Page 29 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 29
V IZ IT A O F IC IA U îl T A R A N O A S T R Ă
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
A GUVERNATORULUI GENERAL
AL CANADEI, EDWARD SfiHREYER
|JUPiŢUl HUNEDOUBfl
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE La invitaţia tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, pre
La Palatul Consiliului nale, al avantajului reci şedintele Republicii Socia
de Stat au început, luni, proc — este în folosul şi liste România şi a tovară-'
10 mai, convorbirile ofi spre binele ţărilor şi po şei Elena Ceauşescu, luni
;
ORGM Bl;COlVIITOTtUI ilUDErtftW> HMEDIlABfli fll P C ciale între preşedintele Re poarelor noastre, al pro a sosit în Capitală, într-o
publicii Socialiste Româ gresului şi prosperităţii lor, vizită oficială în ţara
S I A ! C O N S I T I U I U I U L A R J U D E Ţ E A N nia, t o v a r ă ş u l Nicolae al cauzei păcii şi coope noastră, guvernatorul gene
Ceauşescu şi guvernatorul rării între naţiuni. ral al Canadei, Edward
general al Canadei Ed P r e s e d i n t e l e Nicolae Sehreyer, împreună cu
ward Sehreyer. Ceauşescu şi guvernatorul doamna Sehreyer.
I Anul XXXIV, nr. 7 620 MARŢI, 11 MAI 1982 4 pagini - 50 bani Vizita guvernatorului ge
îh acest cadru, a fost Edward Sehreyer au abor
relevată cu satisfacţie evo dat, de*’asemenea, un cerc neral al Canadei în Româ
luţia pozitivă a relaţiilor larg de probleme ale vieţii nia constituie o mărturie a
care
s-au
dintre România şi Canada. politice mondiale. bunelor relaţii se dezvoltă
statornicit
şi
LA ZI ÎN AGRICULTURA S-a subliniat că, în ultimii Canadei a dat o înaltă a- intre cele două ţări, a voin
general
Guvernatorul
al
ani, au crescut substanţial
schimburile comerciale, preciere contribuţiei re ţei lor de a extinde şi am
s-a dezvoltat cooperarea e- marcabile a preşedintelui plifica cooperarea dintre
_______ Priorităţi pe ogoare----------------- conomică şi tehnico-ştiin- Nicolae Ceauşescu la cauza ele pe plan politic, econo
mic,
şi
tehnico-ştiinţific
ţifică, un loc deosebit de
destinderii,
păcii,
dezar
important revenind colabo mării, la soluţionarea con cultural, precum şi pe are
o In ţoale unităţile agri vor fi folosite zilnic cu ran plimentare cu legume după rării în domeniul folosirii structivă a marilor pro na internaţională, în folo
cole trebuie acordată ma dament sporit la întreţine recoltarea orzului. în scopuri paşnice a ener bleme ce preocupă omeni sul popoarelor român şi
ximă atenţie cultivării fie rea culturilor, la efectuarea e La irigaţii să fie folo giei nucleare. Totodată, s-a rea. canadian, al păcii, destin
cărei palme de- pămînt, în praşilelor la sfeclă, cartofi site preponderent mijloace apreciat că rezultatele ob In cursul convorbirilor, derii, colaborării şi înţele
care sens vor fi restrînse şi porumb. le care nu consumă com ţinute în planul colaborării s-a apreciat că în actuala gerii internaţionale.
suprafeţele din jurul ferme o Pe terenurile unde bustibili sau energie elec bilaterale, cît şi potenţia situaţie internaţională, deo Ceremonia sosirii înalţi
lor zootehnice şi incintelor plantele nu au răsărit, se trică. lul în creştere al econo sebit de complexă şi con lor oaspeţi a avut loc pe
gospodăreşti, cultivîndu-le va face completarea golu O Pentru sporirea pro miilor României şi Cana tradictorie, este mai nece aeroportul Otopeni, împo
cu furaje. rilor, asigurînd densitatea ducţiei de lapte şi carne dei, creează premise favo sar ca oricînd ca popoare dobit sărbătoreşte.
se impun preocupări deo La ora 11,00 avionul cu
o De asemenea, să fie stabilită pentru fiecare cul sebite la întreţinerea şi în rabile pentru intensificarea le să-şi unească eforturile
desfiinţate drumurile inuti tură. şi diversificarea în viitor şi să conlucreze tot mai care au călătorit înalţii
grijirea animalelor în pe oaspeţi a aterizat.
le şi cultivate terenurile din o Unde se constată scoa rioada de păşunat. a conlucrării româno-ca- strîns pentru oprirea a- La scara avionului, gu
zona stîlpilor pentru curent terea tuberculilor de car 9 Unitatea beneficiară să nadiene. Ambele părţi s-au gravării încordării inter vernatorul general al Ca
electric şi telefoane. tofi la rebilonare, aceştia se preocupe de preluarea pronunţat pentru valorifi naţionale, pentru reluarea nadei Edward Sehreyer şi
® Continuînd acţiunile de vor fi replantaţi manual. în bune condiţii a laptelui carea eficientă a posibili şi continuarea politicii de d-na Sehreyer au fost sa
! fofrişare a vegetaţiei lem o Legumicultorii sînt che din taberele pentru vaci, tăţilor existente, în vede destindere, colaborare şi lutaţi cu căldură de tova
domeniilor
rea
extinderii
noase nefolositoare de pe maţi să-şi concentreze efor organizînd transportul pe şi formelor de cooperare, respect al independenţei răşul Nicolae Ceauşescu şi
terenurile agricole, supra turile la terminarea plantă timp de noapte. sporirii şi diversificării le naţionale. în cadrul dia tovarăşa Elena Ceauşescu.
feţele respective vor fi des rii legumelor în solarii, cît o Vor continua lucrările găturilor comerciale, în logului s-a subliniat că Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
tinate producţiei agricole. şi pe terenurile de pe ca de îngrijire a păşunilor şi făptuirii în bune condiţii interesele păcii şi securi şi guvernatorul general
£> Se impun eforturi deo re s-au recoltat legumele fîneţelor, producţia culturi a obiectivelor de colaborare tăţii internaţionale impun Edward Sehreyer şi-au
renunţarea
la
definitivă
sebite pentru încheierea ne- verdeţuri. lor furajere fiind destinată prevăzute. calea armelor, la confrun strîns mîinile cu prietenie.
întîrziată a însămînţărilor o în acelaşi timp, să fie consumului în perioada de A fost exprimată con tări militare în relaţiile Comandantul gărzii mili
pe toate suprafeţele plani întreţinute exemplar toate stabulaţie. vingerea că promovarea dintre state, apreeiindu-se tare aliniate pe aeroport
ficate, inclusiv după recol culturile de legume. ® în toate fermele vor susţinută a colaborării că nu există' probleme li în cinstea sosirii înaltului
tarea culturilor pentru ma o în fiecare unitate să continua lucrările de mo româno-canadiene — pe tigioase — oricît de di oaspete prezintă onorul.
să verde. se asigure din vreme răsa dernizare, astfel încît să fie temeiul deplinei egalităţi, ficile ar fi ele — care să Sint intonate imnurile de
® Toate forţele manuale durile necesare pentru plan terminate pînă la sfirşitul al respectului independen
şi mijfoacele mecanizate tarea unor suprafeţe su lunii septembrie. ţei şi suveranităţii naţio (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag, a 4-a)
La întreprinderea miniera Lupeni
Nici o elipă de răgaz piuă la Isiefieierea
Sînt necesare eforturi permanente pentru
însămînţărilor si întreţinerea culturilor!
V 7 5
Duminică şi luni au fost nizatorul Gavrilă Mititea- hectare stabilite, lucrarea recuperarea restanţelor şi realizarea planului
zile prielnice pentru efec nu, căruia i s-au încredin fiind efectuată de Ion Fi-
tuarea lucrărilor agricole, ţat lucrările de întreţinere limon. Intr-un ritm susţi în anul 1981, minerii de 4311 tone de cărbune în Lupeni. Că au intervenit
forţele si mijloacele meca la cartofi, respectiv rebila- nut s-a lucrat şi se lucrea la cea mai mare exploa luna ianuarie, 4319 tone unele deficienţe în asigu
nizate fiind mobilizate la natul, iar Petru Gavrilă a ză la întreţinerea culturi tare de cărbune cocsifica- în februarie şi 557 tone în rarea forţei de muncă ne
încheierea grabnică a în- fost prezent la semănatul lor prăsitoare. Titus Serbau bil din ţară — I.M. Lu- martie, încheind primul cesare, că au existat cam
săminţărilor şi la întreţi fasolei pe cele 15 hectare are în răspundere prima peni — au extras peste trimestru al anului cu un multe defecţiuni ale utila
nerea culturilor. Iată cite- planificate. Ca în zilele de pra.şilă mecanică pe cele 40 prevederile de plan mai spor total de producţie de jelor din dotare, că nu au
aspecte semnificative vîrf de campanie, mecani de hectare cultivate cu mult de 37 000 tone de 9187 tone de cărbune coe- fost plasate corespunzător
intilnite in unele unităţi zatorii Andrei Ioo, Dumitru sfeclă de zahăr, Ion Gor- cărbune, îndeplinindu-şi sificabil. posturile în abataje, că
agricole. Andreuca, Petru Sălvan şi dea face rebilonatul carto cu cinste o înaltă îndato Era de aşteptat c:a şi în s-au perpetuat unele ca
Vasile Ursache au lucrat filor, Acs Feri erbicidează rire patriotică faţă de ţară. aprilie activitatea să de renţe de organizare şi dis
ZIUA BUNĂ cu întreaga răspundere la această cultură, iar Romu- Bine au demarat minerii curgă în condiţii bune, să ciplină a muncii ete., etc.
pregătirea grădinărească a
SE CUNOAŞTE lus'Toader a finalizat în- din Lupeni şi în acest al se înregistreze noi depă Bine, dar toate acestea
frontului de lucru pentru doilea an al cincinalului
DE DIMINEAŢĂ sămînţarea porumbului za
însămînţări, acţiune la rea calităţii şi eficienţei, hotă-
lizarea căreia o contribu harat. Prezent la punctele
Activitatea pe ogoarele de lucru, inginerul şef al rîţi să amplifice succesele
C.A.P. Deva s-a desfăşurat ţie meritorie şi-a adus-o de anul trecut,, să răspundă
tractoristul Ion Borodi. A-
duminică şi luni pe un lături de mecanizatori s-au unităţii, Cornel Tărăpoan- prin fapte demne de mun
front larg. In zorii zilei afiat în permanenţă spe că, urmăreşte asigurarea că îndemnurilor secretaru
de duminică şi ieri, şeful densităţii optime de plante lui general al partidu
cialiştii unităţii, care acor lui, t o v a r ă ş u l Nicolae şiri de plan. Nimic nu stăteau în puterea de so
secţiei de mecanizare, Va- dă maximă atenţie respec la hectar la toate culturile Ceauşescu, de a asigura infirma această încredere, luţionare a comitetului de
sile Călmăţui, împreună cu tării normelor tehnice sta — condiţie decisivă pentru patriei tot mai mult căr partid, a consiliului oame
mai ales că unele greutăţi
mecanizatorii Ion Bogdan, bilite pentru fiecare cultu obţinerea de recolte spo bune. Ca .urmare a mobili cauzate de iarna grea şi nilor muncii, a minerilor
Gheorghe Ivaşcu, Ion No- ră. rite. zării exemplare în aba înşişi, prin sprijinul per
dis şi Gheorghe Burleanu Angajaţi cu toate forţele lungă fuseseră depăşite.
taje, a bunei organizări a Şi totuşi bilanţul lunii a- manent al specialiştilor $
au trecut la efectuarea a- CALITATEA — în bătălia pentru creşterea lucrului pc brigăzi şi prilie înscrie, pe ansam conducerii Combinatului
răturiior pe terenurile ca OBIECTIV PRIORITAR producţiei- agricole, meca schimburi, a folosirii de blul minei, o nerealizare minier Valea Jiului, ceea
re au fost eliberate de cul nizatorii de la Complexul pline a dotării tehnice şi de plan de 22 408 tone de ce nu s-a întîmplat. Cele
turile pentru masă verde La cooperativa agricolă Bobii na sînt prezenţi zil- a timpului efectiv de mun cărbune, minusul pe patru mai mari restanţe şi pe
în vederea însămînţării cu din Rapoltu Mare, dumi N. TÎRCOB că în subteran, ei au rea luni cifrîndu-se la 13 321 luna aprilie le au tot sec
porumb siloz. Cu bune re nică s-a încheiat însămîn- lizat suplimentar planului tone. Sînt cifre care pun toarele VI şi VII, unde
zultate a lucrat şi meca ţarea fasolei pe cele 20 de (Continuare in pag. o 2-a) semne de întrebare asu sînt intr-adevăr probleme
pra modului în care a fost obiective, dar la alte sec
organizată şi condusă acti toare nerealizările din a-
vitatea la mina Lupeni în prilie aproape că nu au
luna aprilie, asupra mobi nici un motiv obiectiv, te
lizării şi angajării mineri meinic fondat.
lor pentru îndeplinirea sar
— Cum se explică, to
cinilor de plan.
varăşe ing. Gheorghe Co-
O deplasare, zilele tre tormani, că sectorul V, pe
cute, la mina Lupeni, ne-a care-1 conduceţi, deşi nu
permis unele constatări. are pondere prea mare în
Dacă în primul trimestru
doar sectoarele VI, VII şi producţia minei şi nu dis
cariera nu şi-au realizat pune de mecanizare, îşi
planul perioadei, în apri realizează ritmic planul,
lie numai sectorul V şi că aveţi cea mai mare de
cariera şi-au îndeplinit şi păşire (7400 tone) pe pri
depăşit planul, toate cele mele patru luni ale anului
lalte înregistrînd restanţe şi încă 1000 de tone de la
considerabile. Majoritatea începutul lunii mai a.c. ?
interlocutorilor nu găseau — Intr-adevăr, avem doar
argumente care să justifi două abataje frontale, trei
ce această stare de lucruri
Duminică, la C.A.P. Deva, mecanizatorul Gavrilă Miti- C.A.P. Itapoltu Marc. Calitatea rcbilonatului la cartofi cu totul nemulţumitoare DUMITRU GHEONEA
teanu a lucrat la rcbilonalul cartofilor. este im obiectiv căruia moca uizatorul Ion Gortlca li acordă pentru un colectiv destoi
maximă atenţie.
nic cum este cel al minei (Continuare in pag. □ 2-a)