Page 48 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 48
S*ag. 4 DRĂMUI SOCIALISMULUI NR. 7 624 ® SÎMBATĂ, 15 MAI 1982
Schimburi de mesaje între lucrările sesiunii Comisiei
FIECARE
200
am m urma, se ţ
preşedintele României şi şefii mixte guvernamentale CU ADMIRATORII LUI proclama independenţa Sta- i
telor Unite şi abolirea sta- Y
de stat din Bangladesh şi Mauritania româîio-ausiraSieîie Filiala vest-germano a lutului lor de colonie a Im- )
societăţii „Ford'‘, * care po periulul Britanic. Vinzarea i
DACCA 14 (Agerpres). — Schimbul de mesaje a CANBERRA 11 (.Ager al ministrului comerţului sedă o mare uzină construc s-a făcut prin intermediul I
La Dacca a avut loc un fost prilejuit de primirea pres). — La Canberra s-au exterior şi cooperării eco toare de automobile In filialei newyorkeze a casei 1
schimb de mesaje între to de către generalul H. M. desfăşurat lucrările celei nomice internaţionale, pre R.F.G., editează pentru an de licitaţii britanice „Chris- |
varăşul Nicolae Ceauşescu, Ershad a ambasadorului de-a V-a sesiuni a Comi şedintele părţii române în gajaţii săi un ziar — „Ford tie's", iar cumpărătorul este i
preşedintele Republicii So ţării noastre la Dacca, siei mixte guvernamentale comisie, iar cea a ţării- Report“. Intre alte lucruri, un negustor de antichităţi J
cialiste România, şi gene- losif Chivu. româno-australiene. gazdă — de I). TI. Hunter, în paginile publicaţiei apar din New York. ţ
ţal-locotenent ’Hossain Mu- 4r ministru adjunct al co cu regularitate „povestiri
(lammad Ershad. adminis- NOUAKCHOTT 14 (A- Sesiflnea a analizat sta despre „Ford", citind lau PUBLICITATE PRIZATĂ
îrator-şef al Legii marţiale gerpres). — Preşedintele diul actual al relaţiilor e- merţului şi resurselor, pre dele adresate „patronului"
comandant, suprem al Comitetului Militar de Sal conomice bilaterale şi per şedintele părţii australiene. do diverse celebrităţi de Pînă de curînd, tutunul
forţelor armate ale Repu spectivele de dezvoltare a Douglas Anthony, vice- ieri şi de azi. „Povesti de prizat era oferit m em
vare Naţională a Republicii
blicii Populare Blangladesh. Islamice Mauritania, şeful acestora. La încheierea lu prim-ministru şi ministru rea" pe luna ianuarie a brilor Parlam entului britanic
Generalul H. M. Ershad a statului, Mohamed Khouna crărilor a fost semnat un al comerţului exterior şi acestui an a fost ilustrată pe cheltuiala Trezoreriei, lată
exprimat mulţumiri pentru Ould Haidalla, l-a primit protocol care stabileşte mo cu un portret al Iu!.., Hitler. însă că, recent, o regie din
acţiunile de cooperare pe pe Ion M. Nicolae, prim- dalităţile de creştere a resurselor, l-a primit pe De unda şl pînă unde ? i Sheffleld a decis să furni
care România le-a promo adjunct al ministrului co schimburilor comerciale şi preşedintele părţii române Nim ic m ai sim pla : textul zeze gratis parlam entarilor
vat în relaţiile cu ţara sa cooperării economice în In comisie, cu care a avut însoţitor lăm ureşte „m is tutunul respectiv. Conduce
în domeniile forajului pe merţului şi cooperării e- domenii de interes reci convorbiri privind posibi terul" - fuhreru! ar fi de rea Urm ei a considerai, de
trolier, industriei textile şi conomice internaţionale, a_ proc. lităţile de sporire şi di clarat clndva : „Spuneţi-i hună seam ă, că publicita
transporturilor. A fost sub flat în vizită în această dom nului Ford că şi ou m ă tea pe care şl-o face in
Delegaţia ţării noastre a
liniată dorinţa ţării sale ţară. ■fost condusă de tovarăşul versificare a schimburilor num ăr printre m arii săi ad acest fel com pensează din
de a extinde în continuare Cu acest prilej a avut comerciale şi a cooperării m iratori". Sic ! plin investiţia. G uvernul con
.raporturile prieteneşti de loc un schimb de mesaje Marin Trăistaru, adjunct economice bilaterale. servator poate fi m ulţum it
colaborare reciproc avanta de salut între tovarăşul CAP SAU PAJURĂ ? - com entează ziarul londo
joasă dintre cele două Nicolae Ceauşescu, pre Problemele vaîutar-fiîiatici are nez „Tim es" —, această
ţări. şedintele Republicii Socia i Tribunalul din New York iniţiativă contribuind la „m i
Generalul II. M. Ershad a liste România, si şeful sta i-a oferit unui tinăr care cile economi;" operate in
elogiat personalitatea pre tului mauritan. internaţionale în dezbaterile i urm a să fie condam nat la unele capitole ale cheltuie
şedintelui României, dînd S-a subliniat dorinţa co inebisoare posibilitatea de lilor bugetare. Pentru regia
înaltă apreciere poziţiei mună de a dezvolta şi di Comitetului interimar al F.M.L a trage la sorţi durata pe din Sheflield, afacerea este
constructive a- tovarăşului versifica schimburile co depsei sale. Cap - 30 de o publicitate... prizată, iar
Nicolae Ceausescu în prin merciale şi cooperarea bila zile, pajură — 20 de zile. pentru „tories" încă o pică
HELSINKI 14 (Agerpres). între state, precum şi a Acuzatului i-a s.uris de data
cipalele probleme interna terală în interesul ambelor 1 tură bugetară econom isită
— în cadrul lucrărilor Co creşterii rolului F.M.I. în aceasta „şansa“„.
ţionale actuale. ţări şi popoare. Num ai la capitolul „cheltu
mitetului interimar al Fon asigurarea resurselor fi Şi să te mai miri că ieli m ilitare“ robinetul pal.
Uzita în Singapore a tovarăşului dului Monetar Internaţio nanciare pentru acoperirea delincventa a sporit enorm a fi fost uitat deschis; pe
nal, desfăşurate la Helsin dezechilibrelor temporare in S.U.A. el se scurg din belşug banii
ale balanţelor de plăţi ale
Nicu Ceauşescu, ki, s-a subliniat gravitatea ţărilor membre. SELF-SERVICE destinaţi, intre altele, ra
problemelor cu care sînt Delegaţia română, con chetelor „Trident"...
secretar al C.C. af U.T.C. confruntate majoritatea ţă dusă de ministrul finanţe Luis Roberto Campel, un
rilor: ritmurile fente ale lor, Petre Gigea, a avut locuitor in vîrstă de 23 de 20 MILIOANE
activităţii economice, rate ani din oraşul Valencia, a DE „BROSCUTE-VW"
SINGAPORE 14 (Ager au fost subliniate bunele le înalte ale dobînzilor, in întrevederi şi contacte cu
pres). Tovarăşul Nicu relaţii existente între flaţia ridicată, şomajul în miniştri de finanţe, con găsit un mijloc original, dar Firma vest-germană „Voi- i
România şi Singapore, pre riscant, de a se întoarce kswagen“ a produs, pină in /
Ceauşescu, secretar al C.C. creştere, instalabilitatea ducători de bănci, repre serile acasă cu maşina. Tre
cum şi perspectivele dez prezent, 40 milioane de ve- 1
al U.T.C. preşedintele Co cursurilor valutare, dez zentanţi ai conducerilor buie să precizăm că nu era hicule. Ea este prima fir- i
mitetului Consultativ al voltării în continuare a echilibrele mari ale ba F.M.I. şi B.I.R.D. privind vorba de o maşină proprie mă neamericană care a i
O.N.U. pentru Anul Inter acestora. Au fost abordate, lanţelor de plăţi. Comitetul probleme bilaterale de şi, de fiecare dată, recur atins această cifră. Partea J
de asemenea, probleme le
naţional al Tineretului, s-a interimar a recomandat interes reciproc şi dezvol gea la alt automobil, pe leului o deţine legendara f
Intîlnit la Singapore cu Lee gate de pregătirile ce se care îl „împrumuta" şi, apoi, „broscuţă", cu 20 milioane i
fac în Singapore şi în luarea de măsuri pentru tarea cooperării dintre ţara
fChoon Choy, ministru se îl abandona. „Afacerea" de exemplare, reprezentînd 1
cretar de stat pe lingă România pentru marcarea atenuarea acestor dificul noastră şi organismele va- a mers ce a mers, pînă 50,5 la sută din producţia I
primul ministru. Anului Internaţional al Ti tăţi şi a evidenţiat necesi lutar-financiare internaţio cînd Campel a fost prins totală, urmată de microbu- |
în cadrul convorbirilor neretului. tatea colaborării economice nale. tocmai cind îşi căuta în zul VW — cu 5,3 milioane, t
autoturismele „Golf" — cu J
„trusă" cheia de contact
5,18 milioane şi ,,Passat" - )
adecvată pentru a nouă cu 2,4 milioane exemplare. I
îşi
„Recesiunea—-o epidemie ee afectează planeta** maşină asupra căreia De Filialele VW de peste /
oprise
„preferinţele“.
unde se vede că nici cheia hotare au produs 10,6 mi- )
lioane vehicule; pe primul i
merge
nu
contact
de
de
I se spune „Fukeiki" la Dar cel mai mult afec ce astă privinţă dintre prin să economică de bază, erau, loc se află Brazilia, cu 5,8 /
Tokio, „Maisha Magumu" tate, ca de obicei, sînt ţă cipalele ţări vest-europene, în februarie acest an, cu multe ori la... milioane, urmată de Belgia (
ţa Nairobi şi „Rezession" rile cele mai sărace din cu peste 3 milioane de şo îl la sută mai reduse de UN BUSINESS (1,9) şi Mexic (1,18). Din ^
Sn R.F.G., dar efectul rece lume, dintre caro cea mai meri, cel mai mare număr cît în aceeaşi lună din anul cele 8 200 de Volkswagtn| (
trecut. Şomajul nu a cres li
siunii este acelaşi în întrea mare parte depind de ex de la recesiunea anilor ’30. CA ORICARE ALTUL produse zilnic, 3 400 sf‘ .
n v
ga lume — slăbirea consi portul unui singur produs Confederaţia Industriei Bri cut ca în celelalte ţări oc fabricate peste hotare. S
-
derabilă a economiilox . Re mineral sau agricol şi al tanice a anunţat, în rapor cidentale din motive spe m' Fotbalul de amatori în \
cesiunea afectează aproape cărui preţ s-a redus dato tul său din februarie, că cifice, firmele japoneze a- i i Italia a devenit un business SANATORIILE SIBERIEI \
iSiecare regiune a globului. rită diminuării cererii pe în lunile următoare 57 la doptînd o altă tactică — ele pur şi simplu, , dar şi un
^Tictimele sînt milioanele piaţa mondială. sută dintre firmele clin nu-i concediază pe munci mijloc destul de sigur de a Un grup de specialişti de
'de muncitori concediaţi, Statisticile la nivel glo Marea Britanie vor proce tori, el reduc programele !! face carieră. Cum ? lată la Institutul de cercetări
miile de firme care dau bal arată că producţia moa da la noi concedieri. de lucru, cu reducerea co cîteva aspecte concludente, balneologice din Tomsk au
faliment şi miliarde de alţi respunzătoare a salariilor. desprinse din publicaţia întocmit un atlas clima
pameni cărora li se micşo Dar dificultăţile ţărilor „Osservatore Mediterranea": teric al Siberiei. Pe baza
rează veniturile şi care văd Din presa strâinâ din „Nordul I 11 dezvoltat par 36 de echipe de categoria unui material uriaş, oame
Viitorul nesigur. Maladia. mici faţă de cele ale „Su- !j A şi B — in pofida gra nii de ştiinţă au distins aşa-
Sare afectează creşterea e- dului“ sărac. Declaraţiile velor dilicultăţl financiare numite „zone de confort",
Sonomică pe plan . mon recente ale preşedintelui cu care se confruntă (ele
dială a crescut anual cu Recesiunea se manifes ii favorabile odihnei şi trată
dial, este atribuită de eco 5,5 la sută în perioada tă acum şi în economia Tanzaniei, Julius Nyerere, au 85 miliarde de lire da rii unor boli. Din aceste
nomişti dublării preţurilor 1960—1973, pentru ca să se R.F.G., ţară unde rata şo reprezintă o ilustrare ve torii) - continuă să cum zone lac parte, printre alte
îa petrol în 1979 şi nive ajungă la 4,4 la sută spre majului, relativ redusă în ridică a situaţiei ţărilor în pere şi să vîndă... jucători. le, oraşele Strejevoi şi Kol-
lului „stratosferic" al d.o- finele deceniului trecut şi 1980 (3,1 la sută), a cres curs de dezvoltare care \ \ Ceea ce reprezintă o „pia paşev, din regiunea Tomsk.
feînzilor bancare din Sta- la 2,3 la sută în perioada cut, ajungînd la 7,6 la sută depind de exportarea a ţă" de peste 50 miliarde Aici s-a organizat tratamen
iteîe Unite în ultimii doi 1979—198.1. De asemenea, în martie acest an, cei mai unuia sau a două produse. lire. Oamenii de afaceri tul cu nămoluri locale şi
ani, care au determinat o valoarea, în dolari, a co El spunea : „Acum trebuie \ \ care au mijloace să inves cu ape termale. Pe baza
Sreştere a acestora pe plan merţului mondial s-a re înalt nivel din ultimele trei să dăm de patru ori mai tească in diferite echipe de recomandărilor făcute de
mondial. Se intenţiona ca, decenii. Guvernul Schmidt mult bumbac ca în 1972 \ \ fotbal caută să le contro oamenii de ştiinţă, in re
prin creşterea dobînzilor. dus cu unu la sută în 1981. încearcă să redreseze eco pentru a plăti un singur ca leze şi aceasta le permite, giunea Tomsk se organi
Să se stăvilească inflaţia. în principalele ţări oc nomia printr-o gamă va mion de 7 tone, sau de 10 \ \ in ultimă instanţă, să ajun zează o reţea de sanatorii.
Dar creşterea dobînzilor a cidentale industrializate ra riată de mijloace, inclusiv ori mai mult tutun". gă la funcţii importante la
pedus investiţiile, a creat ta şomajului a crescut pe subsidii pentru investiţii şi Dacă ţările în curs de h nivel municipal. Un business UN SATELIT SUEDEZ \
obstacole în calea dezvol ansamblu de la 5,9 la sută, i-educerea de taxe în secto dezvoltare cîştigă mai pu ca oricare altul...
tării economice. Foarte pu- în 1979, la 7,5 la sută, rul construcţiilor. ţin, în schimb ele sînt ne-, I! La Stockholm s-a anunţat
Şlne ţări au scăpat de efec în 1981, şi se aşteaptă să Recesiunea nu a ocolit voite să plătească mai mult LICITAJIE recent aprobarea proiectu
tele recesiunii, chiar şi cele ajungă la 8 la sută în nici Japonia, la finele anu pentru importurile de pe lui de realizare a primului
su mari venituri fiind ne acest an. Aceasta înseamnă, lui 1981 înregistrîndu-se marile lor datorii faţă de !j Un. exemplar al primei satelit suedez, care va fi
trol şi produse manufac
voite să procedeze la rea o scădere de 1 la sută a ediţii tipărite a Declaraţiei denumit, bineînţeles, „Vi \
justări. Pentru prima oară practic — apreciază Roger turate. în acelaşi timp,
Bird, un cunoscut econo produsului naţional brut Americane de Independenţă
fe ultimii patru ani, Ara- a fost vindut la New York, king". El va avea greuta
î)ia Saudită a fost nevoită mist american — că în ţă faţă de anul precedent, băncile din Occident devin la preţul de 285 000 dolari, tea de 550 kg., înălţimea
să recurgă la fondul său rile occidentale industriali prima în ultimii şase ani. şi mai oneroase, deoarece, !! de. 0,5 metri şl lăţimea de
ziarul
iăe rezervă, de 160 miliarde zate vor fi aproape 30 mi Ramuri industriale nii de sînt calculate în dolari, iar anunţă de unul „Times". Este 1,9 metri. „Viking“ urmea
dintre
cele
vorba
kSe dolari, pentru a-şi plăti lioane de şomeri, cu două mult înfloritoare datorită valoarea devizei nord-ame- 21 de exemplare cunoscute ză a fi lansat în anul 1984
creştere.
.^importurile. Automobiliştii milioane mai mulţi decît petrolului ieftin, cum ar ricane este în Associated i! ale primei ediţii a docu cu ajutorul rachetei vest-
din Bahrein au văzut cum în 1981. fi siderurgia, sc află în (După Agenţia mentului prin care, cu peste europene „Ariane",
preţul la benzină se du Marea Britanie are cea dificultate, exporturile de Press). w
blează. mai gravă situaţie în a- automobile, altădată o. pie (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACJIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodeî, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasite Pâţan, Nicolae Tîrcofa
n Preţul abonamentelor: lunar —- 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
i (REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual — 156 lei. 1
Telefoane i 11275, 11585, 12157, 20708. Telex: 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari 58
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi instituţii.