Page 43 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 43
UI NR. 7 623 © VINERI, 14 MAI 1982 pag. 3
Exigenţă sporită In rezolvarea propunerilor, iudeţul nostru casa noastră d<s ill;
IUNIE
sesizărilor, reclamaţilor şi cererilor B U N I G S P O D Â R I mm
directă:
plecării
i general oamenilor misiei
Edward Ample, aefiuni edsiilar-gospodăreşti şi de
eyer
învăţă- Aplicarea in viaţa a indi meroasele propuneri ridicate comerţului, scrisorile şi sesi înfrumuseţare a oraşului Petroşani
>r tehnic caţiilor date de secretarul de oamenii muncii in scrisori zările s-au referit, cu deosebi
generai al partidului, tova şi audienţe, legate de apro re, la lipsa ori insuficienţa
emisiune Multe din oraşele Văii
ducătorii răşul Nicolae Ceauşescu, cu vizionarea populaţiei, trans unor produse agroalimentare, dovedit a fi cetăţenii de pe spartă străzile Miliail Ko-
privire la îmbunătăţirea mun portul în comun, întreţinerea precum şi ia neajunsurile în Jiului sînt in aceste zile străzile Aradului şi Tudor gălniceanu, Gheorghe Ba-
nba ger- i imense şantiere. Se demo Vladimirescu.
cii de rezolvare a propune landului locativ de stat, în servirea oamenilor de către riţiu, Slătioara şi altele.
rilor, sesizărilor şi cererilor frumuseţarea localităţii, au unii lucrători. Au fost semna lează străzi întregi. în lo Şi in cartierul Livezeni Mobilizaţi de organizaţiile
cetăţenilor a condus - aşa fost prezentate şi audiate in late neajunsurile ce se mai cul micilor .şi insalubrelor s-au întreprins ample ac de partid şi organizaţiile
•ograimi- clădiri inălţîndu-se cartie ţiuni de gospodărire şi în democraţiei şi unităţii so
cum a reieşit din consfătui adunările de partid şi aie fac simţite in transporturi şi
rea ce a avut loc la Deva consiliilor oamenilor muncii, in activitatea edilitar-gospo- re noi de blocuri moderne* frumuseţare. în majorita cialiste, oamenii muncii de
frumoase şj confortabile.
•on cinică — la creşterea răspunderii or la întilnirils deputaţilor cu a- dâreascâ, în aplicarea cores tea sectoarelor, mobilizaţi ia întreprinderea de utilaj
ganelor şi organizaţiilor de legătorii, in şedinţele de lu punzătoare a leaislaţiei mun Se construieşte intens, mai de organizaţiile democra minier şi întreprinderea de
... spiri- ales la Lupeni şi Petroşani,
;c partid pentru conducerea ne ciu cu comitetele de cetă cii, in domeniile prestărilor ţiei şi unităţii socialiste, reparaţii şi întreţinere a
„Rădă- mijlocită a acestei activităţi ţeni. de servicii către populaţie, dar şi in celelalte localităţi de deputaţi şi asociaţiile utilajului minier din Pe
ie a sto menite sa contribuie la întă n scopul spoiirii preocu construcţii, sănătate etc. S-a ale Văii Jiului. Vasta şi troşani au ieşit zilnic la
ica ne d n amica operaţie de re acţiuni gospodăreşti. Ei au
:
urale *— rirea legăturilor organelor de pai. cadrelor de conducere apreciat că s-a făcut încă
ică partid cu masele de oameni pentru folosireo scrisorilor şi puţin pe linia respectării construcţie a localităţilor Mai şi iunie — curăţat şi amenajat rigo
oi muncii. audienţelor ca mijloc opera disciplinei în muncă, pentru minerilor de sub Parâng luni ale ordinii lele şi trotuarele de pe
La consfătuire, organizată tiv de cunoaştere a realită respectarea normelor eticii nu-i împiedică insă pe lo şi curăţeniei drumurile din zona între
de Comitetul municipal De ţilor de pe teren, biroul co şi echităţii socialiste, înca cuitorii acestora să acţio prinderilor, au amenajat
va al P.C.R., cu sprijinul Co mitetului municipal de partid, drării în muncă a femeilor. neze, cu mic, 'cu mare — cu gradene un taluz de
legiului judeţean de partid sub îndrumarea Comitetului Din dezbaterile ce au avut în perioada declarată a or de locatari, sute de munci 300 mp, au reparat şi vop
au participat secretari ad judeţean de partid a orga loc s-a desprins concluzia că dinii şi curăţeniei, dar nu tori, elevi, pensionari, fe sit două staţii de autobuz
juncţi cu probleme organiza nizat periodic întilniri cu ca- pentru îmbunătăţirea calita numai acum — pentru mei casnice au trecut la şi un pod peste Jiu, la
8.00 Ila- torice din comitetele de tivă şi creşterea eficienţei _ gospodărirea şi înfrumuse curăţarea şanţului de Dărăneşti. Tot de la inter
jeţii: 7,00 ţarea străzilor, cartierelor, locutorul nostru am aflat
Revista partid şi unele organizaţii de muncii în acest domeniu im gardă, săpatul peluzelor,
ti meto bază, responsabili ai comisi portant al activităţii de oraşelor. recondiţionarea z o n e l o r că sîmbătă, 8 mai şi du
de ştiri; ilor c!e control al oamenilor Concluzii de la un partid, de stat şi economice în Petroşani, in prima minică, 9 mai, peste 1200
scullăto- schimb de experienţă sâptămînă a lunii mai, verzi, plantatul florilor şi de locuitori ai Petroşaniu-
de ştiri; muncii pentru scrisori şi au trebuie insistat in viitor şi arbuştilor ornamentali. Pî-
ic; 10,30 dienţe din întreprinderi şi in mai mult pentru asigurarea practic: s-a acţionat în toa nă în prezent, cele mai lui, mineri, muncitori, stu
,50 Emi stituţii, responsabili ai con- cunoaşterii temeinice a sar te cartierele. Cetăţenii din frumoase rezultate le-au denţi, elevi şi pensionari,
li,00 Bu- sectorul I al cartierului ajutaţi dc mijloace tehnice
5 Vreau < oamenilor muncii din drele de bază din construc cinilor ce revin din hotârî- muncitoresc ai oraşului, în obţinut cetăţenii din ca
licitate : mtîrile unităţi care se ocupă ţii, comerţ, transporturi, învă- rile de partid şi din Legea drul asociaţiilor de locatari (acolo undo a fost cazul)
iri; 12,05 de probleme privind evidenţa ţâmînt, analizînd împreună nr. 1/1978, pentru ca factorii frunte cu deputata Viorica nr. 6 (preşedinte Mihai Io- au participat la numeroase
I; 12,15 scrisorilor şi organizarea au problemele deosebite ce fră- cu responsabilităţi în acest Takacs, au organizat şi în acţiuni gospodăreşti şi de
Jio-TV. ; mare parte finalizat o vas neseu) şi 10 B .(preşedinte înfrumuseţare în toate zo
3; 15,00 dienţelor, conducători ai or mîntă locuitorii municipiului. domeniu să acţioneze în spi Vasile Ivanov).
Buletin ganizaţiilor de masă şi ob A rezultat că în perioada ritul respectării prevederilor tă acţiune de înfrumuseţa nele oraşului.
rtul Cu- ia care ne referim, ia Co re. S-au curăţat şanţurile După cum relata tovară S-au realizat, intr-ade
:o Sfatul şteşti de la nivelul munici acestora. De asemenea, va şi rigolele, s-au văruit po şul Laz.ăr Fi lip, prim-viee- văr, lucruri frumoase la.
Repere piului. mitetul municipal de, partid trebui ca periodic aceştia să preşedinte al comitetului e-
rin Ru Din cuvintul unor partici Deva au fost înregistrate 740 fie informaţi cu concluziile mii şi gardurile. Au. fost Petroşani în această primă
inate e- panţi la discuţii, între care scrisori şi s-au primit în au ce se desprind din analizele strânse- şi transportate gu xecutiv al consiliului popu parte a lunilor ordinii şi
letin de noaiele si resturile mena lar municipal, in zilele ca curăţeniei, dar mai sînt
aga/ in ul Rodica Someşan, loan Gros, dienţă 4 264 cetăţeni. Com ce se fac asupra modului în jere dtn curţi şi de pe locu re au trecut de la începu încă multe do făcut pen
eintece- Petru Pălivan, Bujor Albu, Lu parativ cu anul 1980, numă care se înfăptuiesc propune tul lunii, numai în Petro
îricultu- cia Arhire, Avram Dînşorea- rul audienţelor a scăzut cu rile, cererile şi sesizările oa rile virane, unde s-au cul tru ca oraşul să devină aşa
18.00 O- 594, iar cel al scrisorilor a tivat legume. Printre cei şani s-au plantat 160 000 cum şi-l doresc locuitorii
itru pa- nu, Nicolae Podeleanu, loan menilor muncii, problemele mai harnici gospodari se flori, pe bulevardul Repu săi. Spre aceste lucruri îşi
al: 20,40 Grozci, Marin Stcincu, loan crescut cu 126. Aceasta de ridicate de aceştia cu pri
pârelor ; Dcoancă ş.a., ca şi din ma monstrează modul operativ lejul audienţelor, în adună numără Irina Mezei, Iuiiu blicii, străzile Mihai Vitea îndreaptă în continuare a-
ri; 21.05 terialul prezentat a reieşit că in care comitetele de partid Pasternak, Roman Băbuţ, zul, Nicolae Băicescu şi In tenţia comitetul municipal
îeavoas- rile generale ale oamenilor Alexandru Acs. Vasile Do stitutului ; a fost reparat de partid, edilii Petroşa-
-o oră ; în anul 1981 şi in perioada şi organizaţiile de bază, co muncii, în adunările genera boş. Din păcate,'mai puţin drumul naţional pe o lun niului, toţi locuitori'
uzicalc ; care s-a scurs de la începu misiile de control al oame le şi conferinţele pentru da
» mii/j- preocupaţi de curăţenia gime de 5 km ; s-au repa
tul anului acesta activităţii nilor muncii au acţionat pen re de seamă şi alegeri a
de rezolvare a propunerilor, tru rezolvarea unui -număr noilor organe de partid din zonei in care locuiesc s-au rat şi completat cu piatră MIRCEA LEPADATU
0 Infor- sesizărilor, reclamaţiilor şi ce important de propuneri şi acest an.
Actuali- rerilor oamenilor muncii a- reclamaţii cu care s-au adre
1,20 Me- înlăturarea neajunsurilor e- Actul de
Caraşu dresate conducerii partidului, sat cetăţenii organelor com xistente în acest domeniu,
te şi e- organelor locale de partid, petente. Cele mai multe ne îmbunătăţirea activităţii cu educaţie
ea edu- de stat, organizaţiilor de ma reguli şi neajunsuri au fost scrisorile şi audienţele, vor
,00 Rit-
‘toionul să şi obşteşti i s-a acordat sesizate din domeniile indus contribui, fără îndoială, la (Urmare din pog. 1}
nire cu mai multă atenţie decît in triei (nefolosirea la întreaga atragerea mai largă a ma
mist al trecut, organizîndu-se in a- capacitate a utilajelor, risi selor în conducerea treburi
spiritul cest scop o seamă de acti pă de materiale şi energie, Activitatea valoroasă a
îoaslre; lor obşteşti, la rezolvarea multor universităţi eultu-
•monicii vităţi. Din rindul acestora insuficientă preocupare pen piobiemelor concrete pe care ral-ştiinţifice din judeţ a
subliniam, mai ales, dezbate tru recuperarea materialelor le ridică viaţa, la dezvolta permis organizarea, la De
rile cu colective de oameni reiolosibile, calitatea necores rea democraţiei socialiste, la va, a unui util schimb de
a> muncii asupra concluziilor punzătoare a unor produse întărirea continuă a unităţii experienţă, cu aplicaţii
rezultate din examinarea şi textile, confecţii etc.), agricul dintre partid şi popor. practice din care au avut
rezolvarea unor propuneri şi turii (nefolosirea la întregul Asemenea consfătuiri au de învăţat toţi participan
sesizări, insistîndu-se asupra potenţial a terenului arabil, fost organizate în toate mu
se in- ţii : rectori, lectori, in
(Ha- creşterii contribuţiei acestora neglijenţe la recoltarea le nicipiile şi oraşele judeţului, structori, directori de aşe
(Arta) ; la înlăturarea lipsurilor şi ne gumelor, lipsă de preocupare iar concluziile şi sarcinile re
in gdi to ajunsurilor din unităţile in pentru executarea la timp şi zultate din analiza făcută la zăminte de .cultură. Dezba
rt ea lui terile organizate pe mar
rurgis- care muncesc. Aşa s-a pro de calitate a lucrărilor de în plenara C.C. al P.C.R. din 31 ginea referatelor, inter
iragos- cedat in unităţile comercia treţinere a culturilor). Au martie a.c. au fost prelucra
Pcntru le, la exploatarea minieră, fost semnalate, de aseme venţiilor şi acţiunilor prac
: (Con- te cu prilejul instruirii noilor tice au vizat idei deosebit
ŞANI : întreprinderea de lianţi, în nea, carenţele existente pe organe alese la toate nive Rebilonatul cartofilor la ferma tle legume din Gcoagiu de utile pentru îmbunătă
tirea) ; treprinderea electrocentrale, linia furajării şi îngrijirii a- lurile. este efectuat cu răspundere de către mecanizatorul Petru
nbrie); în unele cartiere unde nu nimalelor ş.a. în domeniul VASILE PÂŢAN Perţa. ţirea activităţii cursurilor,
a din cu accent pe perfecţiona
tural); rea comportamentului în
bunica — * — « — » — * — o — a - <► - - - o e - ® — — o - a — » — ® — » — ® — a — •
.CAN : muncă, în viaţa socială şi
); LO- „Nodul gordian“ de familie, pe creşterea
multe La zi în agricultură ;
RILA : responsabilităţii profesio-
le l-ll (Urmate din pag. 1) personalului de conducere, ; nale, pe mai buna cuprin
OASA: (Urmare din pag. !) lor manual. A rămas insă acuitate să fie mobilizate dere la cursuri a tuturor
«lîcito- — Si nu aţi mai fi ex a muncitorilor, fapt ce
lume contribuie şi la îmbunătă sub semnul întrebării data toate mijloacele mecanizate categoriilor dc cetăţeni.
BRAD : pediat vagoanele ou auto- ţirea claubării şi la cointe culturilor pe întreaga du cînd se va organiza aceas pentru ca cele 45 de hecta Schimbul de experienţă a
ia ro- recepţie ! Vorbind despre resarea personalului de la rată a zilei-lumină. tă acţiune, care, evident, re ocupate pînă acum cu evidenţiat ideea că numai
kcii — autorecepţie, se mai prac
Maşina ela.ubaj şi de la funicula- PI,IVITUL BURUIENILOR nu mai poate suferi nici o rapiţă să fie neîntîrziat a- actul de educaţie gindit şi
3EOA- tică ? re. Tot în vederea îmbună SUB SEMNUL aminare. rate, pregătite şi însămîn- organizat în consonanţă cu
noroc — S-au luat măsuri a tăţirii calităţii cărbunelui ţate cu porumb siloz. cerinţele vieţii îşi găseşte
HA- ÎNTREBĂRII SE IMPUNEA
Con- evita pe cit posibil expe din preparaţie, la Lupeni ORGANIZAREA MUNCII eficienţa dorită, precum si
^ azi : dierea vagoanelor cu auto s-au finalizat lucrările de Pe inginerul şef al C.A.P. ÎN l'LUX TERENURI CE necesitatea ca factorii res
î CA- recepţie. Totuşi mai apar... creştere a capacităţii de e- Strei, Petru Âehim, l-am AŞTEAPTĂ SA FIE
lor — întîlnit în tarlaua „Drumul Inginerul Nicolae Mialha, CULTIVATE ponsabili să abordeze în
cultu- Ceea ce denotă că nu se vacuare a sterilului (can tr-o nouă viziune munca
11 lu- acţionează cu destulă fer titatea de steril in ultimii vălii” unde supraveghea care răspunde de baza fu de educare la sate (care să
>aziera mitate nici in preparaţie 10 ani este în continuă activitatea unei formaţii de rajeră la Complexul I.A.S. în faţa Complexului zoo
vingă- mecanizatori, care asigura Bretea Română, era prezent tehnie Băţâlar şi la ieşirea cuprindă întreaga popu
L ARI: pentru îmbunătăţirea cali creştere — n.n.). Am rea laţie), să acorde mai mul
i (Mi- tăţii muncii. încă mai e- lizat, de asemenea, unele front de lucru pentru însă- în tarlaua „La canton”, din acest sat spre Călan se tă atenţie educaţiei econo
găseşte o suprafaţă de cîte-
unde s-au concentrat în
xistă o doză de superficia îmbunătăţiri în instalaţia mînţarea fasolei. La rindul semnate forţe la recoltarea va hectare care, deşi a fost mice a oamenilor, să facă
ei, şefa de fermă, Letiţia
litate în reglarea procesu de spălare şi am executat îonescu, participa la lucră şi însilozarea furajelor. Şte arată, nu este încă luată mai atractive acţiunile de
lui tehnologic în vederea o serie de modificări pen rile de erbicidare. în le fan Petroiu şi Ion Vasiliu în cultură (!). Ni s-a spus informare şi formare ma-
încadrării în valorile nor tru creşterea vitezelor de gătură cu lucrările de lucrau cu combinele, iar că terenul respectiv aparţi terialist-stiinţifică a aces
mate. evacuare a sterilului la u- întreţinere a culturilor, transportul l-au asigurat ne C.A.P. Vîlcele. Condu tora. Prin tot ceea ce a
pentru tilajele de concentrare. cerea acestei unităţi ce are reliefat schimbul de expe
coroa- —~ Pentru aee'ăsta, arăta inginerul şef ne spu Mihai Azoiţei, Ion Crai, Ion rienţă, s-a demonstrat că
noasă, inginerul Nicolae Vîleea, După cum rezultă, la a- nea că este în curs de rea Negrea, Ion Crintoaie şi de spus în legătură cu mo
Vîn tul directorul întreprinderii de ceasta preparaţie s-au luat lizare rebilonarea cartofi alţii. Cu toate că după eli dul cum se preocupă de fo numai acei care nu supor
inten- o serie de măsuri bune, ca- lor pe cele 84 hectare pla berarea terenului de rapi- losirea pământului, de cul tă indolenţa, caro dau do
’h din preparare a cărbunelui Va i'e si-au demonstrat într-o vadă de curaj şi pasiune,
t Inimă lea Jiului, noi am trecut nificate, acţiune încredin ţă trebuie însămînţat po tivarea tuturor suprafeţe competenţă şi dragoste fa
4 şl 9 hotărît la aplicarea unor oarecare măsură utilitatea. ţată mecanizatorului An- rumb siloz, nu s-a organi lor de teren ? O situaţie a-
iă în- Dar fără o preocupare sus zat efectuarea în flux a a- semănătoare se întîlne.şte şi tă de activitatea educati
sancţiuni celor care nu-şi dronic Moga. Aducind în
ţinută din partea mineri discuţie situaţia unor la răturilor, pregătirea tere în apropierea s e d i u l u i vă asumată — au bucuria
răco- îndeplinesc atribuţiile de
r labil, lor pentru a diminua can nuri de cereale păioase, nului şi semănatul. Deoa C.A.P. Bretea Streiului, eficienţei muncii. Şi aceas
inten* serviciu. în funcţie de pu titatea de piatră expediată unde buruienile, în special rece orice zi de întîrziere peste şoseaua naţională, tă .bucurie trebuie s-o aibă
'h din terea calorică a cărbune a semănatului se soldează unde o însemnată suprafa fiecare activist angajat în
servi- spre preparaţii, aceste rapiţa, au invadat cui tui-a,
lui şi de calitatea specia măsuri nu rămîn prea interlocutorul ne-a asigurat cu diminuarea producţiei ţă aşteaptă, de asemenea, slujba nobilă, dar deloc
lului se face retribuirea multă vreme viabile. efi se va trece ia plivitul de furaje, se impune cu să fie luată in cultură. uşoară, a educaţiei.