptic  şi  in  speranţa  de                  ce   n-a   lost   niciodată   mai   iesc cum se cuvine, ii dau
    Schreyer  care,   lizînd  toate  forţele  democra­  dicale   în   toate   domeniile                                                                 atenţia  intactă.  Nu-i  bine
    iţia  tovărăşii­  tice  şi  antifasciste,  s-a  ridi­  vieţii,  poporul  român  a  edi­  pace.  Era  unul  dintre  mo­  vor  cunoaşte  viaţa  care   hotârit   exprimată   şi   apăra­
    le  Ceauşescu,   cat cu hotârîre împotriva fas­  ficat  socialismul  în  ţara  sa,   mentele   rarisime   ale   isto­  nouă  ne-a  fost  furată".  Şi,   tă  ca  azi.  Ca  şi  atunci,  în   şi  nu-i  frumos  să  priveşti
    de  Republicii                                                       riei,   cind   popoarele   lumii,   tot   atunci,   Demostene   Bo­  aspiraţia  supremă  înspre  cel   o  mică  vietate  care  poa­
     România   şi   cismului,  a  politicii  agresive   a  dat  o  strălucire  fără  pre­  decimate,   sărăcite,   obosite   tez  ;  „Nenumăraţi  locuitori   te  fi  o  furnică  sau  o  al­
    âşei   Elena   de  forţă  şi  dictat  a  Germa-   cedent  idealurilor  de  liber­                                      mai   de   preţ   bun   al   lor,
    i,  va  efectu   rC   hitleriste  şi  a  agenturii   tate,  independenţă  şi  pros­  se   solidarizau,   alcătuind   ai  lumii  se  întorc  de  azi  la   popoarele  lumii  tind  să  de­  bină,  ambele  purtînd  în­
                   :
      cu   doamnă                           peritate  pentru  care  s-au   intr-adevăr o Umanitate.  posturile  lor  fireşti  ;  să  se                 semnele  hărniciei  ?  Un
    cyer,  o  vizită   acesteia  în  ţara  noastră  —                      In   februarie   1945,   Ceor-   bucure  de  natură,  de  dra­  vină  din  nou  Umanitate.  Ca   fluture,  o  pasăre,  o  floare
    « ţara noas-  Garda  de  fier  -,  a  militat   jertfit  generaţii  de  înaintaş!.   ge   Macovescu   publica   in     şi  atunci,  le  uneşte  speran­  -  floarea-soarelui,  cu  lu­
                 pentru  o  politică  de  pace  şi   Azi,  România  socialistă  ocu­              goste,  de  muzică,  de  poe­  ţa  păcii  şi  credinţa  că  pe­
         în limba                                                        „Scinteia"   un   articol   inti­  zie,  de  munca  lor  liberă,               mina  ei  ce  se-ntinde  de
                 colaborare  cu  Uniunea  So­  pă  un  ioc  de  frunte  în  rîn-   tulat  Amurgul  Satanei,  in            dagogia  severă  şi  simplă  a   la un orizont la altul. Cui­
    ‘ri          vietică,  cu  alte  state  în   dul  naţiunilor  lumii,  contri­                 de  viaţă".  Ion  Pas  :  „Bucu­  istoriei  va  ajunge  în  slirşit
    i programu-  scopul  preîntîmpinării  războ­  buie  activ  la  soluţionarea   care  era  vorba  de  o  recen­  ria  ne  inundă,  fireşte,  şi  în   bul  de  rîndunică,  aceas­
                 iului.                     problemelor  majore  cu  care   tă   cuvintare   a   lui   Hitler,   apele  ei  se  scaldă  sufletul   egal   accesibilă   tuturor   ce­  tă  ingenioasă,  trudnică  şi
                                                                                                                           lor  ce  răspund  azi  de  des­
                                                                                                                                                        aleasă  construcţie,  aşeza­
      a.j de pace,   In  condiţiile  odîncirii  cri­  este confruntată omenirea.  care,  peste  ruinele  lumegin-   descătuşat  de  spaime  al   tinele   lumii.   Ale   acestei   tă  sub  straşina  casei,  a
      şi colabora-   zei  regimului  antonescian,                        de  ale  Reich-ului  şi  în  ciu­  umanităţii  întregi,  dar  sen­
        tovarăşu-                            Sub  conducerea  Partidului   da   oricărei   evidenţe,   se                  lumi  -  singura  şi  sigura  -   fost  şi  rămîne,  în  primul
      e Ceauşescu   ale  înaintării  victorioase  a   Comunist  Român,  animaţi  de   proclama   aliat   cu   Provi­  timentul  agesta  e  flancat   dincolo  de  care  nu  se  în­  rînd,  a  satului.  Mama  îmi
      cu tovarăşa   armatelor  sovietice,  ca  şi  a-   suflul  înnoitor  al  congreselor   denţa,   exprimindu-şi   convin­  de  celălalt  :  al  răspunderii   spunea  că.cel  care  spar­
       uişescu în                                                                                                          tinde  decît  -  la  lei  de  sin­
                 le  victoriilor  de  seamă  do-   IX,  X,  XI  şi  XII  ale  partidu­  gerea  că  aceasta  il  va  sal­  pentru  garantarea  veşnică   gur şi de sigur — neantul.  ge  un  cuib  de  pasăre,  e
      cinstire —   bîndite  de  armatele  celorlal­  lui,  oamenii  muncii  îşi  spo­  va  în  ceasul  al  doisprezece­  a păcii   Şi apoi, Mihail       un  om  fără  milă,  fără
     oclic       te  ţări  ale  coaliţiei  antihitle­  resc eforturile îndreptate spre   lea.   Sinistră   nebunie,   sim­                               sentimente, lipsit de taini­
     hnico-şliinli-  riste,  Partidul  Comunist  Ro­  făurirea  societăţii  socialiste            Sadoveanu, al cărui fiu că­     RADU CIOBANU           ca  uimire.  Şi-apoi  să  pri­
       ileton : „La   mân,  în  alianţă  cu  toate  for­  multilateral  dezvoltate.  Uni­                                                                veşti dealul cu miei şi pă­
       - ultimul e-  ţele  democratice  antifasciste,   tatea  de  nezdruncinat  a  în­                                                                  durea  înfrunzită,  şi  iarba
                 a  organizat  şi  condus  insu­  tregului  popor  în  jurul  parti­                                                                     verde,  şi  salcîmii  înfloriţi,
     preforinţelor  recţia  din  august  1944,  care   dului,  a  secretarului  său  ge­                                                                 şi valea clipocind în scur­
                 a  marcat  începutul  revoluţiei   neral,  t  o  v  a  r  ă  ş  u  l   Nicolae                 £a a%a LuciatUi                          gerea  ei  prin  mijlocul  sa­
                 de  eliberare  socială  şi  na­  Ceauşescu,  constituie  cheză­                                                                         tului,  prin  apropierea  ca­
     &SSB2HEK8
                 ţională,  antifascistă  şi  anti-   şia  înaintării  continue  a  Ro­                                                                   sei.
     1A^=        imperialistă,  a  dus  la  cuce­                                                                                                          De  la  geam  revăd  fru­
                                            mâniei  pe  calea  progresului,
                 rirea  adevăratei  independen­  garanţie  că  aspiraţiile  mase­                              Aproape de ora victoriei,                 museţea primăverii, îi res­
     'ştc-le  încet   ţe  a  patriei,  a  deschis  calea   lor  de  înflorire  materială  şi                   Palma de lut se vindea nelimitat          pir  naşterea  şi  trecerea
      sau  delinc-   unei  epoci  de  mari  transfor­                                                                                  de scump.         prin  timp.  La  poartă,  du­
     'NEDOARA:   mări  revoluţionare  în  Româ­  spirituală,  de  dezvoltare  li­                                                                        dul  care  îşi  apleacă  an
     icăra);   o-                           beră  şi  independentă,  vor  fi                                   Ţara apăsa cu foc şi tranşee
      (Siderurgis-   nia.                                                                                       Pe umerii soldaţilor de plumb.           de  an  ramurile  de  fragi
     ia  —  seriile   în înfăptuirea actului isto-  înfăptuite cu succes.                                                                                mari  şi  dulci  spre  mîinile
     runcul,   pe-                                                                                                                                       copiilor  de  pe  uliţă  sau
     :nii   (Con-                                                                                              La  ora  victoriei  cocoşul  speriase  moartea.   ale   trecătorilor.   Revăd
     ETROŞANI:                                                                                                 Ziua  ne  clipea  în  ochi  albastră  de  glorie.
     rea);   Co-                                                                                                                                         grădinuţa,  cu  bogăţia  ei  :
     1  de  argint   Gînd de Ziua Victoriei                                                                    Oraşul fumega de tunuri obosit,           un  altoi  de  cais,  un  măr
       LUPENI:                                                                                                 Sunînd a rază argintie de victorie.       de  vară,  doi  piersici,  cîţi-
     iral);   Căpi-                                                                                                                                      va trandafiri, alţi doi meri
     i   (Muncito-   Sînt  37  de  ani  de  cînd  sacrificii  imense  de  vieţi
     M  :  Iubirea                                                                                             Dimineaţa venea spre mine ca un melc      plantaţi  recent.  Şi  ceva
     ■   (Lueeafă-   gurile  ucigătoare  ale  ar­  omeneşti   şi   de   bunuri                                                             rănit,        pătrunjel, căpşuni, ridichi.
     ichipajul  —   melor  ce-au  zguduit  văz­  materiale  s-a  obţinut  vic­                                                                           Şi  totul  pe  o  porţiune  ce
      ierul);   PE-   duhul  şi  au  răscolit  pă-  toria  luminii  asupra  întu­                              Mitraliaţi  cădeam  în  holda  neculeasă;   o cuprinzi dintr-o privire.
      i   mărilor   mîntul  dintre  Siberia  şi  nericului,  a  binelui  asu­                                  La  ora  victoriei  atît  apucasem  să  văd,   Satul — dor fără moar­
       ANINOA-
      tarea   chi-   Sahara  au  amuţit,  au  în­  pra  răului,  a  dreptăţii  a-                              Cum soarele îmi săruta ţara               te,  cuib  de  pasăre,  de
      itoresc);   U-   cetat  să  mai  răspândeas­  supra  nedreptăţii,  a  pă­                                                   cu tîmpla arsă.        rîndunică,  de  viaţă,  de
      de   naştere   că groază şi moarte.  cii asupra agresiunii.                                                                                        muncă,  de  uimire  şi  iu­
      şovian  (Ro­                           Din  momentul  în  care                                                                                     bire.
      lo  :  Numele   9  Mai  1945  m-a  găsit   armele  au  încetat  să  mai   Vînt de primăvară.                              AUGUSTIN ŢANCA
                   întors  de  pe  front  în  Ba­                                                                                                                  MIRON TIC
      seriile  I-II                                                                Desen <Ic DORINA ITUL-CRANG
      GURABAR-     talionul   7   vînători   de   tragă  şi  fumul  obuzelor
      va   minu-   munte  din  Deva.  Cei  ce   şi  al  bombelor  s-a  destră­
      .  ORAŞTIE:                          mat   în   văzduh,   cînd
                   fuseserăm   încleştaţi   pe
      a)   ;   Elvis   viaţă   şi  pe   moarte  în   moartea  nu  mai  stătea  la   „Am vrui să foc ceva mas deosebit.
      AGIU-BAI:                            pîndă  în  adăpostu-i  vi­
      i   II   (Casa   marile   bătălii   ale   celui   clean,  oamenii  au  ieşit  în
      TEG:   Poli-   de-al  doilea  război  mon­                   (    —  Ce  va  determinat  să  re­                                                 Iul  inginerului  Mîndrican".
      nt   (Dacia);   dial,  ziua  biruinţei  asu­  lumină  eliberaţi  de  an-  ;   veniţi   pe   ecrane,   după   o   Interviu cu regizorul HARALAMBIE BOROŞ  Aşa,  interpret  şi  personaj  se
      rolul   spec-                        goase   şi   coşmaruri.   Le   destul  de  lungă  absenţă  (ex-                                             identifică.  E  o  satisfacţie
                   pra   fascismului   —   cel
      iN:   Am   o   mai  odios  duşman  al  u-   părea  că  zările  s-au  des­  ceptind   Ulmul   „Expresul   de                                      deosebită  să-l  pui  pe  fiecare
       cultură)  ;                         chis,  că  sînt  mult  mai   Buftea"),  cu  ,,Destine  roman-   —  Aţi  regizat  pentru  prima   curaj,  dar  e  o  mare  satis­  actor  la  locul  lui,  în  rolul
      iic)   ;   SI-   manismului  —  a  constituit                                              dată   un   film   de   actualitate.   facţie  să  lucrezi  cu  începă­
                   un  moment  unic,  pe  ca­  largi  şi  mai  senine  şi  că   tice“ ?                                                                care  i  se  potriveşte.  Nu  e
      ri  în  Ma-                                                                                Tu  dor  Baron  este  la  primul   tori.  Eftimie  Popovici,  inter­
      (Mureşul)  ;   re  nu-1  vom  uita  nicio--   ne   îngăduie   să   gîndim   —  Am filmat mult pe şan­  scenariu  de  film.  Actorii  Elti-   pretul  lui  Mîndrican,  a  creat   simplu  nici  să  abordezi  fil­
      nea  este  a   dată.  Era  un  şoc  tonic,   la  viitor,  la  viaţă,  la  i-   tiere  şi  asta  m-a  îndemnat                                    mul  de  actualitate.  Dar,  por­
      -II   (Lumi-                         dealuri şi bucurii.                                   mie  Popovici  şi  Imola  Gaş-   un  personaj  lovit  de  soartă.   nind  de  Ia  scenariul  lui  Tu-
       Pcntru  un   binefăcător,  ce  ne  elibe­  Ziua  Victoriei  ne-a  dat   ca  din  mici  povestioare  să   par,   interpreţii   rolurilor   prin­  Un  director  modern,  dar  un
      ote (Mine-   ra  de  presiunea  sufocan­                        încheg  povestea  inginerului                                                    dor Băran care a vrut să sur­
                   tă  a  nesiguranţei,  a  ar-   certitudinea   că   viaţa   e   Mîndrican.  Am  vrut  să  fac   cipale  -  şi  nu  numai  ei,  joa­  om  care  suferă,  neîmplinit  în   prindă relaţii interumane, am
                   bitrariului,   a   spectrului   mai  puternică  decît  moar­  din  şantier  un  personaj  care   că  pentru  prima  oară  în  Ulm.   plan  sentimental.  Dacă  era   dorit  să  prezint  un  şantier  în
                   morţii   —   deschizîndu-ne   tea  şi  că  ea  merită  să  fie   să  joace  şi  în  acelaşi  timp   Aţi   intenţionat   ca   totul   să   un  octor  foarte  cunoscut,  cu   cea  mai  autentică  înţelege­
                   deodată  perspective  'exis­  apărată  cu  orice  preţ.  A-   să  fie  ceva  plăcut.  N-am  in­  lie... in premieră absolută ?  aplomb, spectatorul ar fi spus   re,  cu  întîmplările  sale  mai
                   tenţiale  noi  şi  luminoa­  devărul  acesta  se  impune   tenţionat  să-l  idealizez,  cl   —  Distribuţia e un act de  „uite-! şi pe Albulescu în ro«  mari  sau  mai  mărunte.  Dacă
                   se.  Pe  lingă  senzaţia  dis­  şi  azi,  cînd  capacitatea   să-l  prezint  în  aşa  fel  îneît                                    am  reuşit  ?  Răspunsul  îl  va
         il pentru                         de  distrugere  a  armelor
       1982 : Vre-   pariţiei   spectrului   mon­                     să  cheme  oamenii  spre  el.   m                                                da publicul.
       tslabilă cu   struos  şi  absurd  al  răz­  moderne  este  incomensu­  Şi mai ales tineretul. Şi pen­                                             —   Care  vă  sînt  intenţiile
        toros. Vor   boiului  declanşat  de  for­  rabilă.            tru  că  eram  etichetat  ca  re­                                                prezente şi viitoare ?
        ; care vor
         de aver-   ţele  negre  ale  fascismului,   Exprimînd   sentimentele   gizor  de  comedie  am  vrut  să                                         —  Aş  vrea  să  fac  un  film
        fla slab Ia   trăiam   sentimentul   unei  şi  convingerile  celor  ce-am   fac  ceva  mai  deosebit,  de                                      după  romanul  „Arta  conver­
       ..'ensificări   autentice  eliberări,  al  u-  cunoscut   de   atîtea   ori   căldură, de sensibilitate...                                      saţiei".   Dar,   deocamdată,
       ■est. Tem-   nei  descătuşări,  al  unei  confruntarea  cu  moartea                                                                             mai sînt unele probleme.
         va fi cu­                                                      —   Apropo  de  comedie,  nu
        lt) grade,   primeniri  totale.  O  inva­  în  cel  de  al  doilea  război   s-ar  putea  spune  că  prin  a-                    ']&CţŞ*K&. "'îf       VIORICA ROMAN
        intre lfi şi  zie  de  lumină  caldă  şi  mondial,  ci'ed  că  nici  un   cest film aţi trădat-o.
                   binefăcătoare  ni  se  stre­  efort  şi  nici  un  sacrifi­                                                                           P.S.  Cu  prilejul  premierei
         ne în ge-   cura  năvalnic  în  suflete,  ciu  nu-i  prea  mare  dacă   —  Nu,  pentru  că  momen­  ’■           /    ' /V. -                 de  gală  a  filmului  „Destine
                                                                                                                                  :
         cu cerul                                                     tele  de  comedie  sînt  preg­                                                   romantice",  regizorul  Hcira-
        cădea ploi   ca  razele  soarelui  apărut  e  menit  să  asigure  pacea,                    |
                                                                                                    - h" : ■
        ersă. Vîn-   liber,  pe  un  cer  senin,  viaţa  şi  progresul  pe  pla­  nante  şi  am  ţinut  să  mă                                         lambie  Boroş,  împreună  cu
        lensificări   după  multiple  şi  apăsă­  neta noastră.       bucur  de  prezenţa  unor  ac­  1                                                actorii  Cristina  Deleanu  şi
        din vest.                                                     tori  care  sparg  atmosfera  şi   *.<■                                          Florin  Tănase  au  dat  pentru
        serviciu :  toare   zile   si   nopţi   cu
                   ploaie şi grindină. Prin  Prof. DUMITRU SUSAN      aduc  acel  zîmbet  necesar  în                                                  cititorii  ziarului  nostru  auto­
                                                                      munca cotidiană.                         1     ■                           3     grafele de alături.
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32