Page 41 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 41
) .
<Cv
Vizita oficială în ţara noastră
a guvernatorului general
aii CaiiasSel EfearcS Sehrefer
S O C I A L I S M ! ! şi doamna Schreyer au con rea guvernatorului general Edward Schreyer, a depus
3
Guvernatorul
După-amiază,
guvernato
general
al
al
Canadei,
rul
al Canadei.
general
Canadei, Edward Schreyer,
După-amiază,
guvernato
oficială
tinuat, joi,
vizita
în ţara noastră, aflîndu-se rul general al Canadei şi o coroană de flori la Cimi
care-1
persoanele
tirul de la Tîncăbeşti, al
oficiale
ORBaHi ftt COMITETULU» JUOtTEftM în judeţul Suceava. însoţesc au făcut o vizită militarilor britanici căzuţi
în aceste ţinuturi mol în oraşul Rădăuţi. pe teritoriul ţării noastre
dovene, guvernatorul gene în aceeaşi zi, oaspeţii au
ral al Canadei şi doamna revenit în Capitală. în lupta împotriva fascis
mului.
Schreyer au fost salutaţi
Anu! XXXIV, nr. 7 623 VINERI, 14 MAI 1932 4 pagini - 50 bani cu deosebită stimă şi prie
tenie- de locuitorii munici
piului Suceava, de cei ai
oraşului Rădăuţi şi ai ce Astăzi, în jurul orei 10,15, posturile de radio şi
LA ZI ÎN AGRICULTURĂ lorlalte localităţi străbătute televiziune vor transmite direct ceremonia plecării
de coloana oficială. Oaspe
guvernatorului general al Canadei, Edward Schreyer
ţii au vizitat monumente care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
istorice din nordul Moldo preşedintele Republicii Socialiste România şi a tova
Cuvîntul le ordine: mobilizare generală vei. Comitetului răşei Elena Ceauşescu, a efectuat, împreună cu
Preşedintele
executiv al Consiliului doamna Schreyer, o vizită oficială în ţara noastră.
popular judeţean Suceava
ia efectuarea lucrărilor pi ogoare a oferit un dejun în onoa
La cursurile universităţii culiurai-ştiinţifSee
ÎN ZIARUL DE AZI:
mirea pentru modul cum
Soarta recoltei depinde
hotărî tor de operativitatea Raid-anchetă mecanizatorii, care au do
cu care intervin şi de ca în Consiliul unic bândit şi calitatea de coo @ Pagina tineretu- Mu! de educaţie—gîndit şi organizat
îndeplinesc
îşi
peratori,
litatea lucrărilor ce le e- agroindustrial sarcinile ce li se încredin lui
fectuează in această pe Călan
rioadă cooperatorii şi me- ţează. @ Despre frumuse in consonanţă cu cerinţele vieţii
carţizatorii sub îndrumarea Pe ogoarele C.A.P. Bre ţea şi asprimea
Cadrelor tehnice, mobilizaţi Sicoe, Vasile Şumulanschi, tea Streiului i-arn găsit lu-
de organele şi organizaţii Vincenţiu Covaci, Ion crind pe ultimele suprafeţe vieţii pe şantier Implicate cu bune rezul mare tehnică, de promova
le de partid. Cum se în Gherghinoiu, Gheorghe Mo- pentru încheierea însămîn- tate în activitatea de edu re a noi tehnologii în a-
făptuiesc • dezideratele a- raru, Vasile Bărbuţa, Vio- ţărilor pe Ioan Rus, Traian © Exigenţă sporită care a oamenilor muncii, gricultură şi zootehnie.
mintite în unităţile din rel Grozavu şi alţii. Boglea şi Ion Munteanu. în rezolvarea universităţile cultural-ştiin Fiind în consonanţă cu
Consiliul unic agroindus La rândul lor mecaniza Ei îşi făceau cu conştiin ţifice şi-au amplificat în necesităţile de informare a
trial Călan ? torii Gheorghe Chivu, Şte ciozitate datoria, dar ingi propunerilor, se acest an de învăţământ cetăţenilor dar şi a coman
fan Ziglii, Sorin Rotaru, nerul şef al C.A.P. Petruţa funcţiile informativ-forma- damentelor şi dezideratelor
EFORTURI MERITORII Marcel, a trecut prin cîmp, sizărilor, recla- tive şi aplicative, asigu- muncii politico-educative,
Iordan Drîngă, Traian Bar-
a văzut şi a... plecat. rind, în fiecare municipiu, activitatea cursurilor uni
bu şi Tiberiu Băgăianu maţiilor şi cere
Mecanizatorii din secţia Vasile Goga a terminat oraş şi centru de comună, versităţii cultural-ştiinţifice
condusă de Ion Oprea o- şi-au adus o contribuţie rebilonatul cartofilor la rilor oamenilor un cadru organizatoric a- din Deva a ocupat locul II
feră un bun exemplu de meritorie la încheierea în- decvat umanelor scopuri pe ţară (după universitatea
urmat in ceea ce priveşte sămînţărilor pe toate su C.A.P. Sîncrai, iar Lamnec muncii pe care le au. cultural-ştiinţifică Bucu
grija ce o dovedesc faţă prafeţele • planificate, la Horst a efectuat aceeaşi lu — Pentru a ridica efi reşti !), iar cea din Hu
de soarta recoltei. Lucrînd fertilizarea suplimentară, crare la C.A.P. Batiz, de- © Judeţul nostru cienţa actului educativ nedoara s-a remarcat în
în spirit de ordine şi disci erbicidarea şi întreţinerea păşindu-şi norma stabilită, prin universităţi, s-a acţio mod deosebit prin cercul
plină, după programe ju datorită faptului că lucrea — casa noastră nat atit pentru sporirea de studii interdisciplinare.
dicios întocmite, ei sînt culturilor la C.A.P. Ruşi. ză în cîmp la întreţinerea de buni gospo numărului cursurilor şi di Iniţiat şi organizat de
prezenţi nu numai pe o- Preşedintele unităţii, Rodi- versificarea ariei tematice membrii universităţii cultu-
goarele C.A.P. Bretea Ro ca Manciu, prezentă zi de N. TÎRCOB dari a acestora, cit şi pentru cu ral-ştiinţifice dc aici (rector
mână şi Gînţaga, unităţi zi la fiecare punct de lu prinderea unor mase largi dr. Nicolae Vintilă), acest
pe care Ie deservesc, ci şi cru. şi-a exprimat mulţu (Continuare in pag. a 3-a) de oameni ai muncii de cerc a concentrat un ma
pe ogoarele altor coopera
diferite categorii socio-pro- re număr de cercetători,
tive din consiliu, dînd aju
fesionale. Aşa s-a reuşit ca, cadre didactice, tehnicieni,
tor la încheierea grabnică în acest an, numărul cursu ingineri, medici care des
a însămînţărilor sau la în rilor să crească cu 27, iar făşoară o activitate apre
treţinerea culturilor. După al cursanţilor cu peste 460 ciată, cu implicaţii reale
ce a rebilonat cartofii la (fală de anul trecut), iar în viaţa de fiecare zi. Şi
C.A.P. Bretea Română, me- în structura tematică a la Oră.ştie, Petroşani, în
■.aiiizatoi'ul Gheorghe Cirje cursurilor să înregistrăm comunele Sarmizegetusa,
u trecut să efectueze a- progrese vizibile. Apelez la Vata de Jos, Ribiţa, Dobra,
ceeasi lucrare şi la C.A.P. câteva cifre, pentru că sînt Răchitova universităţile cul
Gînţaga, iar lui Ion Bărbu edificatoare — precizează tural-ştiinţifice se apropie
ţă i s-a încredinţat sarci prof. Mircea Bele, instruc tot mai mult de necesităţi
na erbicidării porumbului tor la Comitetul judeţean
de cultură si educaţie so le stringente ale realităţii,
şi cartofilor. Prezent în cialistă : 444 cursuri ştiin progrese vizibile înscriind
cîmp, alăţuri de tractorişti, ţifice, 161 de istorie, cul cursurile ştiinţifice şi teh
inginerul Vasile Negrea
tură şi civilizaţie româ nice din mediul rural (ca
aprecia interesul şi răspun nească, 224 cursuri tehnice, re faţă de trecut au cres
derea dovedită de aceştia 20 de limbi străine, pregă cut de la 216 la 263 şi,
pentru a realiza lucrări de tire şcolară şi profesională. respectiv, de la 68 la 99).
calitate şi la timp pe toate La C.A.P. Rapoltu Mare s-a Încheiat erbicidarea cerealelor păioase. încheierea lucră S-a diversificat aria tema
suprafeţele. Aprecierea îi rilor coincide cu o constatare îmbucurătoare : culturile evoluează bine. tică a cursurilor din me LUCIA LIC1U
vizează şi pe Gherasim diul rural — mai ales prin
cele de informare si for (Continuare în pag. o 3-a)
„Nodul gordian" şi alte eîteva fire ce se
încâlcesc pe la întreprinderile miniere
De la începutul anului, kcal/kg. Modificarea s-a — Minele ne solicită să xemplu, această mină ne-a
aşa cum am arătat şi în produs în lunile martie şi efectuăm noi claubarea. livrat în plus peste 9 000
ancheta precedentă, prepa aprilie şi cu multă greuta Noi pretindem ca această tone cărbune brut. Depă
ratorii din Lupeni au ră te s-a putut ajunge la me operaţie să se facă la mi şind procentul de cenuşă
mas datori în fiecare lună dia de 3150 kcal/kg (pe nă, unde îi este, firesc, lo cu 3,8 puncte, nu a încasat
cu aproximativ 400 kcal la total întreprindere). cul. Instalaţia de claubare vreo 9,7 milioane de lei pe
fiecare kilogram de căr Aşadar, care este situa de la preparaţie nu poate producţie. Cauza ? Noi nu
bune furnizat termocentra plătim şi piatra I în a-
lei Mintia. Dar, în loc să cecaşi situaţie este şi Băr-
se caute soluţii pentru a- Pe drumul cărbunelui— din băteniul. Au şi ei un plus
tingerea valorilor normate la livrări de 1361 tone
(2 900 kcal/kg putere calo abataje spre termocentrale (ISS) cărbune brut Procentul
rică), se insistă la bene de cenuşă a fost însă de
ficiar pentru reducerea a- păşit cu 4,1 puncte, şi din
cestei valori (şi aşa destul ţia la această preparaţie ? face faţă avalanşei de pia această cauză nu au înca
de scăzută — n.n.) la 2 550 După cum ne-a spus in tră dinspre mine. sat 10 milioane lei. La U-
kcal/kg. Este oare aceasta ginerul Francisc Appel, şe — Şi, se pare că, tot ricani, unde a fost cel mai
singura rezolvare posibilă ? ful secţiei, minele îşi jus pasîndu-se, nu se efectuea mare plus de producţie
întrebăm pe factorii de tifică mereu rabaturile de ză niciunde ! (14 882 tone cărbune) s-au
conducere şi decizie de la la calitate, iar energeti- — Nu putem face o ase plătit doar vreo două mi
nivelul întreprinderii' de cienii solicită în perma menea afirmaţie. La mina lioane lei, tot din cauza
preparare a cărbunelui Va nenţă cărbune de calitate. Uricani se claubează. La procentului mare de cenu
lea Jiului. Dar de unde ? se întreba noi, de asemenea. Mina şă. Dacă în schimbul aces
La preparaţia Lupeni şeful secţiei. Aproape ju Bărbăteni, în schimb, nu tor depăşiri s-ar fi dat
s-au modificat valorile nor mătate din producţia celor are o instalaţie de clauba cărbune mai bun, altfel ne
mate la puterea calorică, trei întreprinderi miniere re la producţia pe care o onoram comenzile şi la
diminuarea de aici fiind — Lupeni, Uricani, Bărbă- dă la galeria de coastă. Ar cărbune pentru cocs şi la
compensată prin creşterea teni — livrată preparaţiei fi foarte uşor să se facă o cel energetic.
puterii' calorice a cărbune este steril. asemenea instalaţie. Apoi,
lui la preparaţia Petrila, — Ce se întâmplă cu Lupeniui nu claubează. Pe DORIN CORPADE
de la 3 300 kcal/kg la 3 700 clăubarea ? primul trimestru, spre e- (Continuare în pag. a 3-a)
