Page 58 - Drumul_socialismului_1982_05

pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ;

P P

1(1,00
Telex
10,05Telcşcoalâ (cot
16,25Şah
16,10Civica
w m m B a m B B m sm sm u csB K xm m m g sa a m B B B K a m a m a m a sa n 17,00 Tinere talente
acaszzasaexsnsseawaaiaTKi na Festivalulu
Kimnicu Vilcc
17,25Mult e dulce
moaşă limha c
bim...
17,50lflfll de seri
18,00închiderea pr
— Experienţa de pînă aduse la parametrii ini­ şeful atelierului proiectări părţi. înlocuim astfel meta­ lui
20,00 Telejurnal
acum ne-a dovedit că per- ţiali de lucru am asimilat — înlocuirea confecţionării lul, reducem manopera, 20,(10 Actualitatea ec
severînd pe linia însuşirii şi reproiectat o maşină in­ reperelor de oţel prin tur­ asigurăm reperelor para­ 21,00 Film artistic
şi aplicării unor tehnologii genioasă de ascuţit scule nare cu repere sudate. A- metri fizico-funcţionali ri­ Pînă nu demuit, pulberea valuta ţării, pentru a deveni duganul cu
ceţi". Partea 1
de fabricaţie moderne, asi­ de mare capacitate şi cu vantajele ? Se elimină orice dicaţi". de aluminiu utilizată în com­ mai eficienţi. 22.(10 Telejurnal
milării unor noi piese de înalt randament — sublinia pierdere de metal ce re­ Din discuţiile purtate am poziţia soriimentelor de ba­ — Ce caracteristici fizico- 22,*55 în lumina reî:
schimb, repere, maşini, ex­ inginera Ana Braia, de la zultă din turnare, se redu­ reţinut că la I. M. Orăştie ton celular auioclavizat, fa­ mecanice au aceste produse ? lor cu ansan
tinderii şi perfecţionării ac­ compartimentul proiectare. ce considerabil volumul de progresul tehnic, noul în bricate la Întreprinderea de — Asemănătoare, dacă nu balet al Opere
ne din Iaşi.
tivităţii de recondiţionare Dă rezultate foarte bune, manoperă, se obţine o cali­ producţie cîştigă zi de zi materiale de construcţii Deva, chiar mai bune decît cele pe
putem obţine succese tot dovadă că ne-a fost solici­ tate mai bună a reperului". teren, experienţa de pînă era asigurată numai pe va­ care le realizam cu pulberi
mai mari în producţie — tată .şi de alte unităţi din „Sau extinderea tehnologiei acum în acest domeniu se lută din străinătate. Anual importate. Au densitatea pre­
releva ing., Ieronim Ilie. cadrul ministerului nostru. de forjare a unor repere îmbogăţeşte continuu, în se cumpărau, cu bani grei, văzută, rezistenţa necesară,
şeful pregătirii fabricaţiei De asemenea, am asimilat, de la strungurile SN 320, slujba îmbunătăţirii cali­ circa 80 tone de pulbere — in plus productivitatea a
BUCUREŞTI I: 6,(
din cadrul întreprinderii executăm şi folosim cu reduetoarele de turaţie şi întregul necesar ai întreprin­ crescut faţă de pulberile din programul diminc
mecanice Orăştie. în acest tăţii produselor, a creşte­ derii. Astăzi nu se mai cum­ străinătate, iar timpul de Radiojurnal; 8,00
sens colectivele de la ate­ rii permanente a eficienţei pără de peste hotare. Nu se preîntărire a formelor de presei; 8,10 Curier
lierul de proiectări şi de la ÎNTREPRINDEREA mecanica orăştie economice. în această lar­ mai cumpără la Bîrcea, dar B.C.A. a scăzut cu jumătate diilor; »,00 Buletin
scuiărie colaborează fruc­ gă acţiune sînt angajaţi alte întreprinderi din ţară de oră. 9.05 Răspundem a
rilor ; 10,00 Buletin
tuos, preocupările lor vi- sute de oameni ai muncii, încă ie mai importă. — De la bune Să trecem ia 10.05 Muzică popul;
zînd în mod deosebit creş­ bune rezultate o serie de pompele de noroi, de la cadre tehnice, proiectanţi, mai puţin bune. încă mai Din ţările socialist
- Ne-am pus cu toată
terea productivităţii muncii, scule (broşe, freze melc alte maşini-unelte, ceea ce specialişti, între care se nu­ seriozitatea problema redu­ aveţi necazuri, probleme ne­ Noi înregistrări
Braş
„Astra"
din
reducerea consumurilor de modul şi freze Walter, bur­ conduce la diminuarea con­ mără — prin pasiune, in­ rezolvate, încă se mai re- Buletin de ştiri; 11,
materiale, combustibil şi ghie speciale, verificatoare, sumului de metal şi a teres şi inteligenţă crea­ cerii importului de materiale butează producţie, adevărat caruselul copiilor;
energie, ridicarea nivelului tarozi de diferite tipuri), volumului de manoperă, la toare — Nicolae Şimon, — remarca Olimpiu Matei, blicitate; 12.00 B
tehnic şi calitativ al pro­ prin care am ridicat pro­ îmbunătăţirea calităţii re­ Jianu Hancheş, Enache Bîl- inginerul şef al întreprin- în cantităţi mici - 120 mc ştiri; 12,05 Din
folclorului; 12,2.5
duselor. ductivitatea muncii, s-a îm­ perelor" — adaugă subin- dea, Constantin Nicolţa, ştiinţific; 12,45
Ce s-a realizat efectiv, bunătăţit calitatea produ­ ginerul Nicolae Stoica. Ioachim Munteanu, Nicolae ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE mierii Radio-Tv.;
în ultimul timp, la I. M. selor şi au fost reduse „S-ar mai putea aminti şi Radu, Emil Popovici, I-Ioria DE CONSTRUCŢII DEVA la 1 la 3; 15,00 C
vitalilor;
î«,G0
B
Orăştie, în direcţia promo­ sensibil cheltuielile de pro­ înlocuirea unor repere de Bordeanu şi mulţi alţii. ştiri; 16,05 Transe
vării progresului tehnic şi ducţie. la strungurile SN 320, exe­ derii. Specialiştii noştri au la o realizare de 53 000 mc, raP ; 10,20 Sfatul n
'<., 25 Creaţii şi
care sînt rezultatele con­ O altă direcţie de ac­ cutate din oţel, cu repere S-ar mai putea remarca propus înlocuirea pulberii din în primul trimestru. Ce ne j Camelia Deseâiest
crete ? ţiune a proiectanţilor şi sprijinul permanent şi con­ import cu pulberea de alu­ puteţi spune în această pri­ Coordonate econor
— întrucit întreprinderea specialiştilor de la I.M. executate din pulberi sin- sistent pe care-1 acordă în miniu de Ziatna. Au început vinţă ? Buletin de ştiri; :
noastră este constructoare Orăştie o constituie promo­ terizate, a ţinut să preci­ acest domeniu comitetul de experienţele, căutările de noi — Toate necazurile provin trolul social în
17,30 Microrecital
de maşini-unelte şi deci varea unor tehnologii de zeze subinginerul Laurian partid, conducerea între­ soluţii. Balanţa se înclina de la neuniformitatea calită­ 17,40 Odă limbii
folosim în producţie scule lucru moderne. „Am putea David. Avem în probe teh­ prinderii. Este, de fapt, cînd de-o parte, cînd de ţii lotului de pulbere indi­ 18,00 Orele scrii
multe şi diverse care, aminti aici — releva sub- nologice două strunguri cu resortul care-i angajează cealaltă. La un moment dat genă. Din această cauză în Radiojurnal; 20, X
firesc, se uzează şi trebuie inginerul Nicolae Şimon, repere din pulberi sinteri- si împinge mereu înainte eram pe punctul de a renun­ masa de B.C.A, apar vulcani, uişti ai şlagărch
Buletin dc ştiri;
zate şi se pare că rezulta­ pe ceilalţi. ţa. Totuşi, nu ne-am dat se produce fenomenul de sugestia dv.; 22,Of
tele vor fi foarte bune, aşa bătuţi, Vorbiţi mai bine cu fierbere, producţia fiind re- tr-o oră; 23,00 Biji
cum s-au obţinut şi în alte DUMITRU GHEONEA inginera Florian Deiia, şefa butată. Insă odată pus la zicale; 23,30—5,00
muzica! nocturn.
laboratorului de la secţia punct procesul tehnologic de
B.C.A. Vă poate spune mai fabricare a puibarii de alumi­
7 ./-'.K g-i
multe lucruri. niu la Ziatna, nu vom mai
- Am fost printre primii avea probleme. Acum, sigur,
din ţară - ne spune tînăra mai avem probleme, dar nu DEVA : Cobra
De meii mulţi ani, maistrul - au fost omologate de Mi­ ingineră chimistă - care am fugim de muncă. Facem cînd ce (Patria); Fiu)
Dezideriu Bâlâtescu se ocupă nisterul Educaţiei şi invăţă- utilizai pulberea românească este nevoie chiar mai multe ta); IIUNEDOAR
de instruirea practică a ele­ mîntuîui încă din 1979 — ţ i wm in compoziţia B.C.A. De a- reţete pe un schimb. Avem mi se intîmpia r
Fontan
(Flacăra);
vilor, la Liceul industrial nr. 1 au fost şi premiate — iar proape trei ani facem expe­ oameni pricepuţi, pe care na viile r-Il (Side
Deva. Intr-o discuţie pe care noi la executăm în serie rienţe în scopul găsirii reţe­ bazăm în orice situaţie, spe­ Răsunetul fluviu;
am avut-o recent îşi amin­ mică. Â telor optime de turnare. De cialişti Ia punctele lor de Piine, aur, naş
structorul) ;
pe-
tea cu plăcere despre sutele - In ce scop au fost crea­ fapt, pe această temă, la lucru, cum sînt laboranta Kaghemusha —
de elevi care i-au „trecut" te ? secţia . noastră a avut loc re­ Maria Dobrotă, şeful de (Unirea) ; Supi
prin mină, învăţîndu-i mese­ - Se folosesc în labora­ cent un schimb de expe­ echipă Dorin Popa, de la (7 Noiembrie);
rie, despre ce şi mai ales toarele de metrologie, A.M.C., rienţă, ia care au participat staţia automată de dozare- Fuga de acasă
Olimpiada ’40 (Mi
cum se lucra în atelierele- de depanări electrice, toate fabricile de B.C.A. din încăr.care-descărcare şi mulţi VULCAN : Cala
şcoală pînă mai ieri. Insă, cel P.R.A.M., de întreţinere şi ţară. Cu acest prilej le-am alţii. Pentru reducerea efor­ trie (Luceafărul)
mai mult îi place să vor­ bobinaj maşini electrice de împărtăşit din experienţa cîş- tului valutar al ţârii, nici un Şansa (Minerul);
indienii din Ven
bească despre „copiii de mică putere ş.a., din şcoli I.M. Orăştie. Echipa de monlori prese, condusă de co­ ligatâ, le-am demonstrat efort nu este prea mare. Direse); ANINOZ
azi", care, „bine instruiţi în şi întreprinderi şi sînt desti­ munistul loan Gordca, se remarcă prin hărnicie. practic că merită să facem ,4a Petrovka 38
atelier, fac lucruri minunate". nate alimentării cu energie Foto: VIRGIL ONOIU efortul pentru a economisi L. CRISAN -7 resc); URXCAÎ
Să-i dăm cuvîntul: electrică ci bancurilor pentru rea iul Fabian B
zaţul); BRAD :
— !n timpul afectat instru­ lucrări electrotehnice, verifi­ Oiştii din Rajgr
irii practice elevii învaţă me­ cării produselor finite reali­ roşie); GURABA
seria pe care o vor, reali- zate în ateliere, cit şi exe­ ţâ dublă (Mineri
zînd diferite bunuri utile cutării uno-r lucrări electrice TIE : Cariera r
citoare (Patria);
căra); GEOAGIU
ţuri pe înălţimi
HAT
LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 DEVA La ferma nr. 4 din Orăş­ producţii de masă verde necesară fiind asigurată cu de şeful fermei, îngrijitorul cultură); (Dacia)
Tarka
tie, a I.A.S. Simeria, se folosim cu rezultate deose­ ajutorul unei cisterne, în de animale Iordan Hărăs- Clinele ; CALA
aplică cu foarte bune re­ bite „păstorul electric", jgheaburile mobile, care se tăşan ne spunea că de la (Casa de cultu
RIA:
societăţii noastre, înţelegînd ca : echiparea tablourilor zultate metoda de păşunat care este o instalaţie re­ mută la locurile de păşu­ cele 18 vaci pe care le IU A : Confidenţe
un lor
că nu mai este loc pentru electrice, repararea echipa­ raţional, prin folosirea lativ simplă, fiind compusă nat. în primele zile după mulge din lotul pe care-1 avocat (Luinins
risipă, că trebuie să de­ mentului electric de comu­ „păstorului electric". Deta­ dintr-un fir de sîrmă cu scoaterea vacilor la păşu­ are în primire realizează
vină în tot ceea ce fac nicaţie (relee, contactori, în­ lii în legătură cu modul lungimea de 1 km, stîlpii nat producţia marfă a spo­ zilnic peste 120 1 lapte.
mereu mai eficienţi. Pe a - trerupătoare automate), exe­ do organizare a păşunatu- metalici de susţinere, izo­ rit cu peste 400 1 lapte Rezultate asemănătoare în­ % PECT0
cest fond s-a născut la noi cutarea bobinajelor, depana­ lui ne-a dat şeful fermei, latorii respectivi şi opt ba- pe zi. obţinîndu-se zilnic registrează, de asemenea,
ideea executării unui produs rea şi întreţinerea aparata- irig. Eugen Lăzărescu. Maria Mitu, Radu Iepure,
H> DEVA, Ca­
complex, solicitat de unităţi jului electronic etc. Se pot — Am avut o cultură de Maria Harman şi alţii. ră, orele 12,30:
economice, Io realizarea câ­ executa o mulţime de ope­ lolium pe o suprafaţă de FERMA NR. 4 A I.A.S. SIMERIA Directorul Trustului ju­ trei iezi" — pr
rtita să contribuie cit mai raţii complexe, de mare 15 hectare unde, din cauza deţean pentru I.A.S., ing. Irului de păpu;
mulţi elevi, precizie. alintului gazel
condiţiilor climatice, îndeo­ Aurel Nistor, nc-a relatat artistică o Mari
— Vă referiţi, desigur, la - Cum lucrează elevii ? sebi a îngheţului din iarnă, terii „ELBA". Instalaţia cite 7,5 1 lapte pe cap de că s-au procurat 10 aseme­ muzica ştefai
tabloul general al distribu­ - Totul este făcut de au apărut goluri mari de este simplă şi uşor de pus vacă mulsă. Supravegherea nea instalaţii care vor fi Tot la casa de
rele 20, formaţ
ţiei cu stand de încercare mina lor. învaţă cu acest plante, în acest caz nefiind în funcţiune. Cu ajutorul !a păşunat a întregului utilizate în fermele zoo­ nistă „Tara
şi ia bancul pentru lucrări prilej şi lăcătuşerie, şi tîm- posibil să facem însiloza- ei am delimitat în patru efectiv este făcută doar de tehnice ale unităţilor agri­ Consiliului judi
electrotehnice, care, atît prin plărie, şi electricitate, şi rea producţiei rămase. Pen­ tarlale cele 15 hectare pen­ către doi îngrijitori. Metoda cole de stat, prin păşuna­ dicateior Satu î
concepţie cît şi prin rea­ electronică, să monteze şi tru a folosi cu eficienţă tru păşunat, unde s-a asi­ respectivă o vom aplica tul raţional asigurîndu-se re mindră din
a CAL AN, C
lizare, au adus şi continuă să demonteze, dar mai ales furajele de pe terenul res­ gurat hrana necesară unui în continuare la păşunatul valorificarea eficientă a tu­ tură. Teatrul c
să aducă elogii şcolii din deprind cum trebuie meseria pectiv, care este situat în efectiv de 240 vaci cu celorlalte resurse furajere, turor resurselor de furaje lea Jiului" Petr
'Deva, fiind cerute de multe pe care şi-au ales-o, în con­ apropierea adăposturilor de şi sporirea considerabilă a le şl caii verzi 1
M. I on eseu.
întreprinderi şi instituţii din animale, am organizat pă- lapte pe timp de 12 zile. inclusiv al ierbii de pe producţiei de lapte marfă.
diţii similare cu cele din
ţară. Să ne oprim la aceste şunarea loliumului. în sco­ Durata păşunatului este de pajiştile naturale.
produse care, după cite am producţie. Prin calitatea lu­ pul valorificării întregii cel puţin 10 ore zilnic, apa Susţinînd cele afirmate T. DOBRICEANU
aflat, au adus liceului în crărilor prestate, prin hăr­
numai trei ani beneficii de nicia de care dau dovadă,
peste un milion lei. Mai cîţiva elevi din clasele a Timpul pro
ales că sînteţi autorul tablou­ X-a şi a Xl-a se detaşează ziua de 19 nta
mea va fl în
lui de distribuţie. net. Merită evidenţiaţi losif moaşă cu cer
— Mă bucur de succesul Tămaş, Marcel Popa, Dorina senin noaptea
obţinut. Este meritul elevilor Jurj, Liviu Tărnăuceanu - noros după-
lzolat sc vor
pe care-i învăţăm meserie, cîţiva dintre cei care, ori­ se de ploaie
al colectivului de maiştri - unde s-ar încadra, n-o să-mi electrice. Vini
Aurel Fortuna, Cornel Ur­ fie ruşine dacă vor spune moderat din
ban, Zeno Roman - oameni că le-am fost maistru. vest. Temperc
va fi cuprins
pricepuţi, dăruiţi profesiei, 12 grade, iar
care se apleacă cu grijă şi Maiştri şi elevi care au între 23 ţi 28
dragoste, asupra elevilor, înţeles cum trebuie să mun­ mtneaţa loca)
ce ceaţă.
îndrumîndu-i cu atenţie în cească, să-si facă datoria. (Meteorolog c
Păşunatul raţional, prin folosirea gardului electric, este o metodă care se aplică eu succes la Ferma de stat nr. 4
timpul practicii. Cele două din Orăştie, a I.A.S. Simeria. Pronrenco Li
produse - tabloul şi bancul LIVIU BRAICA