Page 59 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 59
52? @ MIERCURI, 19 MAI 1982 pag. 3
0 corectă orientare şcolară —■
m Primăvara vorfaimă" — moment de
mm o bună opiitine profesională
referinţă in viaţa spirituală a Bocal
Maţii) n aiegerea neserfel - un ro
: sce- In decorul darnic înzes dat glas sentimentelor ce Luncşoara şi Coaja, care au maţia de muzică uşoară a
ile la trat do natură cu peisaje animă oamenii care vieţu Înfăţişat desfăşurarea unei căminului cultural din llia. important revine scolii
fru- desprinse parcă din legen iesc pe aceste meleaguri — străvechi tradiţii a femei Festivalul „Primăvara vor
vor- da Mioriţei, a avut loc mineri, lucrători în dome lor de pe aceste meleaguri, ţană" poate fi considerat, Printre cele 50 de şcoli
duminică festivitatea de niul explorărilor geologice, ca şi brigada artistică a cum a apreciat şi juriul didactice trebuie să-şi in
Închidere a festivalului „Pri vrednici lucrători ai pămîn- căminului cultural din satul prezent la manifestarea de generale din judeţ care din tensifice preocuparea pen
a mu toamnă vor funcţiona cu tru r e o r l e n t a r e a unor
măvara vorţană", aflai la iului şi pricepuţi crescători de reşedinţă al comunei. duminică, o reuşită deplină
prima treaptă de liceu se elevi. Mai ales că după ac
prima ediţie. încheind o de animale — optimismului, De un succes deosebit s-a şi, in acelaşi timp, un punct
mii câ dăruirii cu care sint an bucurai interpretorea unor de referinţă in dezvoltarea numără şi cea din Toteşti. ţiunea de preînscriere, unii
,Buz- Aici se vor pregăti viito elevi, aşa cum ne spunea
po- grenaţi in înflorirea conti cintece venite din străbuni, activităţii cultural-educative
nuă a comunei, a judeţului de o pură autenticitate, de pe coordonatele înaltelor rii muncitori agricoli care si prof. Elena Cîmpeanu,
şi patriei noastre. Pe scenă către Floarea Dane din cerinţe ale etapei actuale. vor contribui la prosperi au început să-şi pună în
>are- tatea comunei lor, a aces trebări, să oscileze în fa
i *îe au evoluat, intr-o aleasa ţi satul Coaja, o talentată ar Consiliul comunal de edu tei zone agricole cu pon voarea şcolii din Toteşti.
wnd- nută artistică şi interpre tistă amatoare şi, in acelaşi caţie politică şi cultură so
tativă, grupurile vocale ale timp, o animatoare de sea cialistă este hotârit - cum dere însemnată în econo Cei neliulărîţi (încă) pot
căminelor culturale din Vor- mă a vieţii culturale din ne-a spus tovarăşul han mia judeţului. Dar, dintre găsi răspunsul căutat la
ţa şi Valea Poienii, talen satul său. Honae, secretar adjunct cu cei 43 de absolvenţi ai cla colegii lor Zenu Cozac,
taţii interpreţi de muzică Căminul cultura! din Cer- probleme de propagandă al selor a VllI-a doar 14 elevi Zenu Virtopeami, Adrian
m au optat pentru continua Ungur, Dorel Bârbulescu,
popidară Aurelia Dane, Di- teju de Sus a avut o parti comitetului comunal de
;dio- nuţa Tămaş, Galenia iurca, cipare do ţinută Io fes partid, să militeze cu şi mai rea studiilor 3a această Emilia Zeieoni s.a„ care
7.00 Mariana Buruiană, Angelina tivitatea din Vorţa. Ta multă răspundere pentru a şcoală. De ce ? Care este doresc să muncească pe
;ista ratul, soliştii vocali Zeno- eficienţa activităţii de tractor sau în zootehnie.
ido- lenica şi Veronica Fluier aş înscrie comuna Vorţa — orientare şcolară şi profe Pentru că aşa cum ne
tirl; Bisorca, taraf,ul şi interpreţii via Gherguţ, Cristina Lozăr, meleag de profundă trăire
ĂtO- instrumentişti ai căminului Valentin Sandu, echipa de• şi simţire patriotică — in sională desfăşurată de ca declara şi Liliana Neiconi,
tiri; cultural din Vorţa. Momente dansuri şi mai ales călu tre localităţile cu viaţă spi drele didactice ? Ce se din clasa a Vlll-a B, ei
10,30 face acum pentru reorien- vor să rămînă in sat.
10,45 aparte, prin autenticitatea şarii de-o şchioapă au in rituală tot mai elevată din tarea unor elevi ? — în comună există po
arul lor, ca şi prin modul de cintat asistenţa prin măies judeţul nostru.
11.00 Floarea Dane din Coaja reproducere pe scenă, le-au tria interpretării. O prezen — Unii părinţi moti sibilitatea efectuării unei
dio- a adus pe scenă eSntoce vează alegerea altor licee practici complexe pentru
Pu- constituit ş e z ă t o r i l e d i n ţă notabilă a avut şi for TRAIAN SONDOR de către fiii lor pentru că agricultură.
cle venite din străbuni.
iara aici n-ar avea perspectivă Că este aşa ne-am con
;ont — ne mărturiseşte praf. vins cunoscând baza di-
>re- Maria Găvan, director ad dactieo-materialâ a şcolii I
De amplă suită de manifes
în tări politice şi cultural-edu- junct şi diriginta clasei a un laborator de biologie,
de cative ce au avut loc intre VIII-a A. Părinţii celor cabinete de matematică-fi-
eo- care la acţiunea de preîn- zică, limba română, limbi
Iui; 9—16 mai, festivitatea, la seriere au optat pentru
e : care ah '■>ariicipat sute de moderne şi istorie-geogra-
MO oamenid j,t cele şapte sate şcoala noastră lucrează 5n fie-ştiinţe sociale, o biblio
7.00 agricultură. tecă cu peste 4 0!)0 de vo
Oli ale comunei şi din localită Ce înţeleg unii părinţi lume. De asemenea, pen
ţe ; ţile învecinate, a prilejuit
ic ; intilriirea pe scena amena prin „perspectivă" e greu tru pregătirea de speciali
ia ; jată in aer liber a forma de... înţeles. Demn de reţi tate şcoala dispune de un
a,00 nut este însă faptul că oa lot şcolar de 27 ari (cul
ţo- ţiilor artistice din comuna menii care muncesc în a- tivat deja cu porumb şi
1.00 gazdă şi a celor din Cer-
La teju de Sas şi din llia. gricultură înţeleg adevăra fasole), au primit de la
in ta perspectivă pe care acest C.A.P. alte 3 ha pentru a
ul- De-a lungul unui specta sector de activitate o re le planta cu cartofi, are
op col maraton de peste cinci
orc, in faţa unei entuziaste prezintă pentru copiii lor. un solar de 100 mp aco
Iar în schimbarea opticii perit cu sticlă (din care
asistenţe, artiştii amatori au Şezătoarea in satul Coaja, aş a eum a fost reprodusă pe scenă.
K unor oameni din sat tre s-a valorificat, în această
buie să se facă mai mult primăvară salată în valoa
B simţită activitatea şcolii re de 700 lei, iar varza
pentru că viitorii munci timpurie era Intr-un stadiu
u- tori agricoli se formează avansat de dezvoltare).
vr-
itc mai ales în unităţile de în- Pentru iepurii pe care din
lie văţămînt din mediul rural. acest an îi vor creşte, în
;e- Cadrele didactice de ia jurul solarului s-a semănat
0; Şcoala generală Toteşti au sfeclă furajeră şi tot pen
0;
n- organizat acţiuni de orien tru ei se va folosi şi iarba
I : tare şcolară şi profesio din curtea şcolii şi po
•II nală pentru elevi şi pă rumbul de pe lot. Deci la
.il
i : rinţi — discuţii la orele de Toteşti există condiţii pen
)î dirigenţie, vizite la domi tru pregătirea teoretică şi
') ; ciliu şi î*n unităţile agri practică a viitorilor lucră
c- tori in agricultură. Oare
\: cole din comună, întîlniri
\: cu specialişti — dar ele nu se poate face rnai mult
n-au avut eficienţa aştep pentru a-i conştientiza de
o- tată. De aceea, pe lîngă rostul şi necesitatea acestei
meditaţiile la matematică munci ?
fi- Grupul vocal al Şcolii generale din Vorţa. Grupai vocal al Căminului cultural din Vorţa. şi limba română din a-
ceastă perioadă, cadrele VIORICA ROMAN
ia
Despre răspundere şi curai cuitorii cînd înlîrzie apa
riţia ziarelor.
e (Urmare dir, pag. 1) care tînărul trebuie să şi-o Noi avem în gestiune valori s O scrisoare anonimă
a însuşească şi perfecţioneze de miliarde şi se cuvine să liMMmcmTORii din Baru semnala reparti
tl necesar perfecţionării în prin exerciţii şi răbdare. gîndim mai mult că inter zarea unor apartamente
meserie. Coi care le au — ştiu din venţia pe agregate trebuie din localitate, ce aparţin
— Avem. desigur, şi ti experienţă — devin adesea făcută la timp, pentru a muncitorilor forestieri, la
neri in colectivul nostru. meseriaşi de elită. Trebuie nu le duce la uzură pre aveţi cuvsMm alte persoane. Întreprinde
Unii, eu toată tinereţea şi înţeles că timpul de asi matură. Aceasta înseamnă, » „Asociaţia de locatari nr. 7 are în administraţie rea forestieră de exploa
lipsa lor de experienţă do milare cu sprijin dinafară după părerea mea, răspun blocurile A 10, AB 20, D 8, K 4, K 5, şi K6 la care tare şi transport Deva
vedesc responsabilitate mai s-a comprimat foarte mult. derea. Ea nu poate fi nici este necesară efectuarea urgentă a următoarelor lucrări: răspunde că cele recla
multă decît i-nr îndreptăţi Ni se cere să executăm re mai mare nici mai mică. 1. repararea conductelor şi scoaterea apei din canalele mate nu se confirmă. Din
vîrsta. Foarte mulţi dintre paraţii în termene din ce Este pur şi simplu răspun tehnice, efectuarea pantei de scurgere a apei (aceasta cele 15 apartamente re
ei au toate şansele să o- în ce mai scurte. Şi e de dere. partizate Sectorului fo
i bălteşte în prezent sub blocuri); 2. izolarea teraselor la restier din Baru, 13 sînt
cupe un loc în prima cate înţeles. Ţara are nevoie de P.S. Formaţiile de lucru toate'blocurile cu excepţia lui AB 20 şi acoperirea cu
gorie pentru că sint dornici energie electrică şi orice conduse de maistrul Gheor- tablă a copertinelor de la intrarea în blocurile turn. ocupate de muncitori fo
de cunoaştere. Dorinţa lor oră în plus de funcţionare ghe Angliei lucrează in Contul nostru de virament este deschis la C.E.C. ... Am restieri şi două de către
însă nu e de ajuns. Tre înseamnă energie. Aceasta prezent la reparaţia cu pensionari, care îndepli
buie să-i ajutăm. Şi noi îi ne-a' determinat să .ne a- scoatere din exploatare a redat dintr-o scrisoare pe adresa Grupului întreprinderilor nesc condiţiile prevăzute
ajutăm mult. Dar nici a- sumăm riscul interven turbinelor de la grupul II. de gospodărie comunală şi locativă, semnată de către de art. 5, alin. 4 din
ceasta nu e de ajuns. Tre ţiei ia supapele turbine Lucrările sint în grafic iar loan Bodea, preşedinte şi Rozolia Antal administratorul Legea nr. 5/1973.
buie să se ajute şi singuri, lor în funcţiune. Este o colectivul de la reparaţii Asociaţiei de locatari nr. 7 din Deva. iNTREBĂRi —
i în special în detalii. A po chestiune de curaj dar turbine a oferit toate ga o in cadrul rubricii, Teofil Caraşca din Hunedoara a
liza bine o piesă, de .pildă, nici curajul nu trebuie ranţiile că termenul de re
semnalat lipsa apei „Hebe" din unităţile comerciale ale RĂSPUNSURI
e o chestiune de detaliu pe transformat în cascadorie. parare va fi respectat.
Hunedoarei. Direcţia comercială a judeţului răspunde
a Silag'hi Viorel, Deva.
că sesizarea nu se confirmă, deoarece magazinele nr. 1, Dacă v-aţi reîncadrat la
25, 3, 73, 110, 14 au fost aprovizionate cu apă „Hebe" Ţesătoriâ de mătase nu
Preparatorii de la Corceşti (între 300 şi 500 sticle). vi se mai pot pretinde
SESIZĂRI SOLOfl! cheltuieli de şcolarizare,
deoarece prestarea unei
(Urmare din pag. 1) se treacă la alegerea ma diminua la maxim conţinu a Mai mulţi navetişti au reclamat» pe factorul activităţi de cinci ani în
nuală a sterilului. La mina tul de steril din cărbune. pe traseul llărău—Chimin- poştal dfn sat că întîr- cadrul acestei unităţi
tocmai aici, la evacuarea Vulcan trebuie să se acorde Aninoasa are şi o altă da dia — Banpotoc — Uroi zie nejustificat difuzarea curge in continuare de la
sterilului. Prin mărirea mai multă atenţie instala torie faţă de preparatori : — Simeria au semnalat presei la abonaţi şi a al data reîncadrării. Sumele
capacităţii de evacuare a ţiei de claubaj, folosită doar să reducă umiditatea căr gradul de deteriorare a tor trimiteri poştale. Di reţinute în perioada în
sterilului, concluziona ingi o scurtă perioadă de timp, bunelui. Deocamdată apa drumului. Direcţia jude recţia judeţeană de poştă care nu aţi lucrat ur
nerul Silviu Constantinescu, prin 1981. Este, din des-, din producţia minei Ani ţeană de drumuri şl po şi telecomunicaţii răspun mează a fi restituite.
situaţia din preparaţie se crierea făcută de inginerul noasa trage mult in jos duri răspunde că cele re de că cele reclamate s-au ® Petru Susan, Răchi-
va îmbunătăţi radical. Nicolae Vilcea, o instalaţie puterea calorică a cărbu clamate se confirmă şi confirmat. Factorul poştal tova. Nu aveţi drept la
Intr-adevăr, aceasta va fi că a început acţiunea de vinovat de aceste întâr pensie de limită de vîr-
situaţia. Insă minerii nu de mare capacitate, care nelui. Nu este nimeni fa reparare a acestui drum zieri a fost sancţionat şi stă, neavînd lucraţi 30 de
trebuie să lase totul are posibilitatea să execu vorizat cînd la întreprin
prin plombare. i s-a cerut ca în viitor ani vechime şi nici 20
pe umerii preparatorilor. te şi un claubaj invers, derile miniere planul se © Locuitorii şa tui ui Mă să-şi exercite conştiincios ani lucraţi în grupa T
Acolo unde nu există insta adică să se aleagă cărbu depăşeşte pe seama pietrei gura, comuna Mărtineşti, datoria, să • informeze lo de muncă.
laţii de claubaj trebuie să nele din piatră, pentru a şi a apei.
