Page 30 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 30
-iag. $ DRUMUL SOCIALISM
Să crească producţia agricolă Nici o clipă de răgaz pînă îa încheierea
in fiecare gospodărie însămîntăriior şi întreţinerea culturilor I 11.00 Telex
11.05 O prof'
{Urmare din pag. 1} şan şi Ion Ciolan au pre Vlaicu, Viorel Popescu. în viitor
în două sate mici, oare ta producţia de lapte în rea păşunilor. De aseme vtrm rsrj-rrrrmr gătit terenul pentru însă- lipsa lui, deşi un tractor a 11.40 Rom an-
Barraca
oo numesc Poeniţa şi Opri- cele două sate ? nea, am trecut la cultiva nic pe ogoare la lucrările mînţarea fasolei. Importan sosit de la Romoşel pentru sod
şeşti, din comuna Balşa, — La adunarea de ale rea unei suprafeţe mai care reclamă maximă ur te forţe mecanizate au fost erbicidări, acesta a stat 12.20 Orizont
fio
trăieşte şi lucrează, îm geri am discutat mai în mari cu furaje de produc genţă. Duminică l-am in- mobilizate şi pe ogoarele nefolosit, neavînd cine să 12,45 Orches
preună cu toţi cetăţenii a- amănunt problemele agri tivitate sporită : îucernă, tîlnit pe Ion Căvăceanu la complexului Vaidei, unde dea erbieidul şi să-l diri uşoara
cestor aşezări, una din or cole şi mai ales ale creş trifoi şi altele. Acum pu efectuarea primei praşlle lucrările erau organizate jeze pe tractorist la lucru. nescii
ganizaţiile de bază ale terii animalelor, pentru ca tem spune că fiecare fa mecanice la sfecla furaje în flux la erblcidare, pre Alţi doi mecanizatori din 16.00 Telex
partidului. Sînt numai 19 re satele noastre au condi- milie a curăţat şi fertilizat ră, iar Ion Lazâr, Petru gătit terenul şl semănatul secţie (loani şi Toşar) pro- 16.05 Viata ş-
16,35 Clubul
comunişti şi două sate eu cîte 3—4 hectare de teren Meştereagă şi Marcel Lin plantelor furajere. Pentru fitînd de lipsa şefului de 17.20 Anunţul
75 gospodării. Secretarul şi sperăm că anul acesta gurar au realizat arături grăbirea semănatului a ve fermă au plecat cu trac 17,25 Spirit
organizaţiei de bază este Hotărîrile adunărilor vorn obţine producţii mult pe alte terenuri destinate nit în ajutor şi mecaniza toarele să-şi rezolve unele 17.30 rombati
1001 «le
îoan Radu, om care a să şi conferinţelor mai mari de fin şi otavă, cultivării cu plante de nu probleme personale {?). In 18.00 înebider
pat 5n straturile de jos ale pentru dări de seamă în plus, 16 familii şi-au se torul Ioan Jurj de la C.A.P. admisibilă este şi situaţia lui
Haneşului şl Stănijei şi a mănat grîu de primăvară. treţ. Romos. întîlnită la complexul din 20.00 Tclejun
20.30
Actualii
dat ţării minereu. Acum şi alegeri pe agenda — Cum se realizează 51.00 A patri
lucrează la suprafaţă: sa de lucru a organelor planul ia creşterea de ani CU RĂSPUNDERE CIND LIPSEŞTE Vaidei, deoarece tractoris moment
pă, coseşte, adună fin şi de partid male în cele două sate ? SPORITĂ FAŢA DE tul unităţii face naveva eu 21,10 Teatru 1
in prag
otavă 'şi creşte animale, ca — Bine. Avem depăşiri SOARTA RECOLTEI ŞEFUL FERMEI... rutierul la Romoşel, consu- nescu
orice om care iubeşte via la toate capitolele; şl la mînd importante cantităţi 22.30 Telejuri
ţa. în fruntea organizaţiei ţii bune. Avem şi oameni bovine şi la porcine şi la Pe terenurile fermei le Zadarnic 1-asn căutat du de combustibil. Se pune 22.40 Divertis
iie bază se străduieşte să care îşi iubesc ocupaţia de celelalte specii. La bovi gumicole din Geoagiu a minică pe şeful fermei le însă întrebarea: einc su
pună în practică ceea ce Crescători de- animale. Prin ne avem pînă acum o de gumicole dip satul Aurel portă aceste cheltu °
directivele partidului şi hotărîrea adoptată, aduna păşire de 7 capete, la vaci asociaţiei horticole din a-
propria conştiinţă muncito rea a stabilit eîteva mă de lapte — 17, la porci — ceastă localitate, am întî-1-
rească îl îndeamnă. suri prin oare să dezvol 38 de capete. Şi contracte nit o susţinută activitate BUCUREŞ1
le ni le depăşim. Adică, la întreţinerea culturilor. dioproB>'»mu
— La adunarea genera tăm numărul de vaci, oi, Teren redat circuitului agricol
pînă în prezent am predat La ordinea
lă de dare de seamă şi ale porci, să ne asigurăm ne Legumicultorii şi-au con cultură; 7,0
geri am hotărit ca de la cesarul şi să dăm şi la ia fondul de stat. mai mult centrat forţele manuale la. Terenul situat lingă li de zahăr, producţia con- 8.00 Revista
fiecare vacă să predăm'cel contract mai mult lapte, cu 6 bovine, decît ne-am prăşiţul căpşunilor şi plivi-’ nia ferată, la capătul gră tractîndu-se cu statul. Tot' Curierul i
Buletin dc
puţin 700 litri de lapte pe mai multă carne şi alţe angajat. Am realizat şi tul cepei pentru, arpagic, dinii'de legume a C.A.P. pe linia atragerii in cir pundem asci
an la fundul de stat. Noi produse. De . exemplu, am planul la lapte de vacă şi iar mecanizatorul Petru. Dobra, acoperit pînă în cuitul productiv a fiecă Buletin de
am zis numai 700 de litri hotărît să ne ocupăm mai de oaie, precum şi la lină. Perţa a rebilonat cartofii. acest an cu stuf, a. fost ment folclor
ţa.
Revistă
ca să avem siguranţă că bine de fertilizarea păşu Mai vreau să spun că Cu maximă răspundere fa repartizat- cetăţenilor şi rui metru pătrat de pă- si folclor; )
nici o gospodărie nu va nilor şi fîneţelor. Fiecare întreaga muncă de partid ţă de soarta recoltei nu introdus in circuitul agri mînt se înscrie şi acţiu-> ştiri; 11,05 1
rămîne sub plan, şi nu va comunist, fiecare familie a — şi cea organizatorică şi acţionat şi mecanizatorii de nea ce se va desfăşura oierilor; ii,
răni ine. Sint oameni ea Sa avut obligaţia să-şi cureţe cea politică — este desti col. După ce s-au înde pentru desecarea bălţii do 12.00 Bulctir
Din
como:
bin Crişan, Maria Tode- păşunile si fîneţele, să ie nată îndeplinirii sarcinilor ).a C.A.P. din Aurel Vlaicu, părtat stuful şi mărăcinii, 12,45 Avanp
rici, Valeria Rad, Viorel îngrăşăm cu gunoi. Am economice pe care ni le-am unde Nicolae Săndescu a terenul a fost arat pen la marginea grădinii şi. TV. ; 13,00
Crişan, Aron Rad, Avram mers din casă in casă şi stabilit în adunarea gene încheiat rebilonatul carto tru a se cultiva cu sfeclă cultivarea ei cu dovleci 15.00 Clubul
Buletin de
Gavrilă sau Constantin rală pentru dare de sea filor, iar Alexandru Macri- dulion cora!
Ciueean care au livrat pî am adus la cunoştinţa tu mă si alegeri. în toate a- 16,20 Sfatul
nă acum cîte 400—500 litri turor locuitorilor hotărîrea dunările ordinare de partid Melodii de
lachc; 16,-
de lapte. Şi, pînă la sfirşi- adunării generale. în a- analizăm modul cum lu îonomice;
tul anului mai este. ceastă primăvară s-a . lu crează comuniştii pentru ,ri; 17,05
— în perspectivă, tova crat mai bine ea în anii îndeplinirea obligaţiilor ce 17,30 P<
răşe secretar, cum va ară trecuţi pentru îmbunătăţi- no revin. Satele noastre t — muz
>5 Agrii
nu vor rămîne in urmă la Z; 18,00
nici un capitol al planului 1 Radiuji
economic. Aşa ne-am an nişti a
gajat si aşa vom face. Buletii
într-o
Hotărîrea şi convingerea muz
cu care ne vorbeşte secre stop u
tarul organizaţiei de bază
sînt edificatoare pentru
modul în care înţeleg toţi îCini
(Urinare din pag 1} proape- 2000 tone do la S53t>___ gunoi
începutul lunii mai. „Bri cetăţenii celor două sate
abataje cameră în stratul gada mea a lucrat bine — să-.şi facă datoria pentru DEVA : r
IV şi o formaţie de pre ne spune Paul Grasu, şeful realizarea neabătută a ho- visat (Patri
gătiri, vreo 360 de oameni unei formaţii care lucrea tărîrii adoptate de aduna gostea mea
şi un plan zilnic de circa ză cu complex mecanizat rea generală de dare de DOAR A: In
căra) ; Că:
700 tone de cărbune. Lu de susţinere şi tăiere. La seamă şi alegeri. I-II (Sidcri
crăm în ordine şi bună în cele 16 000 tone date in I.a C.A.P. Homos s-a construit o nouă tabără pentru tineretul bovin. (Arta); P
(Constructo
ţelegere, ne organizăm ra plus in anul 1981. am mai CORNEL ARMEANU ŞANI : Ir
ţional munca pe formaţii adăugat de la începutul a- (Unirea);
şi schimburi, oamenii sînt nului vreo 4500 tone. E _ 9 _ ® — a — — d — » — 0 — ® — o — ® ® — Noiembrie)
harnici şi conştiincioşi, drept că puteam extrage şi rea baie n
răspund la orice solicitări mai mult. Ne vom strădui Cuvîntuî de ordine ai chimîştiior din Orăştie: ral); Băi
(Muncitorcs
pentru realizarea planului. în continuare". Comoara ci
Cînd avem probleme de — Dar ce s-a întîmplat gint (Luce;
aprovizionare ori sectorul cu celelalte brigăzi, cu Nici un gram de materie primă risipii» Tinereţea I
intră în clinciuri, toţi se sectorul în ansamblu ? uerul) ; p
- firilor (lv
mobilizează pentru solu — Nimic ieşit din co WINOASA:
ţionarea situaţiilor interve mun — ne spune tovarăşul produse de calitate superioară! vii (Mur
nite, Ne bizuim pe mun Alexe Furdui, secretarul CÂNI : Soi
citori de mare probitate comitetului de partid al în cele 4 luni trecute din reorganizat fluxul tehnolo — în atelierul nostru — BRAD : A
(Steaua
ro
profesională şi dăruire în sectorului. E drept, bri acest an, colectivul între re le-am ’ reintrodus în ne spune maistrul Gheor- Tereza (Pa
munca, cum sînt Vasile gada lui Aurelian Manda, prinderii chimice Orăştie fluxul de producţie. Acum gic, s-au asimilat, omologat ghe Muntean, şeful atelie tea mea
Rusu, şeful unei brigăzi care are, de asemenea, în şi-a îndeplinit planul la lucrurile au reintrat pe un şi introdus în fabricaţia de rului „Dacia" — am su Klava K (1
de 80 de oameni, în aba dotare un complex mecani producţia marfă In propor drum bun. La începutul serie zeci de noi repere plinit lipsa unor opera GIU-BAI:
de Modicis
tajul frontal nr. 5, din zat a parcurs o zonă foarte ţie de 102,3 la sută, produc lunii aprilie ne-a fost li (faţă de anul trecut, acum ră); IIATF.
stratul III, şefii de bri grea de intercalaţii de vrată întreaga cantitate de numărul acestora s-a du tori cu personal auxiliar nume (1
gadă Victor Butnaru, clin steril şi infiltraţii puter ţia netă a fost realizată în materii prime prevăzută şi, blat, numai pentru autotu (mecanici, electricieni, re- Scene clin
frontalul nr. 3, Nicolae nice de apă din tavan, procent de 104,3 la sută, ca urmare, ne-am realizat rismul „Oltcit" omologîn- glori ete.), care au trecut CALAN: C
Rusu, Constantin Prisăca- complexul lui Boncalo, a- iar la export sarcinile au ba chiar am depăşit cu ce du-se deja 70 de repere). pe maşinile de injectat. Fi sa de culţi
ru, din abatajele cameră, flat în reciclare, nu a pu fost depăşite cu aproape 4 va indicatorul producţiei De la inginerul Ioan resc, deoarece câştigul lor Vineri nu
(Mureşul);
stratul IV. tut fi montat în timp milioane lei, din care 3,2 fizice, recuperînd astfel o Ferşedi, şeful secţiei, aflăm este direct legat de reali mura — t
— Ce perspective de optim, în rest... s-a mun milioane pe relaţia devize parte din restanţele pri că în cele patru luni din zările colectivului. mina).
libere. Un singur indicator
întrebî-ndu-1 ce măsură
realizare a planului a- cit slab, asta e. N-avem n-a fost realizat — produc tehnică i se pare că a con
veţi în continuare ? decît să strîngem rîndurile ţia fizică — unde, în pri tribuit în mod substanţial
— Punem accent pe lu .şi să ne facem planul. A- mul trimestru, sarcinile au îa creşterea calităţii produ
crările de pregătiri. aşa vem toate condiţiile. Spe fost îndeplinite doar în selor, maistrul Petre Ivaşc,
că avem asigurat front răm să ieşim din impas proporţie de 91,6 la sută, de la atelierul „TOSS", ne-a Rezultate
corespunzător de lucru chiar în această lună. minusul înregistrat nepu- mului trimestru. în mod acest an colectivul şi-a de spus scurt: „Permanentiza 9 mai 1982
pentru tot anul şi pentru — Dar pe ansamblul tînd fi recuperat în luna cert, pînă la încheierea tri păşit sarcinile planificate rea operatorilor chimişti şi Extr. I ;
io83. Pînă la sfirşitul a- minei, cum se va acţiona, aprilie. mestrului doi le vom recu la toţi indicatorii, în luna a anumitor repere la ace Extr. a II
Extr. a 1
nului vor mai intra în tovarăşe Ioan Sav, secre — Care sînt cauzele ne- pera integral. aprilie prevederile la pro leaşi maşini, întărirea con 52.
producţie două abataje tar al comitetului de partid realizării producţiei fizice, Secţia „piese aulo“ a ducţia marfă fiind depăşi trolului tehnic de calitate Fond «le
frontale în stratul IV, ne al întreprinderii ? tovarăşe inginer şef Euge căpătat în anii din urmă te cu 1,1 milioane lei. Am interfazic". lei.
vom mobiliza şi mai bine — Situaţia din luna a- tot mai mare pondere în reţinut şi eîteva dintre mă — în atelierul dc finisaj,
la lucru şi sperăm să ne prilie ne dă de gîndit la ni u Oancea? cadrul întreprinderii. A- surile tehnico-organizatori-
— Există una singură, şi
majorăm lună de lună toţi. S-a lucrat sub posi ceasta, datorită creşterii ce care au creat condiţiile relevă maistrul Valeriu
plusul de producţie de bilităţile colectivului nos aceea de natură externă. considerabile a volumului î’ealizării ritmice, la înalt Andrei, tindem spre redu
pînă acum. tru, fără o temeinică or Nu am primit materie pri producţiei, a valorii aces nivel calitativ, a sarcinilor cerea la zero a refuzuri Timpul i
în contrast cu sectorul ganizare şi coordonare a mă la nivelul cotelor re lor de calitate. Faţă de a- azi. Vreme
V, sectorul IV — cel mai activităţii în abataje de partizate. Nici din import, teia şi mai ales, datorită în producţie. ceeaşi perioadă a anului în general
mare şi mai mecanizat de factorii cei mai competenţi, nici de la furnizorii din complexităţii produselor a- — întrucît în secţie a- trecut, acum ele au scă rul mai nr
la mina Lupeni şi din deşi au existat si unele ţară. similate în execuţie, exi vem personal mai puţin de zut cu 75 la sută. Este un cădea ploi
de ploaie,
Valea Jiului — în primul greutăţi obiective. Dar în în aceste condiţii noi genţelor calitative deosebi cît necesarul, pentru a fo semn bun, care ne-a dove de descărca
trimestru a extras peste nici un caz nu trebuia să ne-am intensificat preocu te. Spre meritul tuturor, losi din plin toate capaci dit că putem mai mult în tul va sul'
plan 13185 tone de căr nu realizăm planul. Am pările pentru eliminarea colectivul secţiei îşi face tăţile de producţie, am in această direcţie. intensificai'
bune, recuperînd integrai analizat situaţia, am sta totală a oricăror forme de cu prisosinţă datoria, reu trodus, unde s-a pretat Intr-adevăr, la această km/h din t
peralura
restanţa de anul \treeut. bilit măsuri corespunză risipă a materiei prime. şind să realizeze din mers metoda polideservirii, un secţie, ca dealtfel în în şi 13 grad
în numai o lună însă — toare şi avem toate condi Am revizuit şi reparat ma trecerea de la o gamă re om supraveghind două şi treaga întreprindere sînt dicată, iar
aprilie a.c. — a rămas sub ţiile ca în luna mai şi în triţele şi utilajele pentru lativ restrînsă de produse chiar trei maşini. De ase reale semne ce dovedesc tre 20 şi 2
La munt
plan cu 17 848 tone, ani- continuare să ne realizăm a diminua pierderile în din plastic (eîteva bunuri menea, preluarea lucrului că harnicul colectiv de chi- cu cer nor
hilînd deci plusul de pro prevederile de plan, să procesul tehnologic, am re de larg consum, diferite re din mers a condus la creş mişti ştie ce vrea, poate şi verse de n
ducţie şl recuperarea res recuperăm restanţele din dus timpii neproductivi şi pere pentru instalaţii sani terea productivităţii mun este hotărît să-.şi îndepli descărcări
tanţei, avînd la activ un aprilie, să extragem rit am recuperat din circuitul tare), la produse de mare nească exemplar sarcinile va sufla n
le locale r
minus de producţie, pe mic cantităţi sporite dc comercial peste 600 tone performanţă, necesare in cii, reducerea rebuturilor, ce-i revin în producţie. leorolog d
patru- luni, de 4863 tone, cărbune eocsificabil de de produse din masă plas dustriei constructoare de l-a creşterea calităţii pro Pronccneo)
ia care se adaugă alte «- care ţara are mare nevoie. tică, scoase din uz, pe ca autoturisme. Din mers s-a duselor. MIRCEA LEPĂDATU