Page 38 - Drumul_socialismului_1982_05

'^g 2 DRUMUL SOCIALIS

Pămirstul““0 valoare la a cărei Pentru Costache Fetea nu cinii prim ite. Oam enii bri­ dar şi cu pierderi inevitabi­ = rm

există evenim ente m ari sau găzii şi-au Însuşit treptat le. Pentru noi are valoare
sporire trebuie să acţioneze m ici cînd este vorba de bri­ lucrările noi, le-au execu­ acum ularea, şi ne luptăm
Există
gadă.
doar
stare,
o
tat după desenele prim ite, să avem cit m ai puţine 11.00 Ti
una singură, cea de m uncă iar de aici încolo totul a pierderi. Ţinem la fiecare 11.05 en P;
toată suflarea comunei precizie, dusă in term eni de intrat în apele norm alului, om care ni se ataşează. de m are 11.35 sii Fi
tenace,
Avem
oam eni
şi
calita­
siguranţă
te. Este brigada de lăcătuşi ale firescului. nădejde, printre care Va- Şi
Organizaţia comunală de lui de partid al C.A.P. Pro­ vă a populaţiei satelor. De a secţiei de confecţii m e­ Aşa s-au lucrat şi se lu­ sile Şerban, Dionisie Socaci, 12.25 (li Pi
partid Brănişca are de re­ blemele cu care se con­ pildă, la ieşirea din satul talice de la am enajarea hi­ Petru Vasiloni. Nucleul de 12.35 F(
zolvat, ca orice organizaţie fruntă nu sînt dintre cele Boz, 5—6 ha de teren care droenergetică Riu M are- crează şi cintrele de susţi- bază al brigăzii, ca să zic gi
care acţionează la sate, mai mai uşoare : terenuri inun­ altădată produceau, sînt a- Retezat. aşa, are vreo 10 ani, for­ ni
te
multe probleme legate de dabile, terenuri acide, te­ cum invadate de păpuriş m at pe alte şantiere. Expe­ 16.00 Ti
economia agrară. Comuna renuri degradate de torenţi, şi pipirig. Se aşteaptă - Ni s-a cerut să lucrăm rienţa cîştigală la Argeş 16.05 Pj
cuprinde 9 sate, dintre ca­ păşuni slab productive. utilaje ca să fie de- un tip nou de cofraje pen­ sau la Lotru o deversăm 16.30 lu Şl
re patru sînt cooperativiza- Cum a acţionat pentru colmatate canalele de tru betonarea tuturor ga­ 16,45 St
aici,
in
to, are pămîntul cel mai îmbunătăţirea potenţialului deversare prin care te­ leriilor - spune şeful bri­ Eveniment m ai plin pentru care viitoarele 18.00 în
lucrăm .
turbine
roditor situat în lunca Mu­ productiv al pămîntului or­ renul respectiv fusese făcut găzii. Este vorba de nişte 20.00 lll Tc
acum
tineri
care
reşului, mereu supusă i- ganizaţia comunală de cîndva productiv. Nu-i prea cofraje m etalice, pliabile, Avem şi adevărurile ce se 20.25 Ai
descoperă
nundaţiilor, fie prin revăr­ partid ? O mare acţiune multă comoditate ? La Bră- care lucrează sub presiu­ 20,50 Li
şi
sări fie prin infiltrarea realizată cu participarea nişca cetăţenii au uitat să ne hidraulică, deci ceva nasc şi se perpetuează pe 21,15 FI
apei; are o mare parte pună mina pe hîrleţ şi pe nou, m ult m ai pretenţios, Şi m arile şantiere, care se su­ de
din teren în zona deluroa­ lopată 7 Nu credem. In care a pus la încercare pri­ pun, cind m ai greu cînd Cil
bine. într-o brigadă
să şi slab productivă. Iată Munca de partid vatra satelor Furcşoara şi ceperea brigăzii. Şi brigada m ai uşor, exigenţelor. Şase 21.30 Vi
22.00 Lr
deci că din aceste succinte în agricultură Bărăşti se află terenuri de­ noastră s-a descurcat dintre ei se află acum in tei
date se desprinde pentru gradate de torenţi. S-a fă­ Adică le-am executat cum şcoala dublă a calificării, 22,20 Tt
organizaţia comunală de cut în urmă cu 5—6 ani un căci la noi totul se face 22.30 Mi
s-a cerut, au fost introduse
partid prioritatea numărul oamenilor comunei este studiu privind combaterea in producţie şi se obţin re­ de lăcătuşi din m ers. Nu peste m ultă
unu ; creşterea continuă a protejarea cu dig a unor degradării. Din cîte înţele­ vrem e vom avea m uncitori
potenţialului productiv al terenuri inundabile în lun­ gem din cele discutate la zultate bune, cum s-au aş­ de ispravă din Nesu Vraci, yc
pămîntului. ca Mureşului. O alta este consiliul popular comunal, teptat, dealtfel, proiectan­ Vasile Gînac şi din ceilalţi.
darea în exploatare ca pă­ studiul n-a fost fructificat
Cum este privită această ţii, care ne-au asistat pe - Cum staţi cu planul ? BIJC1
cerinţă de bază a agricul­ şune intensivă a unei su­ decît în mică măsură. Su­ tot fluxul de m uncă. Am - In prim ul trim estru am dioproj
Radioji
turii în cadrul Comitetului prafeţe de 37 ha din pădu­ prafeţele deţinute de popu­ lucrat îm preună cu secţia realizat o depăşire de peste presei;
comunal de partid Brăniş­ rea slab productivă la Ro­ laţia cu gospodărie indivi­ de utilaj m inier a Ateliere­ nere a fronturilor de lucru, 200 000 lei. In aprilie am iliiior;
ca ? Din datele pe care ni vina şi Tirnăviţa, corecta­ duală sînt cultivate cu lor centrale, cu electricienii nişte inele de dim ensiuni­ avut unele greutăţi, dar oa­ 9.05 Ka
lor; 10
le pune la dispoziţie tova- rea acidităţii pe terenuri­ trifoliene 85 de hectare, şi strungarii. Am făcut un le galeriilor ce urm ează să 10.05 Si
\îşul Alexandru Olaru, le cultivate in toamnă cu din peste 1 400 hectare de­ lucru bun, care a m ulţum it lie betonate. Aşa s-a în- m enii lucrează conştiincios reate
■sUmbru in biroul comite­ cereale păioase. Am mai venite păşune naturală. pe toată lum ea. tim plat cu toate lucrările şi ne vom redresa. De a- ţional
adăuga preocupările din Din discuţia purtată cu 10,35 <
tului comunal de partid si acest an ale cooperativei tovarăşul Petru Oprean, In brigada lui Folea nou­ pe care a trebuit să le exe­ proape doi ani nu avem nă; ll
vicepreşedinte al biroului de producţie, achiziţii şi cute brigada. in brigadă nici o absenţă 11.05 S
co­
executiv al consiliului desfacerea mărfurilor de a secretarul comitetului aflăm tatea şi-a topit substanţa — Asem ănător evoluează nem otivată. lui; 11
Buletin
munal
partid,
de
popular comunal rezultă că cultiva porumb, cartofi şi că biroul comitetului de evenim ent, translorm in- treburile şi cind este vorba Brigada iui Folea trăieş­ comoai
in comună există o supra­ plante furajere pe mai comunal de partid îşi du-se in fapt obişnuit. Cum de oam eni ? te necontenit intre eveni­ 12.15 IV]
faţă agricolă de peste 4 400 multe suprafeţe pînă acum pune serios problema se întîm plă acest transfer ? — Asem ănător, dar m ai ţific;
Radio-
hectare, din care mai mult necultivate în vatra satu­ folosinţei pămîntului si că com plicat — răspunde şe- m ent şi obişnuit în felul ei 3 ; 15,(
de o treime proprietate so­ Ca şi in alte colective, din - la param etri calitativi tot 10,00 E
lui şi pe seama cărora, se fac pe această temă a- fu/ brigăzii. Brigada este un Cintcc<
cialistă. Din această supra­ după cum ne informează nalize în birou şi se cau­ noutate se pierde sponta­ m ai buni. Sfatul
faţă, ceva mai mult de ju­ 1 tovarăşul Tovică Manea, tă soluţii. O problemă că­ nul şi râm ine actualul, pînă organism viu, in regenera­ nică şi
mătate este ocupată cu preşedintele cooperativei, reia i se caută rezolvare la realizarea practică a sar­ re continuă, cu acum ulări, CORNEL ARMEANU cultură
ştiri;
culturi cerealiere, legumi­ se va dezvolta o gospodă­ este cea a terenurilor pro­ 17,20 1
cole, furajere, livezi şi vii. rie anexă zootehnică. prietate individuală a unor patria
O mare parte din supra­ Aceasta este, ca să spu­ cetăţeni care au părăsit zi cal;
faţa comunei, circa 3 200 nem aşa, partea frumoasă mai demult comuna. Există 20.15
20,30 11
de hectare, o constituie a lucrurilor. Pentru creş­ insă în acest scop Iiotă- în centrii! preocupărilor - calitatea
ale nu
fondul silvic. terea potenţialului produc­ riri de partid, prevederi I.C.S.H. Şantierul IV, Io­ zi într
rii mu:
Am redat aceste cifre tiv al pămîntului, în co­ legale. Trebuie să se acţio­ tul I, Micro 5, Hunedoara. stop r
pentru comparaţie. Ceea ce muna Brănişca mai sînt neze eu mai mult curaj, cu Secvenţa de lucru la blo­ şi ritmicitatea producţiei
cul nr. 0, cu 40 aparta­
reprezintă ele înseamnă multe de făcut. O primă perseverenţă, concret. La mente, unde lucrează har­
oare o bună folosire a pă­ cerinţă pentru înfăptuirea creşterea productivităţii pă- nica brigada de zidari mon- (Urmare din pag. 1) lor bine pregătiţi profesio­
mîntului ? întrebarea şi-a acestui obiectiv al comunei mintului trebuie să parti­ tori, condusă de Vasile nal, conştiincioşi şi disci­
Faur.
pus-o cu responsabilitate şi este asigurarea unei mai cipe toată suflarea comu­ diminuăm dependenţa faţă plinaţi, întreţinerea maşini­
DEV/
biroul comitetului comunal bune coordonări a acţiuni­ nei. Foto : VIRC.IL ONOIU de unii factori externi (fur­ lor în perfectă stare de timplă
de partid, cel al comitetu­ lor şi antrenarea mai masi­ ION CIOCLEI nizori de materii prime, funcţionare. tria) ;
scule şi materiale, institute Aşadar, odată cu măsu­ IlUNEI
de cercetare ş.a.) care de­ rul (FI
rile menite să ducă la rit­ Buckly
seori nu-şi respectau obli­
muri bune de lucru, în co­ tul) ; î
gaţiile contractuale faţă de tea di
noi. Am început prin a În­ lectivul fabricii hunedore- un teai
ne s-au identificat preocu­
tări activitatea la compar­ pările vizînd entitatea în­ structo
Bronco
timentul de creaţie şi pre­ călţămintei. Dacă înainte Saltiml
gătirea producţiei, unde am acest indicator era 'ăsat, LUPEN
numit cadre tehnico-ingi- oarecum, pe pb»-‘ «doi, lacul c
VULCY
(Urmate din pag. 1) respunzător în care se fo­ nereşti de specialitate şi astăzi el se află in centrul ceafări
loseşte dotarea tehnică. am complotat efectivul cu atenţiei tuturor. încet, dar rea ar-
această întreprindere au Deci sînt destule căi de muncitorii cei mai bine sigur, încălţămintea pur- rul);
mus ha
fost achiziţionate cinci îmbunătăţire a întregii ac­ pregătiţi profesional. A ur­ tînd marca „Corvin" în­ citores*
complexe mecanizate de tivităţi. Colectivul de mun­ mat reorganizarea biroului cepe să fie solicitată în tot ra mo;
mare capacitate. Dintre a- că, in frunte cu comuniş­ de planificare, programare mai multe centre ale ţării. zaţul);
cestea doar unui funcţio­ tii, nil trebuie să facă nici şi. urmărire a producţiei, în Inginera Valeria Pop, şefa tu-mi
(Stea iu
nează (în stratul 15,. blocul cadrul căruia s-a introdus ZA: li
un rabat de la îndeplini­ compartimentului C.T.C., cu cop
IV) ! Celelalte încarcă ne­ rea ritmică a sarcinilor de un sistem de urmărire a punctează cîteva dintre TIE : '
justificat costurile de pro­ plan. Este. ştiut, producţia procesului do producţie pe principalele realizări în a- (Patria
programe şi sutimi, înce-
(Flăcăi
ducţie. Or, eu cinci com­ acestei mine .este destinată pînd de la lansare pînă la cest domeniu. Legălu
plexe mecanizate în func­ în primul rind termocen­ finalizarea loturilor de în­ — Am acţionat pe două le I-II
hatec
ţiune, alta ar fi fost can­ tralelor, iar un rol deose­ călţăminte. Alte măsuri ce fronturi : dotarea laborato­ în vini
au contribuit la ritmicita­ rului de control tehnic de Femeia
titatea de cărbune extrasă. bit în creşterea cantităţii calitate şi a utilajelor de
tea producţiei, la reducerea LAN :
Aşa cum am arătat, chiar de energie electrică pe ba­ cheltuielilor materiale şi la liniile tehnologice cu a- de cu
(11 Iui
dacă întreprinderea minie­ ză de cărbune îl au şi mi­ creşterea calităţii au fost parate şi dispozitive de lima »•
(Mureş
ră Vulcan are acum impor­ nerii de la Vulcan. Tocmai asimilarea şi realizarea în măsură, şi creşterea exi­ mara
personalului-
din
genţei
tante sporuri la producţia de aceea sporurile la pro­ fabrică n unor utilaje, re­ compartimentul nostru, în mina);
pere auxiliare, scule şi dis­ gală îi
fizică, sînt încă o serie de ducţia do cărbune trebuie special a celor de la con­
pozitive necesare procesu­
neajunsuri ce se mai ma­ menţinute sau chiar ampli­ lui de producţie (exemplu, trolul interfazic. Ca urma­
nifestă la nivelul formaţii­ ficate, îmbunătăţindu-se în maşina de Caşerat, atelie­ re, în acest an refuzurile i&i
la încălţămintea livrată au
lor de lucru. De asemenea, acelaşi, timp. calitatea căr­ rul forjă, unde se reali­ scăzut de la 9,3 la sută, cît
zează cuţitele pentru ştan-
este evident modul neco­ bunelui extras. se înregistra în aceeaşi pe­ Rezu
ţe, asimilarea şi fabricarea 12 mai
— 9 —• © — © — — o — în serie a tălpilor ştanţate rioadă a anului trecut, la Extr.
0
2,4 la sută.
din plăci etc.). Pentru îm­ — Un mare rol in spori­ 5, 12.
Extr.
(Urmare din pag 1) Iustin Vasiu, inginer şef — bunătăţirea aprovizionării rea calităţii îl are şi insti­ 17, 26,
La zi In agricultură azi se încheie erbicidarea cu materii prime, materia­ tuirea autocontrolului la lei. f
Fond.
buruienilor. Prăsitul trebuie la. păioase (1 677 ha), iar le şi asigurarea calapoade- fiecare loc de muncă —
făcut imediat. Petru Ma- rebilonatul la cartofi s-a lor şi S.D.V. ne-am creat ne spunea Eugenia Stoica,
rica, preşedintele C.A.P., Emil Taroafă, împreună cu Tot aici s-au recoltat pri­ realizat pe 288 ha din 570. încă din trimestrul IV al controlor de calitate coor­ V
ne-a asigurat că de azi se inginerul şef, Constantin mele 5 din cele 10 ha cul­ La porumbul siloz s-au anului trecut stocurile ne­ donator pe schimbul B“.
trece la prăşit. Petculescu, finalizau erbi- tivate cu raplţă. La C.A.P. realizat 123 ha din 649 — cesare şi am modernizat Iniţiativa muncitorească
cidarea a 220 ha păioase. Pui s-au rebilonat 35 ha Timp
La C.A.P. Sălaşu de Sus, Rebilonarea celor 50 ha cartofi din 110 şi la Rîu lucrare care trebuie fina­ fluxul de transport intern. „Eu produc, eu controlez, 13 ma
deşi trecuse de ora 11, trei Bărbat 10 ha din 35. Se lizată cît mai repede. A Vorbind cu Mari a Stăn- eu răspund" îşi dovedeşte contiru
tractoare echipate cu plu­ cultivate cu cartofi se va început recoltarea şi însi- culea, brigadieră la .linia viabilitatea la noi. şor. C
următoarele
în
încheia
vor că'
guri erau încă în secţie. impune urgentarea însă- lozarea culturilor de masă de cusut nr. 3, şi cu mais­ Deci, în ce priveşte ac­ ploaie,
„Eu. împreună ,cu Filimon două zile. Trebuie însă fi­ mînţării porumbului pentru verde. Pînă acum s-au re­ trul principal Viorica Bar- tivitatea de producţie, co­ la moi.
Rădulescu şi Vittoruţ Va- nalizată de urgenţă însă- siloz la Asociaţia economi­ coltat 25 ha rapiţă şi s-au ta despre factorii care au lectivul de la Fabrica de tem por
siu — spunea şeful sec­ mînţarea celor 25 ha cu că intercooperatistă Bă- însilozat aproape 50 tone la contribuit la creşterea rit­ încălţăminte din hunedoa­ dic. T
între 4
ţiei, Sebastian Sora — îner- porumb pentru siloz. răsti, unde din 345 ha s-au C.A.P. Sîntămăria, Sînpe- micităţii producţiei, a pro­ maximi
gem la arat, imediat ce Intens lucra la rebilo­ semănat 70, şi la asociaţia tru, Haţeg şi asociaţia din ductivităţii muncii, inter­ ra a reuşit să se înscrie în La n
remediem pana la tracto­ narea cartofilor şi Viorel din Pui, unde din 208 ha Bărăşti. Strîngerea furaje­ locutoarele subliniau că acest an pe un drum ascen­ roasă c
dent. îmbucurător este că
Vor
1
rul lui Filimon '. în cîmp, Enăşescu de la C.A.P. Sîn- s-au însăminţat 40. hotăritoare sînt respecta­ de pic
Petru Todoran şi Diosin petru, lucrare realizată pe lor trebuie accelerată în rezultatele bune se acu­ zenta
Aldea lucrau la pregătirea La nivelul Consiliului u- vederea eliberării terenului rea riguroasă a disciplinei mulează nu doar la reali­ 100 km
terenului şi Mihai Gabor la 30 ha din 100, iar ierbici- nic agroindustrial Haţeg, pentru a doua cultură fu­ tehnologice, numirea în zarea ritmică a planului, dic. (I
ciu : l
semănat, iar Vasile Uţă şi darea s-a făcut pe 20 ha. — asa cum ne-a informat rajeră — porumbul siloz. punctele cheie a lucrători­ ci şi la calitatea producţiei.