Page 33 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 33
Vizita oficiala fn ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢi-VA!
a guvernatorului generai
al Canadei, Edward Sehreyer
a c m i S M i n Canadei, Edward Schreyer, mului hidroenergetic, .şi de româneşti, cu tehnologiile
al
general
Guvernatorul
navigaţie Porţile de Fier II,
avansate utilizate de aceas
persoanele oficiale canadie
precum şi unele din ame
ta, precum şi cu produse
ne care îl însoţesc, au vi
pe Olt.
zitat, în cursul dimineţii de najările hidroenergetice, dc le complexe destinate li nor
sectoare de bază ale eco
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. m marţi, marele sistem hidro Guvernatorul general al nomici naţionale — eneiv.
Si Al COM S 1 LI ULUI U I A R y U D E TE A M energetic si de navigaţie Canadei, Edward Schreyer, getica, metalurgia, chimia
Porţile de Fier.
a avut cuvinte de aprecie
Vizita a oferit oaspetelui re faţă de realizările ener- sau industria materialelor
de construcţii — a prile
prilejui de a cunoaşte pre geticienilor noştri, faţă de juit înaltului oaspete cu
ocupările actuale şi de per grija statului român pentru
Anul XXXIV, nr. 7 621 MIERCURI, 12 MAI 1982 4 pagini - 50 bani noaşterea posibilităţilor
spectivă pentru valorifica punerea în valoare a po largi ale economici româ
rea potenţialului hidroener tenţialului energetic a nu neşti.
getic al ţării, pentru dez rilor ţării.
voltarea bazei energetice k S-au vizitat secţiile me
Deeisiire î n creşterea producţiei de în vederea asigurării pro canică III şi turbine, hala
gresului multilateral al e- Marţi dimineaţa, guver in care se vor realiza, în co
conomiei naţionale, sporirii natorul general al Canadei. laborare cu firme cana
cărbune sînt disciplina, organizarea nivelului de trai al po Edward Schreyer, a depus diene, echipamente pentru
porului nostru. o coroană de flori la Mo centralele nucleare, fabri
eroilor
numentul
luptei
şi mobilizarea întregului colectiv Directorul întreprinderii pentru libertatea poporului ca de turboagregate, unde
se produc turbine de pînă
„Electrocenlrale — Porţile şi a patriei, pentru socia
de Fier", Patru Păun. a lism. la 330 MW. iar în viitor
cămint (a apă rut o falie de 700 MW.
r~ prezentat oaspeţilor, acest O gardă militară, aliniată
PRODUCŢIA DE CĂRBUNE DUPĂ mare în strat), traseului mare .obiectiv economic, pe platoul din faţa monu I.a încheierea vizitei,
PATRU LUNI, LA I.M. PETRILA lung şi anevoios de trans rod al colaborării româno- mentului a prezentat ono guvernatorul general al
port, complexul- a fost pus iugoslave. precum şi "succe rul. Canadei a semnat în car
Sectorul I + 3300 tone în funcţiune cu două luni sele înregistrate de energe- Au fost intonate imnuri tea de onoare a uzinei.
Sectorul îî 4000 tone mai tîrziu. Iar din cauza ticienii noştri. în deceniu! le de stat ale Republicii k
faliei,. în martie şi aprilie
Sectorul III + 860 tone producţia de cărbune a fost care se împlineşte peste Socialiste România şi Ca După eo a străbătut d-
principalele
teva
dintre
Sectorul IV + 7000 tone mult diminuată. Abia acum cîteva zile de la inaugu nadei. artere ale Capitalei, coloa
rare, hidrocentrala de la
Sectorul V + 2580 tone s-a intrat în normal şi se Porţile de Fier a produs După depunerea coroanei na de maşini a făcut un
Sectorul VI 19740 tone merge din ce în ce mai şl livrat sistemului energe- de flori, s-a păstrat un scurt popas pe platoul din
bine. tk naţional peste 67 mili moment de reculegere. A faţa Palatului Sporturilor
— Dar la sectorul II ? arde kWh energie electri fost vizitată, apoi, rotonda
— După ce în trimestrul că. monumentului. şi Culturii.-
întîi şi-a făcut planul, in De la bordul unui eli k k
aprilie s-a întîrziat cu pu copter, guvernatorul came Guvernatorul general al în cursul aceleiaşi zile,
nerea în funcţiune a două ra! Edward Schreyer a <• Canadei, Edward Schreyer, guvernatorul genera! ai
abataje frontale în stratul vut posibilitatea să vadă a vizitat, marţi’ după-a- Canadei. EcUvard Schreyer,
3, blocul I, şi, firesc, a ră o parte din marele Iac de miază, întreprinderea de împreună cu doamna
mas sub plan. Schreyer şi persoanele o-
După . ce întreprinderea 630 posturi faţă de 711, cit acumulare de pe Dunăre, maşini grele din Bucureşti.
minieră Petrila a încheiat erau planificate), numărul — într-adevăr nu am co noul oraş Orşova, şantie Contactul direct cu o ra
primul trimestru cu un mare de absenţe, funcţio relat ieşirea din funcţiune rul de construcţie a siste mură de vîrf a industriei (Contînuar» in pag. a 4-n)
plus de 200 tone de căr narea necorespunzătoare a a unor abataje “frontale cu
bune faţă de prevederi, ia utilajelor din dotare, de intrarea celorlalte două
tă că la sfîr.şitul celor pa sele opriri accidentale, ca prevăzute şi astfel am ră
tru luni din an bilanţul litatea slabă a pieselor de mas în aprilie fără linie LA —j.N_AGRtCULTURĂ . Pfgşjf[|| QUltUrlfOr
este negativ, datorită fap schimb, lipsa acestora. de front — ne spune in
tului ca în aprilie minerii — Urmărind rezultatele ginerul Vasile Tnporan. şe
petrileni au extras cu 10 000 înregistrate de cele şase ful sectorului II. Vina
tone mai puţin deoît era sectoare productive, este este a noastră, a conduce • Recoltarea furajelor • Lucrările în legumicultura
rii • sectorului. N-am reu
planificat. uşor de văzut că doar două
— Care sînt cauzele ră- trag spre minus producţia şit să organizăm riguros
activitatea, am fost prea
minerii sub pian, tovarăşe minei, mai cu seamă sec Dimineaţă bună de mun coltat echipele conduse de
inginer şef Grigore Grăj- torul VI. Ce se întîmplâ îngăduitori în ce priveşte că pe ogoare. Re străzile ZI PLINA Ana Nan din satul Ba ce a
ordinea şi disciplina mun
dan ? la acest sector? comunei Iiia. o mulţime de PE OGOARELE şi cea a Felieiei Toma di»
— Sînt mai multe şi se — Mai bine spus ce s-a cii. Din această cauză, nu oameni se îndreptau spre ILIE1 Săcămaş, in total 50 d*
meroase absenţe nemotiva
in.lercondiţionează, fiecare întâmpla-t pînă acum, de cîmp să-şi îndeplinească cooperatori". Culesul mer
influenţînd, în mai mare oarece în această lună sec te, mobilizare slabă în rosturile lor de lucrători gea repede, printre cei mâi
sau mai mică măsură, rea torul a început să producă subteran ş.a. Nici aprovi ai păminţului. Reporterul, zahăi pc o suprafaţă de vrednici numărîndu-se Au
lizarea ritmică a producţi bine. Era planificat să in zionarea cu materiale n-a prezent la faţa locului, a 15 ha. ca si rebilonarea rica Holdean, Matilda To
ei do cărbune. Principale tre în funcţie un complex fost corespunzătoare, cei surprins în carnetul de no cartofilor. Am încheiat se- ma, Mar ia Hărăguş, Ale-,
mi se par următoarele : mecanizat încă de la în de la transport nefăcîndu-şi tiţe şi pe pelicula apara mănarea fasolei pentru xandru Burza, Anuţa si
lijOr' de efectiv (în aprilie ceputul anului, dar. datori pe deplin datoria faţă de tului de fotografiat o sui boabe. Miine începem re Gina Caceu, Dorina Fetea.
V-a lucrat cu o medie de tă condiţiilor grele de ză- sectorul nostru. Am luat tă de imagini din munca coltarea furajelor". Matilda Crişan ş.n.
la începutul lunii o serie pe ogoare.
de măsuri tehnico-organi- TIMPII. SE GRĂBEŞTE PUNCTE MULTICOLORE - GlNDURI
PE FONI) VERDE
zatorice ferme şi pînă a-
DE MECANIZATOR
Producem tot ce ni s-a solicitat Tarlaua „Ţarina de Jos" De ia podul ce Încalecă Maşina de recoltat fura
cum sîntem cu linia de
front la zi. Avem trei aba s-a animat cura n-a mai Mureşul la intrarea în Ilia je înainta lent, lăsînd în
taje frontale, al patrulea fost din toamnă. Oamenii, se deschide o tarla întin urma sa brazde largi de
şi răminem in continuare pe recepţie! veniţi care pc bicicletă, să. netedă precum masa. rapiţă cosită. La volanul
în echipare, cu acestea în
care pe jos, s-au rînduit
ce face parte din grădina
maşinii — un om bine le
mod cert ne vom realiza
ritmic sarcinile, vom recu la marginea ei şi au înce de legume a cooperativei gat, cu faţa arsă de soare
Temelia Fabricii de mi produse se vînd şi prin pera in această lună cel put să înainteze printre agricole. în depărtare o si vînt, din formaţia dc
că industrie şi prestări ser magazinul de desfacere al puţin 1 000 tone din restan rîndurito drepte mulţime de puncte colora mecanizatori -ce deserveşte
vicii Hunedoara a fost pu fabricii. ţele lunii aprilie. Silvia Ilina, brigadiera te pe un fond de verde complexul de vaci din Ba-
să doar cu un an şi patru Din discuţiile purtate cu tn acest an, la două din de cîmp, ne spune . ..Scon intens. Erau — c.um am cea.
luni in urmă. Pe baza sar tovarăşii Pavel Cara, di tre sectoarele minei Petri tăm astăzi pe peste o sulă constatat mai apoi — cu „Bună recolta ?“ îl abor
cinilor stabilite de Congre rectorul fabricii şi cu la se exploatează cărbune de săpători. Am mobilizat legătoarele de spanac. „Re dăm. „Faină, cum rar am
sul al XH-lea ai partidu Gheorghe Şerban, inginerul le cu tehnologii în premie la prăşit sfecla de zahăr colta este foarte bogată — văzut, răspunde Ni celei*
lui. care prevăd o mai ma şef, a reieşit preocuparea ră în unitate şi chiar în echipele conduse de Rersi- ne spune brigadiera Asi- Gîta. Şi - i tocmai vremea
re diversificare şi dezvol cadrelor de aici pentru ri ţară. Este vorba despre dn Alba, Emilia Goţ şi An nel’ta Mica — şi ne gră culcăm, căci trebuie să fa
tare a prestărilor de servi dicarea calităţii produselor sectorul V, unde acum se tonie Călin. In trei zile ne bim s-o strîngem. că e cem siloz, iar in locul ei
cii, a industriei mici, valo executate, pentru satisface propunem să terminăm lu timpul optim. Ne grăbim să semănăm lucarnă". ,Cî-
rificarea resurselor rnate- rea tuturor cerinţelor popu- MiRCEA LEPÂDATU crarea". „Care este stadiul şi pentru că în acest loc
celorlalte lucrări de se vom semăna castraveţi". TRAIAN SONDOR
{Continuare în pag. a 3-a) zon ?“. „Am terminat pra- „Citi oameni lucrează as
Industria unică — industria
şila mecanică la sfecla de tăzi ?“. „Au venit la re (Continuare în oag. a 4-a)
marilor posibilităţi
riale si a forţei dc muncă laţiei. Aşa a apărut un
pe plan'local, colectivul u- produs nou, „Modilitru", cu
nitaţii a trecut hotărît la proprietăţi de anticondens,
transpunerea lor în practi folosit la tencuieli şi lu
că. crări de vopsitorie, ale că
în acest sens este eloc rui calităţi l-au impus şi
vent faptul că, dacă la în pe pieţele altor judeţe. Ac
ceput produsele destinate tualul sortiment de praf
pieţei puteau fi numărate pentru curăţat „Cristal" a
pe degetele unei mîini, azi trecut prin trei procese
numărul acestora depăşeşte tehnologice fiind cu mult
40. Se produc şi se livrea superior celor anterioare —
ză comerţului grătare de „Rusca", „Bucura" .şi „Cer-
aluminiu, praf de curăţat na“. Mult solicitat este şi
„Cristal", produse de \tu- atelierul de potcovit, unde
cerie (plite, rezervoare baie, se asigură un serviciu com
calapoade, tuburi, coluri, plet, prin confecţionarea
ramificaţii etc.), produse potcoavelor şi caietelor.
din beton (plăci şi stîipi Acest interes, din partea
pentru gard, dale, borduri, colectivului, pentru diver
tuburi, înlocuitori cărămi sificarea serviciilor, pentru
dă), prestări dc autoservice ridicarea calităţii lor, nu a
ş.a. Pc bază de comandă
se execută pluguri reversi GHEORGHE GOST1AN Troian Crişan — cel ce are o părere precisă despre ros-
Plantele cu boabele aurii in creştet se lasă înghiţite de
bile şi normale, grape, pră tul mecanizatorului. maşina dc recoltat masă verde condusă de Nieolae Gîta.
sitori şi căruţe. Aceste {Conîinuctre în pag. a 3-csJ
