Page 45 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 45
Încheierea vizitei oficiaie în ţara
noastră a guvernatorului gensral
ai Canadei, Edward Schreyer
Vineri, 14 mai, a.c. s-a canadian, al păcii, destin Canadei şi-a luat rămas
'încheiat vizita oficială pe derii, colaborării şi înţele bun de la persoanele ofi
care a întreprins-o în ţara gerii în 'întreaga lume. ciale române venite la
noastră, la invitaţia tova Ceremonia plecării înal aeroport.
răşului Nicolae Ceauşescu, ţilor oaspeţi a avut loc pe I.a seara avionului, to
preşedintele Republicii So. aeroportul Otopeni. varăşul Nicolae Ceauşescu
cialiste România, şi a to T o v a r ă ş u l 'Nicolae şi-a luat un călduros ră
varăşei Elena Ceauşescu, Ceauşescu, tovarăşa Elena mas bun de la guvernato
guvernatorul general al Ceauşescu au sosit la aero rul general al Canadei.
Canadei, Edward Schreyer, port împreună cu guverna Cej doi şefi de stat' şi-au
Anul XXXIV, nr. 7 624 SIMBÂTĂ, 15 MAI 1982 4 pagini — 50 bani împreună cu doamna Sch torul general al Canadei, strins cu prietenie manile.
reyer. Edward Schreyer, şi doam T.a rindul lor, tovarăşa
Convorbirile care au a- na Schreyer, Elena Ceauşescu si doamna
vut loc cu acest prilej au O gardă militară a pre Schreyer şi-au luat rămas
marcat un nou şi însemnat zentat onorul. Au fost in hun cu multă cordialitate.
Jurnalul întrecerii soieialiste pas înainte în relaţiile de tonate imnurile de stat ale Un grup de pionieri ău
prietenie şi colaborare sta celor două ţări, în timp ce oferit buchete do flori.
tornicite între România şi erau trase 21 de salve de
La ora 10,45 aeronava cu
Canada, atît pe plan bila- artilerie in cinstea înalţi care călătoreşte guvernato
CINSTE FRUNTAŞILOR ÎN MUNCĂ -teral, cit şi pe arena inter lor oaspeţi. rul general al Canadei a
naţională, în folosul şi spre In continuarea ceremoni decolat.
binele popoarelor român şi ei, guvernatorul general al (Agerpres)
Bilanţul perioadei
IN ZIARUL DE AZI:» Este vital să acţionăm ferm pentru reducerea
® IfflMiasyi© — apvlUe I9S2& ® consumului de energie electrică • Tînărul reporter • In obiectiv — dezvolta
rea secţiilor nou înfiinţate a Cartca-Sccna-Ecranul • Organizarea taberelor de
vară nu mai suferă nici o amintire !
Rezultatele bune în pro re-colectiv muncitoresc fiind taşe în întrecerea socialis
ducţie obţinute de oamenii animat de dorinţa de a tă pe primele patru luni
muncii hunedoreni In anul obţine rezultate mai bune, ale anului.
1981 sînt amplificate în a- de a se situa printre frun în „topul" fruntaşilor pe
cest al doilea an al cinci taşii în producţie şi în rea lunile ianuarie - aprilie
nalului calităţii şi eficienţei, lizări. vom regăsj numele unor u-
regăsindu-se în ritmurile Acţionînd sub acest im nităţi economice care s-au
â—'pitarii viguroase a eco- puls al abnegaţiei şi dă remarcat constant în între
n .nriei noastre naţionale. ruirii muncitoreşti, în lu cerea socialistă şi în anul
Din perimetrul hunedorean, mina orientărilor date de 1981, unităţi în care se
deosebit de fertil în mate secretarul genera! al parti munceşte cu abnegaţie şi
rii prime şi resurse energe dului, t o v a r ă ş u l Nicolae responsabilitate patriotică,
tice — cărbune, minereuri revoluţionară, inregistrîn-
complexe, zăcăminte feroa Ceauşescu, pentru creşterea du-se succese remarcabile.
se şi neferoase, substanţe producţiei materiale, a ve Ne referim mai ales la ex
nemetalifere ele, - indus nitului naţional, a bunăstă ploatările miniere Deva şi
tria românească este ali rii generale a poporului, Certej, întreprinderea de
mentată zi de zi cu canti colectivele de oameni ai prospecţiuni şi explorări
tăţi tot mai mari de pro muncii hunedoreni şi-au
duse. întrecerea socialistă amplificat strădaniile şi geologice Deva, întreprin
pentru producţii continuu preocupările în producţie, derile chimică şi mecanică
sporite şi de calitate supe îndeosebi în cinstea zilelor din Orăştie, „Refractara"
rioară în toate sectoarele de 1 şi 8 Mai, obţinînd Baru şi altele.
economice ale judeţului se realizări de seamă, care Complexul de roci de la Cili mindla- Aspect de Ia recoltarea masei verzi. Pe maşina
amplifică necontenit, fieca le-au situat pe locuri frun (Confirmare in pag. o 2-o5 de recoltat lucrează loatt Pescarii, iar Ia transportat Grignre ("liereciu-ş şi Alexandru Bob.
Foto : V1RGIL ONOIU
Fisem-e, {<j ÎotmI : iâu de manca, I Î N AGRICULTURĂ
LA Z
' poarte răspunderea dsplină jîeninu
Mobilizare energică Ia întreţinerea * î3 NOI SORTIMENTE DE 1
' CONFECŢII. La magazinul 8
Un imperativ al oţelarilor: ţ! „Elegant" (nr. 32) de pe 5
culturilor, recoltarea furajelor, * Bulevardul Dr. Petru Groza *
din Deva a sosit un bogat t
i sortiment de confecţii băr- 4
îmbunătăţirea calităţii modernizarea incintelor zootehnice * băteşti, cu o linie modernă. *
' Se remarcă printre acestea, J|
J cămăşile cu mînecă scurtă, 1
producţiei şi a muncii Mai întîi un scurt bilanţ CU ÎNCETINITORUL unitâţi — cum ar fi C.A.P. ' de diferite modele, culori '
. şi mărimi, bluze de tereot, 1
al lucrărilor ce se efectu Brad. Zdrapţi, Rişca şi Ri- I costume bărbăteşti de vară “
eu un eroi modern, cos- ?
Ştefan'Cioază
Victor
şi
Prima lună a celui de al decurge activitatea dintr-un ează în unităţile aparţină Drăgoi, din formaţia de biţa — s-a efectuat aceas tumc blugi pentru bărbaţi, g
doilea trimestru a început, schimb. întîmplarea a fă toare Consiliului unic agro mecanizare ce deserveşte tă lucrare pe suprafeţe în ' pantaloni de doc şi altele. “
SS ATELIER DE VULCANI- J
a decurs şi s-a sfîrsit cu cut să-i întâlnim la lucru industrial Brad : semăna Asociaţia economică inter- semnate. . ZARE. tn cadrul progra- jj
bine pentru oţelarii de la pe cei din schimbul frun tul porumbului siloz se cooperatistă de la Birtin, SPIRITUL GOSPODĂRESC j inului de dezvoltare 3 ac- “
oţelăria electrică nr. 2 din taş, schimbul „A". Ce îi apropie de sfârşit; a înce au început recoltarea ra- IN ACŢIUNE , livităţilor de producţie şi j!
combinatul hunedorean, ca caracterizează şi, bineînţe put întreţinerea culturilor piţei în vederea însilozării. Cooperativa agricolă de . prestaţii, C.A.&. Pui a in- g
j fiinţat un atelier de vulca- *
re au elaborat în această les, ce-i particularizează pe prăsitoare, rebilonîndu-se producţie din Ţebea a în . nlzare. Această unitate vul- ,,
perioadă aproape 900 tone aceştia ? pînă acum 80 ha cultivate cheiat însăminţările, iar , canizează camere pentru |
de oţel peste plan. — Frecvent realizează cu cartofi. întreţinerea culturilor încă. 1 autoturisme, motociclete, ■,
Şi cum orice succes tre şarje de 4 ore, nc-a preci Rciid-ancheîâ n-a început. în pauza ivită j motorete, biciclete şl încăl- n
l ţămiutc din cauciuc, jg FA- j
buie să-şi aibă promotorii zat maistrul principal Ni EXPERIENŢA BUNA în Consiliul unic cooperatorii nu stau de , ZELE MUNICIPALE ALE »
săi, nici aici nu se face colae Avramescu. Adică ÎN ACŢIUNILE agroindustrial Brad geaba şi s-au apucat să I CONCURSURILOR DE TIR jj
excepţie de la regulă. Vor DE ÎNTRAJUTORARE 1 ŞI ORIENTARE TURISTICA *
durata de elaborare a unei pună la punct incinta sec
bind la general — întregul - ale pionierilor din Deva '
şarje este în medie cu 15 în conformitate cu gra torului zootehnic. Toate I s-au desfăşurat în cadrul I
schimb „A“, condus de in minute mai scurtă decît în ficul întocmit de consiliul adăposturile au fost repa I natural al pădurii IJejan. »
ginerul Gheorghe Ranga. celelalte schimburi. popular, în grădina de le Pînă în prezent au fost rate si văruite, au fost ' Ciştigătonrele concursuri- J
Particularizînd — cei care Aveau să ne convingă şi gume a C.A.P. Brad mun recoltate 15 ha din cele 35 amenajate padocuri pentru j lor sint echipajele şcolilor 8
t generale nr. G (locul I), nr. “
au dat tonul producţiei au Lupşan şi Brîneţ, Florea cesc în fiecare zi un mare cîte sînt cultivate, dar rit viţei, s-au curăţat canalele ' 3 (II) şi 5 (III) la tir şi J
fost topitorii şefi loan Lup- Ilie, dar mai ales Iosif E- număr de lucrători, ai în mul zilnic este deosebit de şi spaţiile dintre grajduri. I nr. G (I), nr. 2 (II) şi nr. 4 i
şan şi Petru Brîneţ, maiştrii lee, care au pregătit din treprinderilor şi instituţiilor lent întrucît transportul se O astfel de acţiune are * (III) la orientare turistică. ’
Ilie Klorea (de la elabora timp materialele pentru re din oraş. Acest fapt expli execută numai cu două re loc şi în celelalte unităţi J Asociaţia sportivă „Voinţa" »
I Deva a inminat celor mai I
re) şi Răducanu Popa (de paraţia cuptorului din care că buna activitate ce se morci. Ar fi bine dacă agricole din Consiliul unic * bune echipaje „Cupa Vie- *
la turnare), t u r n ă t o r i i S.M.A. Baia de Criş ar su | toriei — 9 Mai“. s PRUN- u
tocmai se elaborase şarja, desfăşoară aici. lată câte- agroindustrial Brad, ceea
Gheorghe Baciu şi Valentin au pregătit feroaliajele şi va argumente în sprijinul plimenta mijloacele de ce denotă că bunii gospo | TAŞ LA CONTRACTĂRI. !
Hărăngău, specialistul în tot ce reclama o nouă şar acestei aprecieri: pînă în transport pentru ca lucra dari îşi găsesc de lucru şi t Mireea Moda, secretarul or- *
; ganizaţiei de partid din J
reparaţii de scurtă durată jă. însă ceea ce am pre prezent grădina a livrat rea să se încheie cît mai atunci eînd în cîmp nu se' satul Boiu, comuna Rapol- 3
la cuptoare, Iosif Elec. Fie zentat a fost doar un sin pieţei verdeţuri în valoare repede şi să şe treacă la munceşte. Î tu Mare, este un exemplu J
care ia locul său de muncă de 50 000 lei. în cele 72 semănatul altor culturi. ^ pentru concetăţenii săi In î
este interesat să aplice în gur exemplu. Raportîn- A ÎNCEPUT POPULAREA creşterea şl contractarea j
du-ne la întreaga oţelărie, tunde acoperite s-a înche INTÎRZIERE COMPLEXULUI DE LA de animale şi produse :uii- t,
practică, cu bune rezulta putem spune că pentru a iat plantatul, culturilor şi NE JUSTIFICAT A BIRTIN » malicre. Anul acesta el a k
te, experienţa acumulată în creşte productivitatea mun praşila întîi la ceapă şi predat pentru fondul de §
decursul anilor, cunoştin cii, colectivul de aici s-a varză. Sprijin la buna des Semănăturile s-au înche Construcţia noului com ( stat doi mînzaţi şl o vacă, *
ţele profesionale. în schim angajat să crească durabi făşurare a plantatului şi iat, întreţinerea culturilor plex de vaci cu lapte de 11 pentru care a încasat suma §
de 24 971 lei. De asemenea, 3
bul acesta, ca dealtfel în litatea cuptoarelor în me întreţinerii culturilor îşi n-a început deşi — cum la Birtin se apropie de sfîr- I a mai contractat şi 1. OM î '
întreaga oţelărie, colective die cu 10 şarje pe campa aduc — cum aprecia ing. am constatat în cîmp — şit şi se întreprind măsuri * lapte de vacă. în ultimii g
le de muncă şi-au organi nie, fapt ce conduce la e- Mireea Opri.şa, preşedintele sfecla a răsărit. Aceasta, concrete pentru popularea I cinci ani el a contractat şi 5
zat mai judicios activitatea, liminarea a două reparaţii unităţii agricole — şi aso deoarece — cum s-a în- acestuia. în aceste zile, 1 livrat la fondul de stal J
' animale şi produse anima- 8
au căutat să utilizeze la anuale. Mai trebuie să ară ciaţiile de locatari, care ' tîmplat şi miercuri —, pre loan Streteanu, directorul I licre tn valoare do peste «
întreaga capacitate utilaje tăm, fiindcă am adus în mobilizează la munca în şedintele Voicu Ghennan complexului, a trecut pe la > 170 000 iei. *
le de producţie. (Mai au discuţie reparaţiile de la grădină un însemnat nu se ocupă de procurarea de toate unităţile agricole din
de recuperat şi unele mi cuptoare, că se reeuperea- măr de gospodine din oraş. fîn, iar Cornelia Felcete, zonă şi a selectat circa
nusuri la producţia fizică Experienţa Bradului în a- inginera şefă, de amenaja 200 de viţele ce vor intra
înregistrate în lunile ia DORIN CORPADE ceastă direcţie ar putea fi rea stînei pentru ovine. TRAIAN SONDOR
nuarie şi februarie — n.n.). urmată şi de alte localităţi Nici rebilonatul cartofilor
Dar să vedem totuşi cum (Continuare in pag. o 2-cij urbane ale judeţului. n-a început, deşi în unele (Continuare în pag. o 3-a)
