Page 34 - Drumul_socialismului_1982_05

pag. 2 DRUMUL SOCI A

16,00
16,05

16.40
17.00
Viaţa unei şaibe socotită-n ani şi bani 17.40
17,50
18.00
Asimilarea — suport al Sistem de
20,00
istoria ei este scurta, dar foarte bine să „mergem" mai fost rezolvată. Maistrul Ioan 20,25 .
Con­
semnificaţii.
eficienţei şi calităţii plină de Baiaci, şeful secţiei departe pe această soluţie, Poşa şi strungarul Victor Sa- evacuare 20,45
stantin
dar am înţeles că investind
S
bău s-au ocupat de modela­
de beton celular autoclavi- puţină inteligenţă şi preocu­ rea ei în metal, iar Candin 21,15
Diblurile pentru calea Dacă înainte un diblu din zat, de la întreprinderea de pare vom deveni mai efi­ Oprea, şeful echipei turnare- a nămolului
ferată au apărut odată lemn costa 50 de lei, cel materiale de construcţii De­ cienţi. tăiere, de montarea pe in­ Lesne dc înţeles că nu-i 22,30
cu electrificarea transpor­ din plastic costă 5 lei, va, ne-a relatat cu amabili­ — V-aţi gîndit la înlocui­ stalaţii. o treabă tocmai uşoară să 22,40 :
turilor feroviare, cu in­ fiind deci de 10 ori mai tate, oarecum surprins că un rea niplurilor... - Cum se comportă în scoţi manual peste 600 mc
troducerea comenzilor e- ieftin. .Se reduc astfel „amănunt" - pentru el şi producţie şaibele despre ca­ de nămol dintr-un decan-
lectrodinamice în dirija­ consumul de lemn din e- pentru mulţi alţii din această re ne vorbiţi ? tor. Operaţia solicită mini­
mum patru muncitori care
rea trenurilor. Ele sînt senţă tare şi timpul de unitate — poate stirni inte­ întreprinderea — Am realizat un set, 150 trebuie să mînuiască lo­
nişte tuburi uşor conice, execuţie. în plus, diblul res. de materiale de rondele, pentru toate cele pata, vreme dc circa trei
BU<
din lemn şi au rolul de B5 este un electroizolant - Sînt şapte ani de cind de construcţii Deva trei schimburi. 40 sînt mon­ săptâmîni. Acesta ar fi nu- diopn
izolator al buloanelor de perfect, nedhninuîndu-i-se secţia B.C.A. foloseşte pentru tate, celelalte sînt în rezer­ La o
susţinere, îmbrăcîndu-le proprietăţile în funcţie de legarea sîrmelor de tăiat be­ — Da. Ne-am dat seama vă şi, de la începutul anu­ întreprinderea cultul
8,00
ton celular autoclavizat ni- lui, n-am schimbat nici una. mecanică Curie
că acest reper putem să-l e-
pluri din cupru — mărturisea Se comportă excelent. Sînt de de material Bulet
Întreprinderea de producţie industrială xecutăm noi, sub altă formă durată. Cu 350 de lei cit pundc
tînărul inginer. Repere mici, rulant Simeria Bulet
pentru construcţii căi ferate Deva lipsite de importanţă, care - de şaibă - qu aceeaşi ne-au costal, am economisit zică ]
destinaţie şi o durată de în­ numai în acest an 750 000 rilc s
pînă în acest an ou fost de şt
trebuinţare nelimitată (înain­ lei. De acum, viaţa unei mai unul dintre motivele lui c<
ca o teacă şi izolîndu-le condiţiile atmosferice şi procurate cu destulă uşurin­ şaibe vom începe să o so­ care i-a pus pe ginduri pe te; 1
cîţlva lucrători de la în­
faţă de pămînt. Date fiind este mai rezistent din ţă de ia o cooperativă: din te, cînd se rupea sîrma, rvi- cotim în ani şi, de ce nu, treprinderea mecanică de 12.05
condiţiile în care sînt u- punct de vedere mecanic. Popeşti-Leordeni. Circa un plul nu mai putea fi folosit). în... bani. material rulant Simeria, lui; ]
12.45
tilizate, diblurile amintite Dar pentru a se putea milion de nipluri pe an, cu Am conceput o şaibă, o „Trebuia deci găsită o so­ Tv.;
luţie de evacuare mecani­
se executau neapărat din produce diblurile în con­ 75 de bani bucata. Puteam simplă şaibă şi probleme a UVIU BRAICA că a nămolului — reliefa 15.00 .
lemn de esenţă tare, cu diţii de eficienţă maximă tehnicianul Victor Mihăiles- Bulet
structură specială, nece­ — ne spune inginerul cu. Şi s-a găsit. Meritul demn
Sfatu
sitau un proces de pre­ Dumitru Jurcă, şeful a- principal revine inginere* ordon
Ovidiu Mureşan, u*,.. ca­
lucrare dificil şi costisi­ telierului de mase plasti­ Instalaţie mecanizată de decantare drul colectivului de proiec- Bulet
tor. Nici din punct de ce — s-a construit aici, i tare, dar si tehnicianului trolul
17,30
vedere al siguranţei în prin autodotare, o matriţă , Emil Moguţ, şeful atelie­ Toma
La mina Ţchea există două instalaţii. Ideea a pornit de — Otlată, pusă în funcţiu­ mâne
exploatare nu se ridicau automată de mare produc­ bazine de decantare a apei la maistrul Mireeu Căsălcan. ne, subliniază inginerul Vio- rului mecano-energetlc. Doi 20.00 1
; specialişti caro, după mal
la performanţe superioa­ tivitate. La realizarea a- industriale folosită în proce­ împreună cu maistrul Gbeov- rel Sirca, directorul minei I multe încercări şi căutări, tea,
sul extracţiei cărbunelui din ghe Boicu şi cu. muncitorul Ţebeai instalaţia de curăţare
20.45
re, ba dimpotrivă ploile, cesteia au contribuit din subteran, Pînă cu cîteva Iosif Stana au gîndit cum să mecanizată ne-a rezolvat I au găsit modalitatea cea relor;
umezeala şi zăpada le di­ plin meseriaşii de la sec­ luni în urmă bazinele res­ o facă mai efiGientâ, mai multe probleme, dovedindu-şi mal potrivită de evacuare 21.05
a nămolului bogat în grâ-
minuau considerabil pro­ ţia mecanică, în special pective se curăţau manual. utilitatea şi eficienţa. Am e- ■ simi (uleiuri şi vopsele). O zl
prietăţile eleetroizolante. cei din formaţiile condu­ Operaţie greoaie, cu un ma­ Ufoerat forţa de muncă reţi­ I Sistemul constă in dever­ juteri
Nou
re consum de torţă de mun­
nută la lucrările de decan­
Iată însă că, de cîtva se de maistrul Ioan Gre- că. (aproximativ 100 de pos­ Mina Ţebea tare manuală, muncitorii res­ sarea in bazin a unei can­
tităţi de acid sulfuric care
TI1V1
timp, la atelierul do mase cu şi subinginerul Ro- turi pe lună), care dura pectivi fiind dirijaţi în. sub­ 1 descompune grăsimile din maţii]
plastice al întreprinderii nxulus Laslău. Cu ajuto­ timp îndelungat şi nici nu teran, la fronturile de ex­ , nămol, transformîndu-1 in­ tatea
tr-o pastă mai puţin vis-
de producţie industrială rul acestei matriţe se se putea efectua în condiţii economicoasă din punct de tracţie a cărbunelui. Se e- coasă, care poate fi absor­ ductil
de calitate.
cononiisesc însemnate canti­
vedere
ai
combustibilului,
pentru construcţii căi fe­ pot executa pe o singură Spunem pînă eu cîteva s-au uitat şi pe la alţii şi tăţi de combustibil. De ase­ bita cu o singură pompă, tor t)
factoi
rate Deva s-a asimilat un maşină de injecţie apro­ luni în urmă, deoarece a- au construit-o. Instalaţia rea­ menea, s-a scurtat conside­ i în mai puţin de trei-patru lizare
nou tip de diblu (B5), ximativ 500 000 dibluri tunci a fost concepută şi lizată de ei se deosebeşte rabil durata de curăţare a : ore. Inovaţia a fost apro- 18,20
intr-un an, cu mult peste construită aici o instalaţie de cele clasice (acţionate cu decantoarelor, astăzi opera­ i bată şi experimentată în me —
din masă plastică. Ce cantitatea obţinută înain­ dc curăţare mecanizată a motoare Diesel) prin faptul ţia durînd trei zile, faţă de cursul anului trecut, dove- dul,
înseamnă asta ? Costuri că funcţionează pe princi­ trei săptâmîni, cit erau ne­ dindu-se avantajoasă, redu- noasti
te din lemn. bazinelor de decantare. Ciţi- cesare înainte,
de producţie scăzute, deci va oameni inimoşi, întreprin­ piul eleclrohidraulic, eljmi- cind cheltuielile întreprin­ rea j:
nîncUt-se astfel total consu­
re voii
preţuri de livrare mici. M. CRIVĂŢ zători sini autorii amintitei mul de carburanţi. M. LIONEL derii cu peste lou qoo iei". teii no)
susţin
Song
nea
Valoriîicmd resursele literal
rilor
gure
locale s-a obţinut univ.
un beneficiu net de
720000 lei visat
DEV
gostei
DOAF
Aplicarea principiilor no­ Samoilcscu, preşedinte si căra)
ului mecanism economic în inginer şef al C.A.P. — I-II (
agricultură a impus găsirea confecţionăm suporţi din (Arta)
unor căi şi mijloace de va­ lemn pentru transportul (Cons
lorificare superioară a re­ prefabricatelor din beton ŞANI
(Uniri
surselor locale, care să con­ cu vagoane C.F.R., lădiţe Noieir
ducă la sporirea venituri­ pentru legume şi fructe, rea b
lor unităţilor agricole coo­ cozi pentru unelte. Anul ral) ;
I.M. Barza. Brigada de mineri condusă de Traian Stan lucrează in sectorul I Musariu. Lunar îşi depăşeşte pla­ (Alune
nul cu 8—10 Ia sută. Foto VIKGIL ONOIU peratiste, pentru ca acestea trecut am avut planificat Como.
să-şi acopere in întregime să realizăm o producţie gint (
din surse proprii cheltuie­ totală în valoare de Tinere
Stocurile de iarnă din parchete lile. Acţionînd în spiritul 1 450 000 lei şi am obţinut nerul)
mu shi
citorcî
— Am invitat aici, în se face în toate sectoare­ drum „Cu atelajele pro­ c'U, pe Petre PascotescU şi lă pei
falnicele păduri din inima le noastre, motivîndu-se în prii si cu căruţaşi indivi­ Cornel Oprişoni — care-şi Cooperativa agricolă de producţie Sibişel torcsc.'
munţilor Poiana Ruscăi, fel şi chip imposibilitatea duali, care au câştigat foar­ fac datoria cu conştiincio­ ra me
pe toţi conducătorii şi spe­ acestor operaţii, dar sc rea­ te bine“. „Cit lemn aveţi zitate, dar şi ciştigă foarte zaţul)
cialiştii din sectoarele si lizează în bune condiţii, acum in stoc ?“. „Cam 8 000 bine — ne spune Liviu Iio- sarcinilor şi indicaţiilor o producţie de I 850 000 lei. tă-mi
unităţile noastre pentru a frumos şi fructuos, la acest mc". „Ce distantă este de dor. în fiecare iarnă noi date de secretarul general Important de subliniat este (Steau
vedea şi a prelua o bună sector din Hunedoara. aici pînă la depozitele fi­ ne organizăm lucrul în aşa al partidului, tovarăşul faptul că obţinem o pro­ ZA: )
cu co;
experienţă de muncă, acu­ Cuvintele directorului ad­ nale şi cîtc transporturi se fel incit v să ne asigurăm Nicolae Ceauşescu, consi­ ductivitate a muncii pe TIE :
mulată şi îmbogăţită con­ junct tehnic a! întreprin­ fac într-o zi ?“. „Sînt cam stopurile necesare pentru liul de conducere al C.A.P. lucrător de aproape 150 000 moart*
tinuu de colectivul Secto­ perioadele cînd vremea se Sibişel — unitate mică a- lei anual. Aceste rezultate pe K)
rului forestier de exploa­ ameliorează, reuşind să ne flată în zonă de deal şi cu se reflectă în faptul că GEOA
de sîn
tare Hunedoara, condus de Sectorul forestier de exploatare Hunedoara facem planul lună de lu- posibilităţi limitate de. a-şi beneficiul net realizat de sa dc
tînărul inginer Liviu Ho- spori veniturile din produc­ cooperativa noastră în O sin
dor. Experienţa nu are e- Experienţa de organiza­ ţia vegetală şi animalieră 1981 a fost de 720 000 lei. (Dacia
lemente de natură tehnică, derii forestiere de exploa­ 70—75 km si unii şoferi, re şi dăruire în muncă a — a luat măsura înfiinţă­ Se lucrează deci cu o ren­ fără î
ci mai ales organizatorică, tare si transport Deva, ing. mai harnici, fac si cite.. lucrătorilor de la S.F.E. rii unei secţii de produc­ tabilitate foarte ridicată, monai
ră); S
de mobilizare si dăruire în Romulus Goţiu, erau as­ două transporturi pc zi“. Hunedoara este ilustrată de ţie Industrială în care prin în acest fel reuşim să a- manţă
muncă. Se ştie că iarna cultate cu interes de cei „Cum i-afi stimulat, cum rezultatele bune obţinute recuperarea şi prelucrarea coperim toate cheltuielile şui);
lucrul la pădure este mult prezenţi, frapaţi de mari­ i-aţi plătit pe aceşti oa­ pe primele patru luni ale de material lemnos desti­ din venituri proprii. Anul seriile
îngreunat dc condiţiile at­ le cantităţi de lemn ex­ meni ?“. „După realizările anului, situînd colectivul de nat focului, să producă di­ acesta se prevede realiza­
mosferice : ger, zăpadă ma­ ploatat în primele trei luni obţinute' , aici în fruntea întrecerii ferite obiecte cu valoare rea unei producţii de 1,5
1
re, drumuri troienite. Dar ale anului şi aşezat intr-o socialiste pe întreprindere. de întrebuinţare ridicată. milioane lei, sarcină care 1%
munca trebuie făcută. Este plăcut să vezi cum Sperăm ca experienţa bu­ Această secţie a fost do­ va fi cu siguranţă depăşită. BSfctoual
ordina desSvîl-şită; de o lucrează forestierii hunedo-
Lemnul poate .}! ţăiat, co- nă să fi fost preluată de tată cu un gater şi cîteva Acesta o demonstrează fap­ Peni
îjoiît manual irp platforme­ parte şi de alta a drumu­ reni, iarna aproape ca’ şi toţi conducătorii de sectoa­ maşini-unelte simple. Iar tul că în primul trimestru va fi
lui forestier ce însoţeşte fi­ vara, să le admiri roadele
le primare • (la marginea muncii. — stocurile mari de re prezenţi .la fructuoasa forţa de muncă necesară al anului în curs am reali­ cu cei
căilor de acces), toaletat şi rul de apă al Cernei pînă lemn frumos sortat şi pre­ întîlnive dintr-yn frumos a fost recrutată din rîndu- zat o producţie de aproape Vor c
sub f<
sortat pe specii, esenţe, di­ în inima munţilor Poiana gătit să ia drumul benefi­ parchet forestier din mun­ rila cooperatorilor. In a- 500 000 lei. ţite p<
mensiuni, pentru ca, ime­ Ruscăi, de unde, la aceas­ ţii Poiana Ruscăi, unde ceastă secţie lucrează 12— cărcăr
diat ce vremea sc amelio­ tă dată, maşinile. îl trans­ ciarilor, să afli că acolo, într-o singură zi am tra­ 14 oameni cu o productivi­ Iată cum, valorificând sufla
fi cari
rează şi drumurile devin portă în flux neîntrerupt la pădure, oamenii acţio­ versat trei anotimpuri ; iar­ tate foarte ridicată, care materiale secundare, ridi- lem/h
pr.H Urabile, masa lemnoa­ în depozitele finale. Se pun nează în ordine şi discipli­ na, cu o ninsoare repezită, aduc cooperativei an de cîndu-le printr-un anumit Tem pc
să să . fie transportată în întrebări, se dau explica­ nă. „Sînt lucrători harnici, primăvara, cu o ploaie mă­ an venituri de ordinul su­ grad *de prelucrare valoa­ cu prin
depozitele finale de pre- ţii. „Aici a fost mare ză­ cei mai mulţi de pe aici, runtă, insistentă şi vara, cu telor de mii dc lei. rea de întrebuinţare. se du. ia
mă în*
industrializare, astfel incit pada ?“. „De un stat de de la Lunca Cernii — şi soare şi căldură. în această secţie de pro­ obţin iiripirtiice ‘ —'fiii. (!YÎ*
pl inul să nu fie periclitat. om“. „Cum aţi transportat i-aş evidenţia îndeosebi pe ducţie industrială — ne Oan a
Din păcate, acest lucru nu lemnul din pădure la maistrul Axente Pascotes- DUMITRU GHEONEA spunea tovarăşul Lucian N. BADIU'