Page 35 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 35
1ULU1 Na. 7 621 @ MIERCURI, 12 MAI 1922 pan. 3
Producem tot
de Consiliul comunal de e-
EVIZIUNE Judeţul rtostru — caso noastrâ ci® ducaţie politică şi cultură e@ ni s-d
socialistă Vorţa, prima sâp-
B U N I G O S P O D A R I tămină culturală de aici
erca în treapta s-a deschis cu colocviul de solicitat
de liceu (con- o „C1NTECELE STREIU- istorie - „P.C.R. - iniţiator,
) mobilizator şi organizator
ă pentru o idee: Este necesară impulsionarea mai multor LUI". Festivalul cultural-e- al luptei poporului nostru (Urmate din pag. 1)
î Bari|iu ducativ organizat de Con
sul femeilor siliul orăşenesc de educa pentru dreptate socială şi fost zadarnic. Prin comerţ
ca Pronoexpres libertate naţională, pentru şi livrare la fondul pieţei
g seri forţe ia acţiunile colective ţie politică şi cultură socia făurirea societăţii socialiste
■rea programu- listă Simeria şi Consiliul o- şi comuniste pe pămîntul au fost desfăcute, de la în
răşenesc al sindicatelor şi-a ceputul anului şi piuă în
•nal României", cu spectacolul prezent, produse în valoare
tatca economică Parcurile centrale, zonele dion, unde sînt parcate de la întreprinderea chimi incheiat cu succes cea de-a tematic „Partidul, inima şi
polilico-ideolo- verzi de pe artera princi maşini grele, neamenajat, că, iar în zona gării au IX-a ediţie. Debutind cu gîndul" întregit de o expo de peste 3 303 000 Ici.
pală a oraşului Orăştie sînt în jurul centralei termice fost mobilizate forţe de la manifestări dedicate tineri Despre făuritorii acestor
emateca. Ciclul ziţie de artă populară. Ieri,
ele ecranului", întreţinute corespunzător ; nr. 1, a creşei şi căminu întreprinderea mecanică lor — care au inclus şi ex in satele Coaja şi Valea produse ne-au vorbit Pe
pentru Ruth“. s-au plantat flori, iar aco lui de copii patronate de pentru amenajarea străzi poziţia „Muncă şi indemi- Poienii s-au organizat dez tru Crişan, secretarul comi
ră pe ţară nare“ cu lucrări in lemn şi tetului de partid, şi Ale
•nai. lo unde s-au creat alei de întreprinderea chimică lor. bateri pe teme ale Înfăptui
de balet. acces de către unii cetăţeni domneşte dezordinea, la Este, deci, un început traforaj aparţinind artişti rii noii revoluţii agrare. xandru Drăgoi, preşedinte
certaţi cu ordinea şi disci autogară — ca şi altă dată promiţător. Considerăm lor amatori Sabin Nicula • DIALOGUL PE ACEE le comitetului sindicatului.
plina, acestea au fost să — resturi de hîrtii şi ţigări,' însă că ar fi necesar să şi Constantin Puşcaş — AŞI SCENĂ de la Haţeg a Ei au reliefat strădaniile
pate şi semănate cu iar cutii de la îngheţată, chi- fie impulsionate mai multe continuînd cu dezbateri, avut loc, de această dată, muncitorilor din formaţiile
bă. Dacă am întocmi însă forţe pentru ca, prin efor mese rotunde pe teme ale între Iormaţiile artistice ale conduse de Victor Bobora,
două coloane paralele — calităţii şi eficienţei, ale re Gheorghe Popa, Dumitru
TI I : 6,00 Ra- turi colective, cartierele să ducerii consumurilor de şcolilor generale nr. 1 şi 2. Seicu, Ioan Gabor, opera
1 dimineţii; 6,30 prima să cuprindă ceea ce Mai şi iunie — se transforme în locuri La rampa întrecerii s-au
zilei in agri- este demn de apreciat pri luni ale ordinii minunate de recreere, iar combustibili şi energie, dar toarelor chimiste Marcela
10 Radiojurnal; vind gospodărirea cartie şi ale educaţiei materialist- prezentat, intr-o frumoasă Marin şi Ana Pelrescu ca
presei; 8,10 şi curăţeniei străzile, vitrinele, firmele ştiinţifice, săptămina cultu interpretare şi cu un re re, prin dăruirea lor în
melodiilor; 9,00 relor, iar cea de a doua să strălucească dc curăţe pertoriu apreciat, 16 forma
ştiri; 9,05 Răs- aspectele dezolante ce vin nie. Mobilizarea cetăţenilor rală s-a. incheiat cu lestiva- ţii de toate genurile. muncă, au contribuit la
iltătorilor; 10,00 în contradicţie totală cu brituri, bileţele, alte mă lul-concurs interjudeţean creşterea prestigiului uni
ştiri; 10,05 Mu- nu este pe măsura cerinţe ■„Cintecele Streiului“ (muzi • „HAŢEG AN A" - ÎN tăţii.
ă; 10,30 Din ţă- ceea ce înseamnă respon runţişuri împînzeau împre lor. Un exemplu conclu
e; 11,00 Buletin sabilitate civică, aceasta jurimile... Şi lista ar putea dent : în dreptunghiul din că populară), cu parada TURNEU. Formaţia profesio Cu cîtva timp în urmă,
15 Hadiocarusc- din urmă ar depăşi-o cu continua. faţa magazinului alimentar costumelor, cintecului şi jo nistă „Haţegana" a Consi ne spune Ovidiu Moraru,
11,35 Publicita- mult in dimensiune pe pri cului românesc. liului judeţean al sindica şeful serviciului plan-pcr-
Ictin de ştiri ; Pentru ca Orăştia să in (str. Pricazului) doar un
noara folcloru- ma. Ele pun în umbră, din tre în rîndurile localităţi singur lucrător al acestuia, • „LA IZVORUL CRIŞU- telor a intreprins un turneu sonal-învăţămînt-retribuire,
izont ştiinţific; păcate, hărnicia unor ce lor fruntaşe în buna gos Vasile Boşorogan, săpa LUI“. Săptămina palitico-e- de succes in judeţele Ti fabrica noastră a preluat
•cmieră Radio- tăţeni ca Maria Boleta, ducativă de la Blăjeni, a- miş, Arad, Mehedinţi, Ca- şi alte activităţi: prestări
>e la 1 la 3 ; podărire este încă mult, trandafirii. Pe de altă par Hunedoara şi
nvitaţilor; 16,00 Ioan Paraschiv, Sofia Tu- foarte mult de lucru. Sînt te, în timp ce unii lucrau junsă la cea de-a. IV-a e- raş-Severin, servicii, confecţionat coroa
ştiri; 16,05 tn- doran din blocul 4 (strada conştienţi de această situa la zone verzi sau plombări diţie, a atras, duminică in Alba cu spectacolul folclo ne şi flori artificiale, pompe
eîntece; 16,20
, . A. Iancu), Ioan Petruţa, ţie şi edilii oraşului. S-a de drumuri, alţii — îndeo satul Criş numeroşi mineri ric „Mindru cîntec româ funebre ete.
ului; Xf ■> CeşjVv . „. . nesc" (Ion Cotoi, corespon
nomice; x .5 „Ioan Munteanu, Sunion întocmit în acest scop un sebi tineri — îngrămădise şi ţărani din zonă. Împreu Interlocutorii ne-au asi
tiri; 17,05 Con- Duca — locatari ai blocu program de lucru concret, ră terasa restaurantului nă cu familiile, spectatorii dent). gurat că în curînd în ca
in acţiune; au asistat la parada por
folcloric Ana rilor 16 şi 18 din strada eu termene şi responsabi „Mioriţa" sau pur şi simplu tului popular şi la progra • „PRIMĂVARA PIONIE drul unităţii vor lua fiin
Odă limbii ro- Pricazului, adevăraţi pasio lităţi precise pe unităţi e- se „tolăneau" în iarba pâl RI El VULCĂNENE“ - acţiu ţă noi activităţi de pres
Orele serii ; naţi ai florilor, care îşi conomice şi oameni, au cului din faţa magazinului mul in aer liber susţinut de ne menită să stimuleze in tări servicii: bohinaj, vul
nai; 20,15 Car petrec ore întregi în mijlo fost repartizaţi pe ■sectoa „Palia". Pasivitatea, indi iormaţiile artistice ale că
tul, cititorul : minelor culturale din. satele teresul elevilor faţă de in- canizare, confecţionat arti
nişti al şlacă- cul rondurilor, pentru a re deputaţii consiliului ferenţa faţă de eforturile văţăturâ şi muncă, să in cole din cauciuc (garnituri
uletin de ştiri: le îngriji, a elevilor licee popular. Echipele de în celor care ţin la prestigiul Crosuri, Plai, Reţ, Criş, Blă tensifice educaţia patrioti piese de schimb etc.), un
ştia dv.: 22,00 lor mecanic şi de chimie, treţinere, conduse de Ion jeni. şi comuna. Crişcior. că şi revoluţionară — s.-a atelier de marochinărte, ca
oră; 23,00 Bi- ai şcolilor generale nr. 1 locurilor în care trăiesc Tulnicăresele din■ Blăjeni,
ale; 23,30—5,00 Şielăman» Vasile Ioveseu şi muncesc trebuie curma laureate ale „Cintării Ro bucurat de o largă parti re va valorifica materia
izieal nocturn. şi ?, care, prin rotaţie, îm si Dumitru Răsuceanu, de tă. Organele în drept sînt cipare la cea de-a doua lele refolosibtle «te la fa
preună cu diriguiţii, au mâniei*, au făcut şi de a- ediţie. Dialogurile, dezba brica de încălţăminte din
. : 18,00 Infor- la Exploatarea de gospo chemate să ia măsuri îm eeastă dată o bună impre
18,10 Actuali- defrişat imensul parc al dărie comunală şi locativă,- potriva acelora care, din terile pojitico-educative şi localitate şi se află în sta
lustric : Fro- oraşului. ajutate de ciţiva cetăţeni, rea voinţă (aflăm eă sînt sie. de orientare profesională diu do experimentare ma
îuncii, indica- intilnit, inspirat, cu triţa de confecţionat caiele.
al eficienţei, Pe puţine trotuare se lucrau la pavaje şi rigole şt astfel de indivizi), stri • „PRIMĂVARA VORŢA- s-au
inant în rea- văd urmele măturii, aleile pe străzile Armatei şi Căs- că noaptea ceea ce clădesc NA" îşi desfăşoară in■ a- programe artistice de alea Şi în final o promisiune)
ucţiei fizice ; de acces din cartierul Pri tăului. Se amenaja zona alţii ziua. ceastă săptămina manifes să candoare şi sensibili „Rămînem tot timpul pe
mindru nu- cazului erau total neîntre recepţie, la propunerile şi
; 18,40 Parţi rampei de gunoi menajer, tările educative. Organizată tate.
ţinute, locul de lingă sta cu ajutorul unor utilaje ESTERA SÎNA sugestiile populaţiei".
al devenirii
ste ; Afirma-
a spiritului
n ştiinţa şi
19.00 Recital în atentia
rttpul coral 9
1.00 Emisiu-
Personajul
iu al timpu- pomicultorilor
„Ca un fa-
e“ de prof. fUr'iiâ’e dir pag. I) şefului de sector. A fost
. Tohăneanu. AVEŢI CUV1MTUL o muncă deosebită de or In timpul înfloritului sînt condiţii favorabile pen
introduce în subteran — ganizare, transport, monta tru extinderea rapănului la măr. Atacul se previne
/ e Este adevăiat că autobuzul care deserveşte traseu urmînd ca la sfîrsitul lu
' Câlan—Deva cu sosirea în Simeria între orele 6,30—7 este nii să înceapă montarea — re a grinzilor (am instalat prin tratamente in perioada 14—20 mai a.c. cu Mer-
* de multe ori supraaglomerat. Acest motiv nu dă însă un complex mecanizat cu peste 6 000 de grinzi) dar pan — 0,2 la sută sau Dithane — 0,2 la sută, sub
t dreptul şoferului de pe autobuzul 31 HD 4518 să fie veş- | susţinere şi .tăiere pentru acum culegem roadele. stanţe care se pot procura de la centrele şi formaţiile
măcar n-aţi , nic nervos, să bruscheze şi chiar să înjure călătorii, in 1 strate subţiri. Un aseme Productivitatea muncii a
Astrid, dra- crescut de la şapte la de protecţia plantelor din cadrul judeţului.
rta); HUNE- l plus nu a oprit la Sîntandrei, oducindu-ne pînă la Sîntu- / nea tip de complex se u- nouă tone pe post, s-a scur
jutorul (Fla- | halm. Din păcate aceste manifestări se repetă. (Dumitru ţ tilizează pentru prima da tat ciclul tehnologic consi Unităţile agricole, precum şi pomicultorii parti
3 — seriile t Buşneag, Simeria). I
tul) ; Vocile tă în mineritul românesc. derabil, a crescut siguran culari care aplică tratamente au obligaţia să ia mă
.rorul acuză o In cadrul rubricii, Gheorghe Bălşan, din Hunedoa- / Inginerul Ioan Mîrlogeanu, ţa în exploatare. Şi noi ne suri pentru protecţia albinelor, înştiinţînd în scris cu
) ra, a sesizat proasta întreţinere a staţiilor de autobuz de 1
; PETRO- şeful sectorului V, sublinia vom depăşi în continuare
e de zbor || pe traseul Hunedoara-Teliucu Inferior. Consiliul popular \ că aceasta este problema planul la extracţia de căr cel puţin 5 zile înainte de începerea tratamentului
‘.imbancii (7 1 comunal confirmă această stare şi motivează că nu li s-a 1 birourile,sau comitetele executive ale consiliilor popu
PENI : Ma ce se află acum în centrul bune.
1 aprobat, în cadrul gospodăriei comunale, post de salu-
rnă (Cultu- ţ britate şi nici propunerii ca aceste staţii să fie preluate 1 atenţiei colectivului. De a- Iată deci, cum după trei lare şi pe toţi apicultorii din împrejurimi, pe o rază
1 enigmatic semenea, a mai relevat că luni cu rezultate bune, a de 1 lem, pentru îndepărtarea sau închiderea albine
VULCAN : ( de către IJ.T.L. nu i s-a dat curs. Şi totuşi cum se va ţ intrarea în funcţiune a a-
icul de ar ■ rezolva această situaţie ? Consiliul popular este dator să ^ cestui complex va duce la fost deajuns o singură lu lor timp de 24 ore de la efectuarea tratamentului.
ii ; LONEA; nă — aprilie, în care, pe
găsească o soluţie. dublarea randamentelor ob
i meu (Mi- fondul unox carenţe de na
,A : Kage- ţinute în stratele subţiri, tură tehnico-organizatorică,
I-II (Mun- că mai mult ca sigur cei
OASA: Mi- ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI de la „cinci" îşi vor de colectivul minei Petrila nu
•’ii (Munci- s-a mobilizat exemplar, cînd organele de miliţie |
NI: Carie- « Gheorghe Irimiţă, media retribuţiilor tarifa- i păşi şi în această lună pentru ca balanţa realiză l-au găsit dezlipind cu a-
oare (Rcte- Hunedoara. întrucit de la re lunare din 5 ani con- ) prevederile la producţia de rilor să treacă de la plus jutorul lămpii pastile de
Imprumu- cărbune, garanţia realizări argint de pe contactori
astă seară aplicarea Decretului 170/ secutivi, la alegere, din ţ lor fiind minerii din brigă la minus. Important este, sustraşi de C. B. de la
3URABAR- 1974, aţi beneficiat în ultimii 10 ani de activi zile conduse de Constantin însă, că organizaţia de utilaje scoase din func
apartament continuare de o retribu tate...". partid, conducerea minei,
tl); ORAş- ţie tarifară mai mare de- Cosma, Ioan C. Radu, Ni- toţi minerii au sesizat re © Haina care nil ţine ţiune la întreprinderea
’atria); De © Hogman Aurel, Hăr- colae Dinescu, toţi ceilalţi. de cakl. Au intrat în ma minieră Vulcan. 44 de
-o acuzaţi cît cea prevăzută în ane ţăgani. întrucit aţi lucrat pede cauzele neajunsurilor gazinul de prezentare pastile (170 g. argint)
(Flacăra) ; xele la Legea nr. 57/1974, La sectorul I o altă pre şi au trecut prompt la eli „Vidra" din Deva ca fuseseră deja deslipite,
Legătura la promovarea în catego din 1949 în locuri ce se mieră, dar numai la nive minarea lor, existînd pre
e I-1I (Ca- ria a V-a unitatea a pro încadrează în grupa a lul minei Petrila. mise certe — după cum orice cumpărători. Au în iar alţi 34 contactori ur
HATEG : cedat legal, în condiţiile IU' de muncă, puteţi — Pentru prima oară în sublinia şi Traian Chelba, cercat mai multe haine mau să fie „meşteriţi".
3
in viaţă îmblănite, apoi au clat N-au mai ajuns la rînd
H. C.M. 131/1975, nencor- cere pensionarea pentru istoria minei am trecut la secretarul comitetului de
I: Femeia munca depusă şi limită să plece. Ca din întîm- pentru că însuşi meşte
.AN: Cos- dîndu-vă sporul la care exploatarea- în abataje partid — ca în luna mai plare au uitat să înapoie rul a fost „meşterit".
dc cultu- vă referiţi. de vîrstă, cînd veţi împlini frontale sub tavan de re planul să se realizeze in
Jltima ro- vîrsta de 60 ani. Dacă zistenţă — spunea ingine tegral, să fie recuperate o ze o scurtă îmblănită în
tc (Mure- & Ioan Igreţ, Tarniţa. însă doriţi să lucraţi în valoare de 3570 lei. La « De-ale circulaţiei. Ro-
tamara — I. Cu 6 vechime în mun rul Ilarie Bora, adjunctul parte din restanţe. ieşire din magazin au mulus Vlaiconi, din To-
lina). agricultură puteţi 'între
că de 20 ani lucraţi efec- rupe activitatea din ca- fost însă prinşi. Sînt E- pliţa, şofer la U.M.T.C.F.
tiv in grupa I de mun- unităţii în care sin mil şi Estera Velcherean, Deva, coloana Teliucu
cu totalizaţi 30 ani ve- teţi încadrat, iar la îm- Responsabihs! nervos din Sărmaş, judeţul Mu Superior, conducea auto
sstsîazE chime şi la vîrsta de 50 pţj.nirea vîrstei de 60 de reş. Acum, nici chiar vehiculul 31 HD 1788,
de ani vi se deschide an j p teţi cere pensiona- Responsabilul centrului drăzniseră“ să aranjeze îmblănită, haina nu le fiind sub influenţa alcoo
U
Vremea dreptul la pensie, indife- rea pen tru perioada lu- de colectare a sticlelor şi sticlele în lăzi, deci să-i mai ţine de cald. lului. Urmează să fie
instabilă rent^ ămm Ia^ solicitarea tă cu contract de mun- trimis în judecată. Tot
ar noros. cra borcanelor aparţinător facă dumnealui un ser o Pastile de argint. De sub influenţa alcoolului
g potrivit prevederilor i
mai ales pensiei sînteţi în grupa c < magazinului nr. 78 din viciu, a răsturnat lăzile, cum s-a întors acasă de era şi Vasile Ptuleţ, om
•rse înso- a III-a de muncă sau nu codului muncii. 1 Oraşul nou Călan, Gheor a spart din sticle, a îm-
de des- sînteţi încadrat în mun- i la slujbă, Cornel Baca al muncii pe platforma
Vintul va că. Aceasta, conform art. o Mihai Leancă, Teliuc. / ghe Rădulescu, se poartă brîncit copiii. „Spectaco din Vulcan a luat o lam industrială Călan. în timp
i intensi- cu elevii şcolii din loca lul" l-a încheiat jignind şi pă cu benzină şi a cobo- ce conducea propriul
de 50—60 14, alin. 4 din Legea nr. Dacă consideraţi că nu aţi * litate care vin aici să înjurînd un cadru didac
il vestic, | 3/1977. 2. Articolul 10 primit toate drepturile de !j rît in subsolul blocului. autoturism. I-a fost ri
mă va fi din Legea nr. 3/1977 pre- retribuţie ce vi se cuvin, I predea sticle şi borcane tic. Sperăm că după a- Ce-a meşterit acolo au dicat permisul în vederea
ii 15 gra- mai rău ea un proprie ceste acte de indisciplină, aliat locatarii mai tîrziu. suspendării.
ra mnxi- vede : retribuţia tari- adresaţi-vă comisiei de ju- » tar I Luni, 10 mai a.c., în conducerea I.C.S. mixtă
le grade, fără ce se ia în calcul deci! 'erată din cadrul unită- J Rubrică realizată cu sprijinul *
serviciu: la • stabilirea nensiei este tii. jurul orelor 12, supărat Călan va lua măsurile
foc pe doi elevi că „in- ce se cuvin. Inspectoratului'judeţean de interne
r A