Page 47 - Drumul_socialismului_1982_05

UI NR. 7 624 • SÎMBĂTA, 15 MAI 1982
pctq. 3

A
In obiectiv - dezvoltarea i
mmm \ ceasta îniîlnire cu el. Cine
cunoaşte romanul va saluta 1
K5î83hB82BESSS5a antrepriza Casei de filme
secţiilor nou înfiinţate \ Numărul Patru de a 0 asi­ \
s gurat cea mai largă accesi­
epice \
bilitate
acestei
opere
lă \ cu multiple semnificaţii.
Cîteva constatări in ur­ cu o tehnică: modernă — Ana-Maria Ticu.şan : Ar Ion Lăncrănjan \
tnizicale ale ţă- Reuşita filmului, intr-o mă­
portaj realizat ma raidului' efectuat îm­ completează Ioan Prundan fi necesară dezvoltarea sec­ \ nilor de patrie şi patriotism. sură decisivă, îşi are rădă­ s
[I-a ediţie a preună cu Fănel Frenţiu, — ne-ar permite introduce­ ţiei de cizmărie, "în sensul CUVÎNT DESPRE Ultima secvenţă, care împru­ cinile în însuşi textul lite­
S
lui de muzică din cadrul consiliului popu­ rea unei serii. mici pentru ca aici să se execute şi \ mută titlul întregului volum, rar inspirator. Manole Mar- \
scă — Iaşi 1982 lar, pe la unităţile presta­ confecţionarea de cazane confecţii după comenzi. Am \ TRANSILVANIA este un cuvînt deschis şi ho- CUS converteşte procedeu]
nateca: „Viaţă tărît asupra unităţii indiso­ contrapunctului într-o suită \
de secvenţe de o puternică
tuth“ toare de servicii din Ilia; de rufe, stropitori, cuptoa­ avut în comună un astfel ) Binecunoscut prin operele lubile a poporului român şi expresivitate. sensurile lor \
a permanentei sale continui­
1
t de săptămînă aparţinând cooperativei de re pentru sobe d£ gătit, de centru aparţinător coo­ i sale epice de mare amploa­ tăţi pe teritoriul patriei, ca­ convergind intru susţinerea
a politică producţie, achiziţii .şi des-, alte confecţii metalice atît perativei meşteşugăreşti re: „Coi'dovanii". ..Caloianul", re a fost şi rămine TARA acelui adevăr pe e&re prota­ \
ciiiielului",'
„Fiul
„Drumul
1
moştenită legitim de la daco­
seri facerea mărfurilor : de solicitate de- populaţie". „Mureşul" din Deva , clar i secetei", „Suferinţa urmaşi­ români, pe care trebuie s-o gonistul îl formulează în cu­ \
vintele : „Sînt convins eă nu
tea economi- La secţiile de croitorie, în toate unităţile vizitate nu mai funcţionează. Do­ lor", romancierul Ion Lăn- păstrăm şi s-o lăsăm integră moartea biologică trebuie să \
reparaţii încălţăminte şi am remarcat ordine şi cu­ tarea- corespunzătoare a ac­ i erânjan oferă cititorilor, prin urmaşilor noştri. ne obsedeze, ci moartea psi­
lopedia ! auto-moto se lucrează con­ răţenie. Nu silit asigurate tualei secţii- de reparaţii, ţ recenta sa- earte „Guvînt de­ Cunoscut îndeobşte ca pro­ hică. moartea intelectuală... \
al „Lumini şi re» ffiasaffiaffliSEKac ea şi încadrarea cu. încă spre Transilvania" (Editura. zator ce şi-a îmbrăcat uni­ Pierderea libertăţii interioa­
Sport- Turism, 1982Y. o im­
re, asta e, după mine. ade­
episodul 11 doi-trei meseriaşi ar fi în presionantă profesiune de versul bogat şi cutezant al vărata moarte psihică". Pro­ \
ideilor
problemelor
mari
şi
1 Sport € 3 B l fglosul locuitorilor'comunei s credinţă pornită dintr-o înal­ ale contemporaneităţii intr-un funzimea etică, mai ales da­ \
fostul \
i devenire — şi al celor din împrejurimi, \ tă conştiinţă civică asociată limbai colţuros şi trudit, în că o raportăm Ia cîteva „ca­
unui autentic şi onest senti­
potenţiale
davre"
—
noua sa earte Ion Lăncrăn­
concurs de care acum trebuie să se ment patriotie.. Structurată. în jan se dovedeşte mânuitor’al proeuror-şef, „Canaris", de­
şoară, ediţia deplaseze pentru astfel de \ patru secvenţe : „Rapsodic unei expresii suolc. încărcată tractorii profesorului. — este \
servicii la Deva. \ transilvană", „Meleaguri na­ de culoare şi căldură, capa­ mai mult decît o evidenţă \
Dumitru Şerban : Secţia tale", „Patriotismul — o ne­ bilă să declanşeze emoţii şi aici. Personajul central de­
fineşte credinţa nu numai în \
„Guvînt
şi
cesitate
vitală"
ştiincios', sînt asigurate ma­ însă, condiţii de păstrare a cizmărie s-a înfiinţat în ur­ ( despre Transilvania", prin sentimente de înaltă tempe­ forţele sale proprii dar şi în
ratură st autenticitate.
terialele necesare activită­ materialelor atelierului de mă cu cinci . luni. Nu de­ stilul său cald. patetie şi puterea istoriei de a alege
ţilor de servire ; ar fi ne­ rarae-geainurL mult au luat fiinţă secţia răscolitor, această: carte a Prof DUMITRU SUSAN griul de neghină. în acest
prozatorului de la Oarda de
cesară insă dotarea cizmă­ Am prezentat aceste con­ auto-moto şi uz casnic, nu­ Sus (judeţul Alba) sc în­ punct dobândeşte fihviul, ca
1 : 6,00 Ra- ORGOLII şi romanul lui B uzura de­
imineţii; 7,00 riei cu o- maşină de cusut statări. conducerii coopera­ mărul serviciilor din cadrul scrie în cea. mai bună. tradi­ altfel. un caracter politic, de
00 Revista pentru, eă, ne spune Miliar tivei, reprezentată de Du­ cooperativei ridieîndu-se la ţie a lucrărilor de profundă, dezbatere responsabilă în ga­
rierul mclo- Valaşi,, „cusutul cu mina. îmi mitru Şerban, preşedinte, 22. Desigur că vom avea în vibraţie patriotică. Discuţiile contradictorii în ma majoră a sincerităidi.
;tin de ştiri; ia prea. mult timp".. „Orar Prima secvenţă este o e- jurul ecranizării romanului In locul unei judecăţi de
radio; 10,00 şi cit or va: reprezentanţi ai atenţie dezvoltarea, în timp, moţionantă proiecţie lirică în „Orgolii", argumentele pro şi valoare complete a peliculei,
i; 10,05 Re- 7—la" — citim, pe uşa sec­ cetăţenilor, invitaţi la ma­ a fiecărei secţii mai noi. i istoria ’ neamului de plugari contra, absenţa, locurilor co­ să ne mulţumim cu consta­
adio; 10,40 ţiei jilăpumerie. In jurul sa rotundă, organizată la Maria luga: Am apelat români, trăitori din veac pe mune din comentariile criti­ tarea că „Orgolii" — filmul
aizică popu- orei 10 uşa este tot închi­ sediul consiliului popular, la serviciile atelierului de pâmîntul bineeuvîntat si zbu­ ce, atenţia, de care se bucu­ nu ne-a înşelat aşteptările.
monicii din ( ciumat al Ardealului iobagi­ ră translaţia cinematografică Vizionarea, ea şl lectura ro­
1,00 Buletin să şi- nimic altceva, nu mo­ prilej: cu care am consem­ reparaţii încălţăminte şi lor lud Horea şi Tancu, iar a uneia dintre cărţile de manului, este o revelaţie. Si.
Un univers tivează absenţa de la orele nat unele păreri, opţiuni, am fost servită repede şi \ cea de a doua — un. tulbu­ proză de bază ale trecutului graţie Iui Victor R-ebenguie
n; 11,35 Pu- de serviciu a tovarăşei ca­ sugestii ale participanţilor. bine. rător itinerar sentimental. recent este un semn. indubi­ alături, de ceilalţi interpreţi
Bulctin de \ Servind în mod absolut titlul tabil al valorii. Ausustin. Bu- este de o forţă
is cultural ; re preia comenzi. La tini- Le dăm cuvântul: Septimia lîaba : Comen­ — „Patriotismul — o necesi­ zura este un mare scriitor, rar înt.îlnHă
ra folcloru- chigerie, după cum ne spu­ Dumitru Şerban : Piuă a- zile pe care le-am avut la tate vitală" —. a treia sec­ deci cinematografia n-a a-
cemieră Ra­ ne Ioan Prund au,, respon­ eum n-am ştiut că atelie­ croitorie rad-a® fost- onora­ venţă se constituie intr-o e- vut decît de cîştigat prin a- AL COVă'"
te la 1 la 3;
club; 16,00 sabil, dotarea, corespuuză- rul de confecţii metalice te prompt şi după modelul
: 16,05 Mu- > , a atelierului este mai ar mai avea nevoie de di­ cerut.
madă; 16,30 ţj-s.i decât necesară. „Dacă ferite scule.. Cel puţin nu Nela Dan : E bine că la
de muzică
Buletin de nf s-ar asigura o maşină s-a întocmit un necesar şi croitorie se- primesc co­ ,.Laudă omului muncii şi creaţiei sale"
nanah so- de debitat, un polizor, o tru­ nu s-a pus nimic concret menzi şi pentru copii. Eu
ianele cîn- să a tinichigiului, maşini pe hârtie. îi invit s-o facă personal am solicitat arti­ Sub acest generic se inaugurează astăzi, în Valea
rele serii ; de găurit şi compresor pen­ şi sperăm ca în mare par­ cole vestimentare pentru Succese ale
; 20,15 Sea- Jiului, luna manifestărilor politieo-ideologice, cultu-
15 Protago- tru vopsit, o presă nouă, te să rezolvăm aceste ce­ copilul meu şi mi s-au exe­ ral-edueatîye şi sportive. Organizate de Consiliul mu­
•r; 21,05 La pentru că cea veche este rinţe pentru anul viitor. cutat cu multă gingăşie. nicipal de educaţie politică şi cultură socialistă Petro­
cavoastră ; uzată, n-am fî nevoiţi să Vom avea în atenţie asigu­ Nu ştie însă toată lumea meşteşugarilor
!; 22,30 Vă şani, manifestările vor include schimburi de expe­
as ; 23,30— refuzăm sau să amînăm di­ rarea, cu sprijinul consiliu­ că sînt onorate şi aceste rienţă, dezbateri, întîînfrr ale minerilor cu oameni de
izical noc- ferite comenzi" — ne spu­ lui populai', a unei magazii cereri. artă, spectacole susţinute de prestigioase ansambluri In perioada care a trecut
ne Dragomir Luca, sudor pentru păstrarea, materiale­ artistice din Bucureşti şi de formaţii laureate ale de la începutul anului, şi
în cadrul secţiei. „Dotarea lor la secţia rame-geamuri. ESTERA SÎNA Festivalului naţional „Cântarea României". pînă în prezent, membrii
Cooperativei
meşteşugăreşti
n-easiSEBa „Haţegana" din oraşul Ha­
ţeg au îndeplinit şi depăşit
KS2SSB5SB Organizarea taberelor ele vară planul Ia principalii indi­
catori ai întrecerii socialis­
P R O G R A M U L te. Astfel, Ia prestări ser­
mi se în-
lie (Pa- Universităţii politice şi de conducere Deva vicii pentru populaţie s-a
e (Arta) ; iui mai suferă nici o amînare! înregistrat o depăşire de
învingăto- Anul I — luni, 17 mai Anul III — lunr, 17 88,3 Ia sută, la producţia
ivestea lui 1982, orele 17 — sal a mare globală de i(i,l Ia sută, li­
■iderurgis- mai 1982, orele 17 — gru­ Animalele au fost scoase ra de la Măgura avem apă Amenajarea instalaţiei de vrările de mărfuri către
a dragos- a Comitetului municipal pa I, sala punctului, de fondul pieţei au crescut cu
; Pentru P.C.R. ' la păşune. In unele upităţi ce curge prin cădere libe­ apă pe păşunea de la Din­ 4,4 Ia sută, iar la produc­
iote (Con- Anul II — marţi, 18 documentare poUlico-ideo- vacile cu lapte au păşune ră. Am trimis într-o zi o eu Mare este stringentă. ţia marfă prevederile iniţia­
ROŞANI : logică a municipiului în apropierea grajdurilor şi echipă de lucrători din zoo­ Cu toate acestea, nici şeful le au fost depăşite cu 10,2
(Unirea) ; mai 1982, orele 17, — gru­ în acest caz nu se ridică tehnie la faţa locului care Ia sută. Dc asemenea, Ia
liembrie) ; pa I, sala punctului de Deva; grupa a Il-a, sala de fermă, nici conducerea
oara din documentai ) politico-ideo- Cabinetului' judeţean de •probleme deosebite în des­ au pus la punct instalaţia, unităţii nu manifestă sufi­ producţia fizică au fost ob­
ţinute succese remarcabile,
Cultural); logieă a municipiului partid. făşurarea. stabulaţiei libere. au curăţat vălaele, au re­ cient interes pentru procu­
;trăbunica Acolo insă unde animalele parat adăpostul pentru în­ rarea conductei de care fiind produse, peste plan,
7 ULCAN : Deva; grupa a IT-a, sala Anul IV — marţi, 18 3 300 metri pătraţi de ţesă­
rul); LO- mică a Comitetului muaii- sînt duse la distanţe mari grijitori ş.a.“. vorbeam. Or, animalele nu turi, precum şi confecţii în
re multe ,e.Vr\al P.C.R.; gri/pa a IlI-a, mai 1982, orele 17 — sa­ trebuie organizate tabere Deci, la Jeledinţi. lucruri­ vor putea fi ţinute la pă- valoare de peste 1 400 mii
II (Mine- la mică a Consiliului de vară, dotate cu toate le sînt iii regulă. Care este şunat însetate, ceea ce va lei.
\ : Lupii "'V.'a. Cabinetului judeţean, Colectivele secţiilor care
resc); U- de partid. popular judeţean. cele necesare şi cu surse de situaţia la Dineu Mare ? îi impune plimbarea lor inu­
fără cer apă asigurate. dăm cuvîntul lui Ioan Ru- tilă pe mari distanţe pînă şi-au adus o contribuţie
AD : A- a Luni, 17 mai 1982, orele 15,00, sc convoacă grupa Atît cooperativa agricolă san, şeful fermei zooteh­ la cea mai apropiată sursă substanţială Ia obţinerea a-
eaua ro- de studiu individual — Deva, în sala Cabinetului din Jeledinţi, cit şi cea din nice : cestor importante realizări
ankeii — de apă. Iată de ce consi­
; Maşina judeţean de partid. Se dezbate tema: „Critica şi- auto­ Dineu Mare — ambele din „Din păcate nu stăm prea derăm necesar a se acţio­ sînt cele de Ia confecţii nr.
; GEOA- critica, principiu de bază al activităţii P.C.R. al so­ comuna Mărtineşti — vor bine cu -pregătirea tabere­ na cu mai multă răspun­ 1 (responsabil Aurel Şe-
cu noroc cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, metodă de avea cite două tabere de lor de vară — ne-a spus roni), ţesătorie (responsa­
*; HA- dezvăluire şi depăşire a fenomenelor negative în dere pentru asigurarea apei
lul Con- vară flecare. Unitatea din interlocutorul. La Dineu în păşunea de la Dineu bilă Otilia Orhei) şi brode­
BRAZI : toate sferele de activitate". Jeledinţi va ţine vacile Mic, păşunea unde vor fi rie mecanică (şef unitate
rii; CA- sterpe intr-o păşune din scoase animalele are apă, Mare, în termenul cel mai Neta Armioni). (NICU SBU-
elelor — scurt posibil.
tic cultu- apropierea satului, iar vi- cea de la Dineu Mare însă CHEA, corespondent).
Sroaziera ţelele^ vor fi deplasate în nu. Se pune problema să­ B. TURDEANU
învingă- La zi In agricultură locul numit Măgura. „Ca­ pării unui şanţ de circa
re este stadiul pregătirii 200’ m lungime, ca şi a in­
fUrrraie d'n pag 1) porumb. celor două tabere ?“ — am stalării conductei, dar nu
Deci, la Zdrapţi a început întrebat-o pe Angela Sasu, s-a făcut nimic pînă a- fanfara minerilor cu. im
în matca, noii unităţi zoo­ praşila întâi la porumb. şefa de fermă. cum". „De ce?“. „Fiindcă program-de muzică patrio­
tehnice. I. Streteanu ne Faptul este îmbucurător, „La ora actuală ambele întreprinderea judeţean» de tică şi de promenadă, după.
spunea: „Animalele adu­ dar prezenţa la muncă a tabere au primit deja a- îmbunătăţire şi exploatare care vor evolua formaţiile
R AGERII nimalele. Pe timpul iernii a pajiştilor — executantul
nate de la unităţile aso­ cooperatorilor este necores­ corale („Flori de mină"),
ciate vor fi aduse în pă­ punzătoare. Conducerea co­ instalaţia de apă din păşu­ instalaţiei de apă — a în­ de dansuri (populare şi de
7, 38, 8, şunea de la Ponor unde operativei, consiliul popu­ nea- Jeledinţi a fost demon­ trerupt lucrarea deoarece • Faza interjudeţeană a societate), tarafuri’, brigăzi-
întreprinderea judeţeană lar trebuie să se preocupe tată. în prezent ţevile sînt cooperativa noastră n-a concursului coral „Copiii artistice, montaje literar-
pentru îmbunătăţirea şi ex­ mai mult de mobilizarea la puse înapoi, vălaele au fost putut procura conducta ne­ României socialiste cîntă muzicale, solişti vocali şi
), 30, 21, ploatarea pajiştilor a ame­ muncă a oamenilor din sat curăţate, s-a făcut proba cesară." în prezent ne stră­ pacea" se desfăşoară astăzi, instrumentişti, muzică u-
najat o tabără foarte bună. în aşa fel incit ritmul lu­ instalaţiei de adăpare şi duim să facem rost de ţea­ la Deva (sala „Arta", în- şoară şi folk, recitator .
1 366 070 Aici au fost construite adă­ crării să fie mult grăbit. funcţionează bine. în tabă­ va, dar" nu găsim". cepînd de la orele 10). Ju­ o Vernisaj. La Galeriile
posturi pentru îngrijitori, deţul nostru va fi repre­ de artă ale Fondului plas­
s-au amenajat ocoale pen­ zentat în întrecerea inter­ tic din Deva are ioc, as­
tru animale, a fost captată judeţeană de formaţiile co­ tăzi, la orele 1(5,00, verni­
o sursă de apă. Avem deci rale ale şcolilor generale sajul expoziţiei de pietură-
condiţii foarte bune pen­ nr. 8 Deva, 5 Hunedoara şi grafieă aparţlnînd artistu­
tru păsunatul animalelor". ale Liceului pedagogic De­ lui roslf Matyaş. Expoziţia
PREZENTĂ... TIMIDĂ va. cuprinde 20 de lucrări din
îtru azi. A COOPERATORILOR creaţia recentă a artistului
u moaşă © Dialogul pe aceeaşi
rul mai LA PRAŞ1LĂ scenă, de la Brad. va fi devean, inspirată din viaţa
ir sem­ — La ce se lucrează azi? susţinut, astăzi de formaţii­ cotidiană şi din peisajul
itul va
rat. din — l-am întrebat pe' Gheor- le artistice ale întreprinde­ robust al judeţului
naxime ghe Jurcuţ, inginerul sef rii miniere Barza şi Uzinei » „Primăvara vorţană" —
?, iar al C.A.P. Zdrapţi. . de utilaj minier Crişeior. prima ediţie a săptămânii
i grade, — La semănat porumb în parcul „Filimon Sîrbu" cuitural-educative de la
dimi-
siloz, pregătirea terenului din Brad formaţiile se vor Vorţa se încheie, dumini­
pentru semănarea castra­ întrece, începînd de la o- că. După zilele de mani­
4 două
veţilor, rebilonarea cartofi­ rele 11,00, în prezenţa festări pol i tico-ed uea'tive,
de in­
abil. lor şi la praşila întâi la spectatorilor mineri şi miine se vor întâlni, pe sce­
porumb. Pînă în prezent muncitori de la cele două na amenajată în aer liber,
e fru- au fost rebilonate 20 ha, unităţi economice, care be­ formaţii artistice din co­
t mult
e ser- adică toată suprafaţa cul­ Mecanizatorul Ion Căvăceanu efectuează prima praşila mecanică ia sfecla furajeră pe neficiază azi de săptămâna munele Certeju de *1"" si
1
tivată cu cartofi şi s-au terenurile Complexului Bobilna. redusă de lucru. Semnalul Ilia, precum şi ce - din
prăşit manual două ha cu întrecerii va fi dat de satele comunei gazdă.