Page 37 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 37
Vizita oficială în ţara noastră
PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI «VĂ!
!
a guvernatorului general
al Canadei, Edward Sefirever
S O C I A L I S M Canadei, Edward Schreyer, lucrărilor apreciat cooperare numeroase concursuri na
a
stadiul
petele
Guvernatorul
general
al
şi
internaţionale,
ţionale
de
cu
doamna
împreună
canadieni şi a urat con
te în multe ţări ale lumii,
Schreyer şi celelalte per dintre tehnicienii români şi vinuri româneşti cunoscu
RGflN flL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEOOflRfl soane oficiale canadiene au structorilor de la Cernavo intre care şi Canada.
IARAAI P C.
făcut, miercuri, o vizită da succes deplin In reali în onoarea guvernatoru
Şl AL CO IU SI LI U LU I PO PULAR J U D E Ţ E A N în judeţul Constanţa. zarea acestui mare obiectiv. lui general al Canadei si
De la aeroport, coloana Următorul punct înscris a soţiei sale, preşedintele
de „maşini s-a îndreptat îa itinerariul vizitei l-a Comitetului executiv al
Anul XXXIV, nr. 7 622 JOI, 13 MAI 1982 A pagini - 50 bani spre şantierul Centralei nu- constituit I.A.S. Murfatlar. Consiliului popular jude
clearo-electrice de la Cer
în drum spre această uni ţean Constanţa a oferit un
navoda, obiectiv ce se tate agricolă, oaspeţii au dejun.
construieşte în baza acor putut urmări lucrările de După-amiază, vizita a
La întreprinderea minieră Vulcan dului dintre România şî construcţie pe o bună par continuat pe litoralul Mă
Canada privind folosirea e- te a traseului noii artere rii Negre. Şi aici, oaspeţii
nergieî atomice în scopuri de navigaţie Canalul Du- canadieni au apreciat preo
Plusul de producţie trebuie paşnice. general al năre-Marea Neagră, vastă cupările ţării noastre de a
Guvernatorul
dezvolta şi moderniza in
menţinut şi chiar amplificat Canadei este informat că investiţie aflată într-un dustria turistică, originali
stadiu avansat de execu
centrala de la Cernavoda
tatea arhitecturii construc
va fi dotată cu 5 grupuri ţie. ţiilor.
La I.A.S. Murfatlar, solii
Deşi după patru luni de s-a încadrat în conţinutul planificate. Celelalte patru de cîte 660 MW şl că a- poporului canadian au luat S-a făcut apoi un scurt
activitate se înregistrează de cenuşă. I.unar, acest sectoare au înregistrat mi ceastă unitate energetică cunoştinţă de realizările vi popas în staţiunea Mama
un plus de producţie de conţinut a fost depăşit cu nusuri de producţie. Re este prima din cele trei ticultorilor care lucrează în ia.
peste 18 000- tone cărbune, 2,6 pînă la 4 puncte, ceea luăm şi subliniem : reali centrale nucleare care vor Miercuri seara, guverna
toţi interlocutorii — secre ee presupune că de multe zările si nerealizările işi au fi construite pînă în 1990, această renumită podgorie, torul general al Canadei şi
tarul comitetului de partid ori cantitatea se realizează rădăcinile tot în abataje, în conformitate cu preve întinsă pe 1 500 ha. Ei au
în detrimentul calităţii. la nivelul brigăzilor. Spre derile programului energe putut aprecia, de aseme persoanele care îl însoţesc
al I.M. Vulcan, Crişan Ar- Dar, lată, în luna apri exemplu, Mihai Neştian,
pad, inginerii Aurel Ma- tic al României. nea, câteva din valoroasele s-au îndreptat, la bordul
lie nu s-a realizat nici can de la sectorul I. a depăşit
tiaş, Dumitru Braboveanu titatea. în acest interval norma zilnică in medie cu La încheierea vizitei, oas soiuri de vin, premiate la unui avion, spre Suceava.
si subinginera Irina Cheles de timp minerii au scos la două tone pe post, Gheor-
■~-.-a.ji precizat că această suprafaţă cu 5 000 tone de ghe Sava cu aproape o to
nă. iar Mihai Dudescu îşi Fabrica de încălţăminte Hunedoara in centrul preocupărilor -
realizează normele în pro
cente cuprinse între 120 si
130 la sulă.
Făcînd un calcul am a- calitatea şi ritmicitatea producţiei
juns la concluzia că, dacă
nu existau absenţele ne ea fiind realizată — ra-
motivate, jumătate din mi — Cum aţi încheiat primele pairu luni ale portîndu-ne la producţia
depăşire putea fi mult mai cărbune mai puţin denii se
mare. planificase. nusul înregistrat pe între anului ? netă — în procent de 114,6
Au lipsit doar... cîteva Aşa cum ne-a arătat se prindere în luna aprilie — Ne-am depăşit prevederile la principalii ta sută.
condiţii de bază: în luna cretarul comitetului de n-ar fi existat. Rămînc cea indicatori de plan. — Rezultatele bune ob-
aprilie s-a cam scăpat din partid, Crişan Arpad, cele laltă jumătate. O parte din ţinute de colectivul fabricii
mînă disciplina de produc mai multe nerealizări sînt minus se poate datora şi în acest an au la bază un
obiective.
condiţiilor
Spre
ţie şi a muncii, sectoarele generate de indisciplină, de exemplu, la sectorul IV a Dacă realizările obţinute comunici — relevă Eugenia complex de măsuri teh-
au trecut prin nişte perioa absenţe nemotivate. A ieşit din funcţiune un a- în prima lună din acest an Spineanu, secretarul comi nico-organlzatorice gîndite
de mai dificile, generate crescut şi numărul foilor bataj cameră. La sectorul de colectivul Fabricii de tetului de partid al între bine şi traduse în fapt cu
consecvenţă. Amintiţi, suc
de unele situaţii obiective de boală. Au lipsit oameni V, la unele abataje au a- încălţăminte Hunedoara a- prinderii. La sfîrşitul lui cint, cîteva dintre ele.
de lucru ; lucrările de pre atît de la exploatare, cit părut apofize. în sectorul riunţau un reviriment în aprilie planul aferent celor — Analizînd la nivelul
gătire şi înaintare n-au şi de la întreţinerea utila VI — abatajele frontale producţie acum, după tre patru luni a fost realizat consiliului oamenilor mun
prea ţinut pasul cu pro jelor. Ca atare, au fost şi din «tratele 15 şi 7 trec cerea a patru luni, putem in proporţie de 116,4 la su cii şi al comitetului de
ducţii? ; dotarea tehnică n-a multe defecţiuni la utilaje prin zone faliate şi cu sui afirma — luînd ca argu tă la producţia marfă, partid cauzele neajunsuri
fost utilizată la randament Doar două sectoare din ca tori vechi, iar în sectorul mente ^rezultatele perioadei 113,7 la sută — la cea ne lor din anii precedenţi, am
optim. drul minei au reuşit să se Vil sînt presiuni mari la — că aici activitatea a in tă, iar la producţia fizică ajuns la concluzia că tre
însă aici este locul şl ca menţină cu depăşiri la pro lucrările de pregătire, trat pe un făgaş bun. prevederile au fost depăşi buie să ne bizuim mai
zul să mai facem o preci ducţia fizică : aproape De la unele cauze obiec — Intr-adevăr, am reuşit te cu peste 9 000 perechi mult pe forţele proprii, să
zare. Calitatea cărbunelui 13 000 tone cărbune — sec tive. ia altele subiective. La ca în fiecare lună din -ci încălţăminte. Un fapt re
furnizat preparaţici Co torul I şi 5 000 tone — sec DORIN CORPADE nul în curs să ne realizăm marcabil este că, faţă de MIRCEA LEPÂDATU
rceşti nu a fost la nivelul torul II. Sectorul V a în şi să ne depăşim sarcinile anii trecuţi, productivitatea
cerinţelor. Cărbunele nu cheiat aproape de sarcinile (Continuei» în pag. a 2-»S la principalii indicatori e- muncii a crescut simţitor, {Continuare fn pag. o 2-a3
Toate forjele-folosite din plin la încheierea însămînjârilor,
gg Expoziţie de pictură.
La brad, in holul casei o- |
r&şeneştl de cultură, s-a , întreţinerea culturilor, recoltarea si însilozarea furajelor
deschis o expoziţie de pic- i
tură naivă. Sub generlcui ]
„Laudă muncii", în expo- ,
ziţle sînt prezenţi cu iu- i în toate unităţile agricole pe ogoare, timpul este
crări artiştii amatori Elita forţele mecanice şi manu foarte preţios — ne spunea
Parca, Ristea Parca, Gheor- LA ZI ÎN AGRICULTURA j
ghe Turlen şi Gheorgho ale sînt şi trebuie folosite Ilie Ştefănie, inginer şef
Ban. (Adriana Benea, cores intens, cu maximum de al C.A.P. Sîntămâria-Orica
pondentă). o Stropiri iu li randament la încheierea fiind realizată în bune con FIECARE ZI, şi căutăm să-l folosim din
vezi. Mecanizatorii Laseu 1 FIECARE ORA BUNĂ
Baliea, Vaier Lehoni, Ion Snsămrnţării porumbului diţii de mecanizatorul loan Zile frumoase, plin".
Ioimi, Slmioil Cristian şi pentru siloz, executarea Taşcu, acum a început ev- zile de intensă DE LUCRU — Mecanizatorul Radu Tă-
alţii participă cu bune re lucrărilor de întreţinere a FOLOSITA DIN PLIN
zultate la realizare» stropi bicldarea, care va fi în activitate pe ogoare bîrcic a început şi lucrea
rilor in livezile Asociaţiei culturilor, recoltarea şi în ză de zor îa rebilonarea
pomicole Totoşti, unde se silozarea furajelor, a celor cheiată sîmbătă. Tot aici în Consiliul unic „Toţi mecanizatorii şi cartofilor —> cultură de
aplică in aceste zile trata lalte lucrări agricole de s-a încheiat semănatul po agroindustrial Haţeg cooperatorii acţionează pen
mentele inpotriva rapănu sezon. tru a folosi din plin, cu bază a cooperativei de aici
lui şi falnării. ■ Filatelică. rumbului siloz şi a 40 ha —, lucrare realizată pe 44
Primo expoziţie de între- maximum de randament ha din cele 125 cultivate,
guri poştale şi macrofllie, IN CENTRUL ATENŢIEI cu trifoi în cultură ascun lolium. întreaga producţie fiecare zi, fiecare oră bu începînd de ieri mecaniza
dedicată luptei pentru pa să. De asemenea, 6-a tre se însilozează în vederea
ce şl sărbătorilor din Mal, — CALITATEA nă dc lucru la executarea torii Puiu Cimenti, Mlrcea
organizată în Valea Jiului, LUCRĂRILOR cut la recoltarea culturi furajării animalelor în pe lucrărilor agricole. Acum, Buzgar şi loan Furdui au
aparţine cercului filatelie lor de rapiţă, secară şi rioada de stabulaţie. trecut îa recoltarea, şi în
„Minerul" din Petroşani. Ps DE ÎNTREŢINERE pentru noi, cei ce muncim
51 de panouri, cu peste 600 silozarea rapiţei, iar Mitu-
fol de album, sînt expuse A CULTURILOR că Băiuţ a înciieiat însă-
piese valoroase şi rara, ea- mînţarea porumbului siloz.
re fac cunoscute colecţio „Acordăm cea mai mare
narilor, publicului larg,
frumuseţea întregimilor poş atenţie calităţii lucrărilor MAI REPEDE
tale, varietatea, rolul lor de întreţinere a culturilor,
propagandistic în viaţa po condiţie esenţială în obţi Şl MAI BINE
litică, social-economicâ ş!
culturală, h Noi modele de nerea de producţii cît mai Toate lucrările de între
sezon. La unitatea de croi bune la hectar — spuneau ţinere trebuie făcute si re
torie pentru femei nr. 16 tovarăşii Eufrosina Bufnea,
(responsabilă Cornelia Ma pede şi bine. Acest lucru
ri»), aparţlnînd cooperati inginer şef şi Axente Vi- trebuie să-l înţeleagă şi con
vei meşteşugăreşti „Drum ţionescu, preşedintele C.A.P. ducerea C.A.P. Sălaşu de
nou" din Hunedoara, au
fost create pentru sezonul Haţeg. Aşa că toate lucră Jos. Aici s-a încheiat er-
estival opt noi modele de rile se execută conform bicidarea la păioase, iar
confecţii ce se disting prin
bun gust. Accentul pus pe tehnologiilor şi sub direc mecanizatorul Constantin
creativitate, dar mai ales j ta îndrumare si suprave Cocoloş ne spunea că în
pe calitatea execuţiilor, a I ghere a cadrelor de con două zile termină rebilorfa-
determinat depăşirea sarci- .
nilor de plan la zi, de că- i ducere din unitate". tul celor 25 ha cu cartofi.
tra harnicele croltorese, eu ! întreaga suprafaţă ocu Sfecla furajeră — 8 ha —
9 000 lei. (Ion Viad, cores- - reclamă intervenţia opera
pondent). pată cu păioase — 120 ha tivă a cooperatorilor cu
— a fost erbicidată şi toate
sapa. pentru distrugerea
m m m cele 50 ha cultivate cu car N. BADiU
tof» au fost fertilizate şî
-------- A---------------------
îfibiionate. Această lucrare (Continuare în pag. a 2-a}
