Page 57 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 57
r*. 3 :— ■
RELUAREA ÎN PLEN
A LUCRĂRILOR MARII ADUNARI NAŢIONALE
Birou] Marii Adunări Na- rile în plen ale sesiunii a gislaturi a Marii Adunări
Naţionale să fie reluate vi-
ţionale a holărît ca lucră- cincea a celei de-a opta le- neri, 21 mai 1982, ora 11,20.
S O C I A L I S M U L 1LA ZI ÎN AGRICULTURĂ
ORGAN AL COMITETULUL JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C m Toate forţele satelor concentrate
SI AL C 0 N S 1 L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N I în clip, Sa muncite agricole
Acţionând sub conduce tivate cu cartofi s-au re- EFORTURI
rea organelor şl organiza bilon-at 380 şt s-au erbici NEÎNTRERUPTE
Anul XXXIV, nr. 7 627 MIERCURI, 19 MAI 1982 4 pagini - 50 bani ţiilor de partid şi folosind dat 350 ha ; prima praşilă „în cele două cooperati
cu eficienţă potenţialul u- mecanică la sfecla de za ve agricole ale noastre —
man şi baza tehnico-mate- hăr s-a realizat pe 115 din ne spunea primarul comu
rlaiă de care dispun, me 160 ha şi manual pe 95 ha, nei Băcia, Traian Cristoi —
Preparatorii de Sa Corceşti Sşi canizatorii, ţăranii coope activitatea pe ogoare sa
ratori, specialiştii din Con
Raid-anchetă
desfăşoară în bune condi
siliul unic agroindustrial în Consiliul unic ţii, iar lucrările se fac la
©n@r@ază doar cantitativ Simeria au reuşit să obţi agroindustrial timp şi la nivelul calitativ
nă rezultate bune în exe
cutarea la timp şi de cali Simeria cerut. Aşa cum s-a subli
niat la recenta Consfătuire
contractele. Pe cirad şi calitativ? tate a lucrărilor agricole. iar în câteva zile se va ter de lucru de la C.C. al atenţie
Din datele furnizate de to
acordăm
P.C.R.,
varăşul Ioan Igna, ingine mina şi prima praşilă ma cultivării fiecărei suprafeţe
Trei întreprinderi minie getic furnizat termocentra fluenţă negativă şi asupra rul şef al consiliului, am nuală la sfecla furajeră. în de pămînit, asigurării den
re — Aninoasa, Vulcan, lelor, utilajelor. Uzuri premature, reţinut că acum toate for săptămîna viitoare va în sităţii, controlăm şi urmă
Paroşeni — livrează pro — Aşa cum avem noi o scoaterea accidentală din ţele satelor sînt concentra cepe şi praşila mecanică şi rim ca toate lucrările să se
ducţia preparaţlei Coroeşti, valoare normată la conţi funcţiune a capacităţilor de te în cîmp la muncile a- manuală la porumb. La a- facă aşa cum prevăd teh
iar de aici o mare cantitate nutul de cenuşă şi umidi producţie... sociaţiile economice Bo- nologiile".
de cărbune energetic ia tate a cărbunelui trecut Şi de aici alte nea gricole: prăşit mecanic şl bîlna, Simeria şi la C.A.P. Cele spuse de primar au
drumul Mintiei şi Paroşe- prin preparaţie, aşa au şi junsuri. Subansamblele u- manual, erbicidat, combate Tîmpa a început recolta acoperire în faptele de
niului. Au fost perioade de minele la cărbunele furni zate, scoase din uz, greu rea dăunătorilor, întreţine rea furajelor. în fermele muncă ale oamenilor. La
timp (anul trecut) cînd zat nouă. Ei bine, cele trei pot fi înlocuite, pentru că rea şi plantarea răsaduri legumicole — paralel cu C.A.P. Băcia, mecanizato
preparatorii de la Coroeşti mine nu s-au încadrat în cei de aici sînt într-o lor, recoltarea si valorifi recoltarea şi valorificarea rii au terminat erblcidarea
şi-au îndeplinit şi depăşit aceste valori normate. Mina permanentă criză de piese carea producţiei legumico legumelor — se lucrează la la păioase, prima praşilă
sarcinile de plan, onorîn- Aninoasa a depăşit conţi de schimb. Lipsesc cuplele le, strîngerea şi depozita întreţinerea răsadurilor, la mecanică la sfecla de za-
du-şi exemplar contractele nutul de cenuşă cu 5,5 elevatoare, carcasele pentru rea furajelor din culturile prăşit şi combaterea dău N. BAD1U
^u energeticienii. centrifuge şi ciururi, axe de masă verde ş.a. Astfel, nătorilor, se c o n t i n u ă
A Şi în acest an, după cu came. Lipsesc piese de din cele peste 400 ha cul plantatul şi se fac udări.
cum preciza inginerul Sil Pe drumul schimb care se fabrică la (Continuare in pag. a 4-a)
viu Constau tinescu, şeful cărbunelui — întreprinderea de utilaj
Organele locale si fie implicate cu întreaga
secţiei, noi am reuşit să din abataje spre minier Petroşani! Aşa cum
onorăm toate cererile Pa- termocentrale (IV) aprecia inginerul Nicolae
roşeniului şi Mintiei. în Vâlcea, directorul între
răspundere în conducerea activităţii din agricultură
fiecare lună ne-am depăşit prinderii, la capitolul pie
planul de livrări (în ia puncte în februarie şi cu se de schimb se stă mult
nuarie cu 17 102 tone, în 5 puncte în aprilie, mina mai bine la comenzile în
februarie cu 7 243 tone, în Vulcan depăşeşte şi ea nor ţară decît la cele de la Este bine ştiut că de rea ganizarea şi conducerea cu stabulaţie trecută coopera
martie cu 5 946 tone, iar în ma admisă la cenuşă, însă I. U. M. Petroşani. lizarea planului de dezvolta competenţă a treburilor tiva agricolă din Toteşti a
aprilie cu 4 442 tone). diferenţele nu sînt prea Se solicită ajutor pen re economico-socială în care privesc dezvoltarea a- întîmpinat serioase greu
— Numai cantitativ, nu mari, iar la mina Paro tru impulsionarea onorării profil teritorial a fiecărei griculturii, valorificarea de tăţi în legătură cu asigu
piesele
la
de
comenzilor
şi calitativ, pentru că, dacă şeni conţinutul de cenuşă a schimb. Dar nu este sin unităţi administrative răs plină a tuturor rezerve rarea furajelor, cheltuind
ne referim la cele patru fost în permanentă creştere gurul loc unde e necesară pund nemijlocit comitetele lor de creştere a produc peste o jumătate de milion
luni trecute din acest an, de la începutul anului. Sin impulsionarea activităţii. comunale de partid şi con ţiei agricole, realizarea pre de lei pentru acoperirea
în nici una preparaţia gura explicaţiei este că Trebuie să se intensifice siliile populare comunale, vederilor cuprinse în pro deficitului, nici în acest
Coroeşti nu s-a încadrat minele nu efectuează clau- lucrările la noua ramură în raza de activitate a co gramul de autoconducere an nu se acordă atenţia
în valoarea normată a pu bajul aşa cum ar trebui. de haldare a sterilului. Pro. munelor Toteşti, Sîntămă- şi autoaprovizionare terito cuvenită gospodăririi judi
terii calorice (3200 Kcal/kg). Unele nu au Instalaţii (ca cesul tehnologic din prepa ria-Orlea şi Pui ponderea rială şi consolidarea econo cioase a resurselor de nu
în februarie,, spre exemplu, zul Aninoasei), altele au şi raţie resimte o strangulare activităţii economice este mică a unităţilor agricole treţuri. Ca dovadă, zilele
s-a înregistrat cea mai nu le folosesc. în această deţinută de producţia agri din raza lor de activitate. trecute au fost găsite la
scăzută putere calorică — situaţie se află mina Vul DORIN CORPADE colă. Firesc este deci ca Cum se înfăptuiesc aceste păşunat animale ale cetă
în jur de 2 800 Kcal/kg. în can... organele din comunele res deziderate ?
celelalte luni v-aţi menţi ... Iar pe benzile de (Continuare în pag. a 3-a) pective să se implice cu Deşi se cunoaşte hirte ţenilor din comună pe
nut între 3 049 Kcal/kg transport, aşa cum am vă întreaga răspundere în or faptul că în perioada de unele terenuri de pe care
se putea obţine o produc-
şi 3 097 Kcal/kg. Deci şi zut, trec nestingheriţi bo
N. TÎRCOB
din cauza secţiei Coroeşti, lovani ce depăşesc în dia
întreprinderea de preparare metru 300—400 mm, bo
a cărbunelui Valea Jiului lovani ce nu-i poate clin (Continuare în pag. o 4-aJ
nvKg-lj putut încadra în va ti un singur om. Implica
loarea medie a puterii ca ţiile ? Creşterea conţinutu
lorice a cărbunelui ener lui de cenuşă. însă au in
Ceî mai bun cuptorar de clincher
La întreprinderea de lianţi Deva a avut loc fi El CERCURILE PEDAGO
nala pe ţară a concursului profesional „Cel mai bun GICE ale cadrelor didacti
cuptorar de clincher". Au participat 10 concurenţi, ce de specialitate au în
ceput luni, avind ca temă
câştigătorii etapelor de masă din întreprinderile şi com de dezbatere „Forme gi
binatele de lianţi. După desfăşurarea probelor prac mijloace de organizare e-
tice şi teoretice, cel mai bun cuptorar a fost decis ficientă a recapitulării fina
le a materiei şi măsurile
în cadrul unui concurs cu public gen „Cine ştie, ce se impun pentru înche
cîştigă", desfăşurat în faţa cimentiştilor deveni. ierea cu succes a anului
Dovedind solide cunoştinţe profesionale, Aristotel şcolar 1 '. Desfăşurate pe zo
Rădulescu, reprezentantul Combinatului de lianţi ne — Brad, Ilateg, Petro ji
şani,
Deva,
Hunedoara
Fieni, a fost declarat cî.ştigătorul ediţiei 1982 a con Orăştie — cercurile peda
cursului. El a fost urmat, în ordine, de Mihai Chiri- gogice din această săptă-
în
intîmpinarea
ţescu (I.L. Bicaz) şi de Constantin Hulubă, de la I.L. mină vin cu bune rezul
finalizării
Deva. Menţiuni au primit Alexandrina Huntai, din Complexul de sere de la Sintandrci. Eugenia Tudor de la ferma nr. t, Ia recoltatul tate a anului de învăţă-
Deva, şi Petru Bîrlă, de la Fabrica de lianţi Hoghiz. castraveţilor. mint. ■ UTILAJE IN STA
RE DE FUNCŢIONARE.
Pentru a asigura strînge
— ~ — a — a - a - ® — ® — ® — rea şi însilozarea cu ope
Ideea unei discuţii de te muncitori, jumătate pro rativitate a furajelor, în a-
spre răspunderi şi curaj Despre răspundere şi curaj în ducători agricoli. Nu ştiu telierele unităţilor s.M.A.
au fost reparate şi revizui
cu maistrul Gheorg'he An cum fac munca respectivă, te peste 240 utilaje de re
gliei s-a născut de mai rezolvarea problemelor de producţie dar dacă o fac mai bine coltat şi însilozat — cosi
combine,
multă vreme ; mai precis decît meseria, i-aş sfătui tori, altele, a vindrovere
mai
şi
CEI
s-a născut în adunarea ge răspunderi între care pe a- categorii. O categorie este categorie a oamenilor „buni frăţeşte să se consacre în VREDNICI. Comuna Burjuc
nerală de dare de seamă şi ceea de a face intervenţii aceea a meseriaşilor foarte la toate". De fapt a celor întregime acestor ocupaţii. arc o contribuţie de seamă
fondului
alegeri a organizaţiei de la supapele turbinelor în buni. Ei sînt foarte buni care cred despre ei că sînt Tot în funcţie de aparte la constituirea produse a-
de
centralizat
bază de la secţia reparaţii funcţiune. pentru că sînt buni în toa buni la toate. Nu sînt chiar nenţa la o categorie sau gricolc. Printre cei ce au
turbine a Termocentralei — Aşadar, tovarăşe An te compartimentele respon- aşa buni pentru că încer- alta se gradează şi răspun contractat pc anul 1982
de la Mintia. Afirma în gliei conduceţi formaţiile cînd să facă de toate nu derea personală. cantităţi mari de carne,
lapte ş.a. se numără, pînă
acea adunare secretarul co de lucru dintr-un sector fac lucru temeinic. Acesto — Este interesantă ca în prezent, Cornel Mariţa,
mitetului de partid al ter extrem de important în Dialog cu un ra nu le încredinţez lucrări tegorisirea pe care o faceţi Virgil Gherman a lui Ml-
mocentralei : „Avem co realizarea şi depăşirea pro de importanţă excepţiona şi trebuie să recunoaştem ron, Eugen Negru, Dorica
munişti fermi la atelierul ducţiei de energie electri specialist lă. In meseria noastră, a că în colectivele de muncă Furdui şi mulţi alţii, a
DE
COLECTARE
METALE
de turbine. Altădată pen că, un sector în care răs în reparaţii greşi o dată e mult. A sînt, în proporţii diferite, VECHI. în toate unităţile
tru asemenea reparaţii ape punderea personală şi co de turbine greşi de două ori e deja evident, din toate aceste S.M.A. din judeţ au fost
organizate largi acţiuni de
lam la specialişti din afară. lectivă are un cuvînt greu prea mult, ba chiar uneori categorii. Sînt însă şi ti strîngere şi predare a me
Acum avem specialiştii talelor vechi. Ca urmare,
de spus. Cum apreciaţi răs nici nu mai încape a doua neri care n-au la activ de
noştri". Aşa am aflat că sabilităţii muncitoreşti: au s-au predat la centrele de
punderea în formaţiile pe greşeală. In sfîrşit avem şi cît un an, doi, trei, de me colectare peste 120 tone
unul dintre specialişti în care le conduceţi ? calificare superioară şi o dintre aceia pe care eu îi serie. Acestora nu li se fier, fontă şi alto metale
reparaţii de turbine este — în orice colectiv de dovedesc în muncă, sînt numesc „oameni cu servi poate pretinde să-şi asume vechi.
maistrul comunist Gheor- muncă sînt oameni foarte exigenţi cu ei şi cu alţii, ciu". Pe lingă aceştia răs prea mari răspunderi pen
ghe Anghel. Aşa am aflat buni şi oameni de nivel îşi asumă răspunderi şi nu punderile meseriei au tre tru că nu au avut timpul
că aici, oameni ca maistrul mediu. Mai sînt şi me o dată riscuri. Acestora le cut fără să lase prea mul ION CIOCLEI ! wmm
Anghel, ca specialistul Pe diocri. Eu, pe cei cu care încredinţez eu sarcinile ce te urme. Cei mal mulţi
tru Popa şi-au asumat mari lucrez îi socotesc în trei le mai dificile. Există şi o dintre aceştia sînt jumăta (Continuare în pag. a 3-a) • *•*” •
