Page 31 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 31
\ NR. 7 &20 ® MARŢI, II MAI 1932 pag. S
Solemnitatea depuneri de coroane şi jerbe Teatral politic de amatori se remarcă
de flori cu prilejul Zilei de § îai prin ancorarea în actualitate
pentru
Faza judeţeană a teatru du F. Alexandru, „Moto tistic şl a noirnplinirilor
: „La Cu prilejul aniversării cipal ale organizaţiei pio nicipal ale sindicatelor, lui politie de amatori — cicleta", de Kdllo Istvan datorate stângăciei inter®
tul epi- a 105 ani de la proclama nierilor, reprezentanţi ai comitetelor judeţean şi prilej de bilanţ pentru ac (în limba maghiară). Aici a pretative. Foarte bună op®
i-ţjtilnţi- rea Independenţei de stat , organizaţiilor obşteşti, ca municipal ale U.T.C., Cen tivitatea desfăşurată în ca evoluat şi formaţia aşeză ţiunea repertorială a for
a României şl a 37 de ani dre de conducere din în trului militar judeţean, drul „Lunii teatrului poli mântului gazdă, care a pus maţiei din Cărăstău, prin
muzică de la victoria asupra fas treprinderi şi instituţii, un Inspectoratului judeţean tic de amatori" — s-a re In scenă opera dramatică
Setomo- localizarea acţiunii piesei
cismului, duminică dimi mare număr de oameni ai de interne, Centralei mi marcat printr-o bună op a lui Octavian Sava „Inimă „Iancu la Hălmagiu" şţ
neaţa a avut loc, la Deva, muncii din municipiul nereurilor Deva, întreprin ţiune repertorială-, prin e- fierbinte". prin firescul redării culo
solemnitatea depunerii de Deva, pionieri şi şoimi ai derii electrocentrale, Trus fortul dublat de sensibili La Deva, după audierea rii locale (prin specificul
ilui coroane şl jerbe de flori patriei. tului de construcţii, Uniu
u/.leA tate şi prin plăcerea de a unor comunicări despre graiului). Bună a fost şS
uţioiwr, la cimitirul eroilor români După intonarea Imnu nii judeţene a cooperati juca a interpreţilor. Chiar mişcarea teatrului de a- distribuţia formaţiei. din
şi sovietici care şi-au jert lui de Stat al Republicii velor de producţie, achi dacă, n-au lipsit stîngăciiîe matori din judeţ, alegerea Certej, interpretarea artiş
gramu- fit viaţa în luptele pentru Socialiste România si a ziţii si desfacerea mărfuri şi nu toate mişcările au repertoriului şi prezentarea tilor din Luncoiu de Jos
eliberarea ţării de sub do Imnului de Stat nl Uniunii lor, Direcţiei judeţene de fost rezolv-ate, generînd u- unor indicaţii de regie şi (cu unele excepţii) şi m&î
minaţia fascistă. Republicilor Sovietice So poştă şi telecomunicaţii. neori şi momente statice — scenografie, directorii de deosebită intrarea în scenă
momicii cialiste, în acordurile so Pionieri şi şoimi ai pa mai ales în evoluţia for cămine culturale şi in
Ire — La solemnitate au parti triei au depus jerbe şi la piesa „Navetiştii" (Fin
cipat membri ai birourilor lemne ale Imnului eroilor maţiilor căminelor cultura structorii de formaţii au toag).
ştcptlnd comitetelor judeţean şi mu şi ale marşului funebru buchete de flori. le a căror reprezentaţii vizionat spectacolul reali Desigur pînă la dezinvol
rcea E- Ofiţeri, luptători din s-au constituit în partea zat cu concursul artiştilor
nicipal de partid, ai co de Chopin au fost depuse gărzile patriotice, tineri tura şi degajarea eu car#
mitetelor executive ale coroane de flori din partea practică, demonstrativă a amatori din Cărăstău (Ba evoluează actorii profesio
oeturn. consiliilor populare ju Comitetului judeţean de din formaţiunile de pregă „Studioului artistului ama ia de Criş), Luncoiu de nişti, drumul amatorilor
tire pentru apărarea pa
Jos, Fintoag (Lăpugiu de
tor", desfăşurat de Casa de
deţean şi municipal, ai partid şi a Consiliului triei au făcut de gardă la cultură Deva — aceste ne Jos), Teliuc şi Certej. Pre spre perfecţiune e încă
consiliilor judeţean şi mu popular judeţean, Comite monumentele eroilor ro împlinita au fost suplinite lung. Dar ceea ce impre
nicipal ale sindicatelor, ai tului municipal de partid mâni şi sovietici. de sinceritatea şi candoa zentarea unor fragmente sionează plăcut in jocul
din piesele „Iancu la Hăl-
artiştilor amatori este sin
comitetelor judeţean şi mu Deva şi a Consiliului în încheierea solemnită
,00 Ra nicipal ale U.T.C. şi con popular municipal, con ţii garda de onoare a pre rea interpreţilor. Merită magiu" (Cărăstău) „Dragos ceritatea cu care se apro
ţii; 6,00 remarcată şi organizarea te la p r i m a vedere" pie de text — şi în mod
n agri- siliilor judeţean si muni siliilor judeţean şi mu zentat onorul. j fazei în trei centre, evo (Luncoiu de Jos), „Nave deosebit de piesa dc actua
> Jurnal;
ci; 8,10 luţiile formaţiilor din ora tiştii" (Fintoag), „Săru- litate — strădania de a-i
»•; 0,00 şe şi municipii constituind tă-mă, sînt abject" (Teliuc) pătrunde sensurile pentru
05 R6s- reuşite spectacole pentru şi „întâlnire cu imposibi a le transpune în emoţii
>r; 10,00 lul" (Certej) a constituit artistice pe care să le
,25 Mo- oamenii muncii aflaţi la
Miori- odihnă şi tratament în baza discuţiilor purtate în transmită publicului.
logralie staţiunile Geoagiu-Băi şi cadrul „studioului" pe te
etin ile ma realizărilor în plan ar VIORICA ROMAN
ul pio- Val a de Jos.
icitatc ; Pe scena căminului cul
•i; 12,05
orului ; tural din Vata de Jos s-au © importanta îndatorire cetăţenească
Kadio- prezentat formaţiile de
la 3 ; teatru ale Clubului sindi
>r; 16,00 catelor din Simeria, cu co
,05 Me- Obţinerea şi preschimbarea
Qi'ăgoi; media ,,Eu tac, tu taci, ea
ii; 16,25 vorbeşte" şi Casei de cul
V. Va- tură Haţeg, cu piesa „Mo buletinului de identitate
rdonatc
Ictin de tiv de divorţ". Formaţiile
noas- de teatru evidenţiate în în conformitate cu Le tierul Gojdu, bloc O 4, a-
Ic-nfră- faza pe municipii au con gea nr. 5 din 1971 orice partament 28, nu mai are
pulară ; buletin valabil, dar nu s-a
le la A curat la Geoagiu-Băi, pe persoană din patria noastră
serii ; scena casei de cultură. S-au care împlineşte virsta de prezentat pentru preschim
,40 Pro- detaşat prin ţinută inter t4 ani este obligată să se bare. Cam la fel stau lu
ftrelor ; adreseze formaţiunilor de crurile cu Suciu Ilie, tot
i ; 22,00 pretativă formaţiile Casei
10 Biju- de cultură Deva (cu „Goa evidenţa populaţiei pentru din cartierul Gojdu, bloc
,30—5,00 na după fluturi", de Bog a obţine buletin dc identi Al, apartament 78, al că
(H'tUÎ'll.
dan Amar) si Casei de cul tate. Tot aceeaşi lege pre rui buletin trebuia să fie
msm tură a sindicatelor din Pe vede ca în termen de 15. preschimbat în 1980. La
troşani („Vespasian al II- zile de la expirarea bule riadul ei, Alexandrina Tă-
iea", de Ion Dlnescu). Tea tinului de identitate, pose maş, din strada Horea nr,
trul muncitoresc din Lu- sorul lui trebuie să ceară 126, deţine un record în
ir n-aţi peni a fost prezent cu pie preschimbarea acestui act. materie de uitare. Ea tre
ci, cira- Aspect din timpul depunerii de coroane şi jerbe de flori. sele „Reîntâlnirea" de Ra- Respectarea normelor a- buia să-şi preschimbe bu
HUNE- Foto: VIKGIL ONOIU mintite constituie nu numai letinul de identitate in a-
il (Fla-
seriile o problemă de evidenţă a nul 1979, dar nici pînă a-
Vocile populaţiei ci şi o datorie cum n-a făcut acest lucru.
: acuză cetăţenească. în timp ce Şi exemple se mai pot da.
2ETRO- judeţul nostru casa noastrâ de marea majoritate a tine Lucrătorii miliţiei au drep
zbor Manifestări omagiale
meii <7 rilor şi vîrstnicilor respec tul să sancţioneze aseme
l : Ma- B U N I G O S P O D A R I tă prevederile legii, unii nea abateri dar mult mat
(Cultu- le încalcă intenţionat sau avantajos este pentru so
igmatic Zilele de 8 şi 9 Mai au lolk şi uşoară, recitatorii au
LCAN : fost omagiale în judeţul făcut din primul spectacol prin neglijenţă, lată cîte- cietate şi pentru cetăţeni
de ar- nostru prin emoţionante şi al formaţiilor întreprinderii Cum pot să dispară deosebirile va cazuri din municipiul ca fiecare dintre ei să ob
,ONEA: apreciate manifestări poli- un debut promiţător în la Deva. Buletinul de identi ţină ori să preschimbe la
:u <Mi- tate ai Măriei Lorincz a timp buletinul de identita
Lupii tirn. educative şi cultural- za de masă a Festivalului dintre centru şi periferie
ic); A- la care au parti naţional ,,Cintarea Români expirat la 30 decembrie te. La formaţiunea de evi
.tru cei cipat numeroşi spectatori ei", spectacol închinat săr 1980, dar dînsa a cerut denţă a populaţiei de la
; URI- de toate virstele. bâiarilor de la 8 şi 9 Mai Centrul civic al comunei pa făcută prin luarea pă- preschimbarea lui în pri Miliţia municipiului Deva
i‘.zatul); Dobra poate rivaliza prin inîntului pentru cărămidă). măvara anului 1982. Bine sînt afişate îndrumările
nălţime aspect cu cel al unui oraş. N-ar fi 'rău dacă în pa
LŞTIE : ® „Slavă eroilor neamu 0 „Pâmînt românesc". ralel cu continuarea ac înţeles că a fost sancţio necesare, iar lucrătorii for
moar- lui" s-a intitulat acţiunea Manifestările omagiale au 2000 de trandafiri, gard nată conform legii cu a- maţiunii stau la dispoziţia
câţi pe viu si panseluţe, toiul a- ţiunilor de înfrumuseţare mendă de 200 lei. Şi alţi publicului 5 zile pe săptă-
GEOA- politico-educativă de ia O- prilejuit şi la căminul cul ranjat după normele ar ,s-ar manifesta un interes locuitori deţin buletine de mînă — respectiv luni,
răştie la care au participat tural din Turdaş un specta
Mariei tei decorative, dau zonei similar şi pentru păstra identitate a căror valabili marţi, miercuri, joi şi vi
eultu- pionieri din şcolile genera col aplaudat de un public verzi aerul de parc. Doar rea curăţeniei. Ca o sfi
ia fără le din Beriu, Romos, Ceoa- numeros, la care şi-au adus tate a expirat cu 2—3 ani neri.
tRAZI ; giu, Orăştioara de Sus şi contribuţia formaţiile artisti un colţ stingher face o dare, lingă plăcuţa averti în urmă. La 6 aprilie s-au
amllie; notă discordantă (aici tran zoare (pe care serie „Este împlinit exact 2 ani de Locotenent coîonel
îl (Ca- oraşul gazdă. Parada „frec ce din Pricaz, Turdaş şi daf interzisă depozitarea gu cînd Dan Sandu, din car EMERIC ORBAN
dafirii nu s-au săpat pe
ERIA : detaşamentele" a fost ur Spini, cu montaj literar-mu- motiv că. li se rup mu noaielor"). plantată ceva
Oătonre mată de un spectacol sus zical, brigadă artistică, pie
Fonta- ţinut la casa de cultură de sa de teatru „Ce ţie nu-ţi
I (l,u- lai şi iutile — îrnii ale ordinii
Ansamblul artistic al pio place", taraf, solişti vocali
nierilor şi şoimilor patriei şi dans modern.
din Orăstie, de întreceri şi curăţeniei
sportive şi laza pe zonă a ® „Laudă omului, laudă
complexului aplicativ de muncii sale" a fost intitu gurii ?!). Clădirile, mai a- mai jos de piaţă, pe ma
pregăjire a tineretului pen lată săptămina cultural-e- les cele de pe linie cu lul rîului Dobra, sînt a-
i din ducativă încheiată dumini
tru apărarea patriei. In a- consiliul popular (a cărui runoate tot felul de mize
). 10. c elaşi cadru sărbătoresc, că in comuna Mărtineşti. curte a fost transformată rii. Dealtfel, dincolo de
45. 05. pionierilor Constantin Albu, La Dineu Mare, formaţiile în microlivadă frumos în şosea, pe străzile mai dosni
57,, 30, locale împreună cu cele de treţinută), dau impresia că
Sebastian Ştire (Şcoala ge ce ar mai fi multe de făcut,
774 015 nerală nr. 2 Orăştie), Petru la Dineu Mic au făcut din au împrumutat ceva din începînd cu umplerea gro
Stoica (nr. 1 Deva), Ion şi ziua încheierii manifestări paleta coloristică a florilor pilor cărora le sînt posibil
Adrian Golea (Boşorod) lor un emoţionant specta de primăvară. Iar pentru destinate grămezile de ni
ie-au fost conferite insigna col omagial. Montajele li- ca şi blocurile de locuinţe sip de pe marginile acesto
terar-muzicale, brigăzile ar
,,Pionier de Irunte“ şi ,,Di tistice, dansurile populare, de peste drum să-şi în ra. Desfundat pe mari por
ploma de onoare" a Con noiască haina, primarul ţiuni (pe unele a fost re
dansul tetelor, soliştii vo comunei, Eugenia Lazăr, cent pietruit) este drumul
pentru siliului judeţean al Orga cali, recitalul de versuri chiar în ziua raidului
ddă şi nizaţiei pionierilor pentru ,,Deşteptarea României“ au pînă şi în interiorul sa
cu ce- lapte patriotice deosebite. nostru obţinuse promisiu telor Mihăieşti şi Roşcani.
t. Vor dat Hor patriotic şi frumu nea — din partea condu La repararea lor, la toate
averse seţe spectacolului. cerii Grupului întreprin celelalte lucrări de gospo
olat şi „Drum de izbînzi şi
Vin- libertate". Casa de cultură derilor de gospodărie co dărire şi înfrumuseţare, de
t, cu ® „Tot ce-om durat pe munală si locativă Deva întreţinere a curăţeniei sa
40—50 din Deva a găzduit, sîmbâ- acest plai curat", in cadrul — începerii cit de curînd telor trebuie să se facă şi
Tem- tâ după-amiază, trecerea in acţiunii pioniereşti „Tot îna a lucrărilor de curăţare şi mai mult simţită participa
tre io revistă a formaţiilor artisti inte", sub genericul „Cin
îai ri ce aparţinind zugrăvire a exterioarelor, rea deputaţilor. Ei trebuie
nă in- Întreprinderii stim patria, partidul şi po de reparare a scocurilor să-i antreneze pe toţi lo
comerţului cu ridicata pen porul", pionierii şcolii gene şl burlanelor de scurgere cuitorii, astfel incit între
caldă tru produse metalo-chimice. rale din Gurasada au pre a apei dc pe acoperişuri.
clea a- Montajul literar „Drum de centru şi periferie, între
ite dc zentat un reuşit spectacol Concomitent se desfăşoară localitatea centru de co
Vînlul izbînzi şi libertate", briga de poezie şi muzică revolu- şi alte lucrări de Înfru mună şi cele aparţinătoa
rafa- da artistică „Mereu pe fa ţionar-patriotică intitulat museţare a localităţii; ca re să nu existe deosebiri
(MC- ză", grupul vocal, soliştii „Tot ce-am durat pe acest nalizare, amenajare Ia in discrepante.
L. Hunedoara. Noul bloc eu 5(> de apartamente şi magazine
vocali de muzica populară, plai curat". trarea în sat a staţiei de Ia parter în Micro 5.
autobuz (umplîndu-se groa V. PĂDUREANU