Page 61 - Drumul_socialismului_1982_05

ăcti. *®» '
%
SALÂ C€ UsCTD>

Ritmicitatea şi calitatea
PROLETAR] DIN TOATE TARILE. UNIŢl-VA! j
producffei — obiective prioritar©

Colectivul uzinei nr. 3 — lui trecut, dar şi în acest ne mai confruntăm cu
turnătorii din cadrul Com­ an un complex de măsuri greutăţile din anii prece­
,H JUCtţUl. HUWEDPftBRK Călan şi-a depăşit menite să conducă la rea­ denţi şi să realizăm rit­
„Vic­
binatului
siderurgic
S O C I A L I S M U L sarcinile de plan aferente de plan şi la creşterea con­ ţiile creşterii n o calităţii de
condi­
sarcinile
mic
în
lizarea ritmică a sarcinilor
toria"
ci­
tinuă a calităţii produse­
Modularea
uti­
lindrilor.
celor patru luni trecute din
g
i c
lajului t
lor. Am început cu com­
e
l o
h
an la principalii indicatori.
formare-turnare, creşterea
pletarea parcului de utilaj
Demn de relevat este că
uzinei şi-au adus contribu­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. toate cele trei secţii ale
ţia la aceste realizări, fie­
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N care depăşindu-şi, într-un n m n m m rtm
procent mai mare sau mai
mic, prevederile la produc­
ţia fizică sortimentală. tehnologic şi S.D.V. pentru capacităţilor de eboşarc a
a asigura structura sorti­ cilindrilor, dotarea maşini­
Anul XXXIV, nr. 7 628 JOI, 20 MAI 1982 4 pagini — 50 bani — Deci, muncitorii din mentală a programelor de lor de prelucrare prin aş-
secţia turnătorie II şi-au
fabricaţie. Am trecut, în chierc cu dispozitive (con­
depăşit planul producţiei cepute şi executate în în­
fizice atît la utilaje de continuare, la asimilarea u-
nor noi tipuri de lingotiere treprinderea noastră) care
turnare (cu 80 tone), cît
Tovarăşul ieotas Ceauşescu a examinat, şi la cilindri de laminor cu caracteristici de utili­ ne permit prelucrarea unor
(cu 500 tone). în calitatea zare superioare, care au cilindri de performanţă,
dus în oţelării la îmbună­
laminoarolor
destinaţi
dS'
împreună gu specialişti şi oameni ai de şef al secţiei, vă rugăm tăţirea calităţii lingoului, la tablă de la Galaţi au creat
tovarăşe inginer Mihai De-
rnidov, să reliefaţi, pe creşterea scoaterii produc­ condiţiile necesare reali­
ţiei do oţel. A treia direc­
zării ritmice, ba chiar de­
scurt, principalele măsuri ţie în care am acţionat cu păşirii sarcinilor fizice. Fi­
muncii, rezultatele obţinute în modernizarea tehnico-organizatorice ce insistenţă şi cu bune re­ resc ca, odată rezolvată
au condus la rezultatele
amintite şi care este obiec­ zultate a fost cea vizînd această problemă, în con­
reducerea consumurilor de
tinuare să ne concentrăm
unor maşini agricole tivul prioritar al colectivu­ materii prime prin creşte­ toată atenţia spre creşte­
lui în continuare ?
rea gradului de recuperare rea calităţii produselor.
— Im-secţie avem două a fontei şi reintroducerea — Deşi la ora actuală
în cursul dimineţii de partidului a fost informat creşterea productivităţii şi sectoare distincte de pro­ acesteia în procesul tehno­ avem puse în funcţiune
miercuri, tovarăşul Nicolae că prin înfăptuirea indica­ la reducerea consumului ducţie. Cel în care se logic. Faţă de anul trecut, doar o parte din sectoarele
Ceauşescu, secretar general ţiilor şi orientărilor date de carburanţi pe unitatea execută utilaje de turnare procentul de participaţie secţiei — relevă inginerul
al Partidului Comunist Ro­ cu prilejul consfătuirilor de de suprafaţă. Folosirea se­ şi atelierul de cilindri de al fontei recuperate în şar­
mân, preşedintele Republi­ lucru şi în cadrul nume­ mănătorilor cu brăzdare laminare. în fiecare am je a crescut cu 20 la siită. MIRCEA LEPÂDATU
cii Socialiste România, a roaselor întllniri şi analize tip disc asigură o produc­ pus în aplicare încă din La atelierul de cilindri am
examinat, pe terenurile In­ avute cu mecanizatorii şi tivitate cu 8—10 la sută ultimul trimestru al anu­ reuşit în acest an să nu (Continuare în pag. a 2-a)
stitutului de cercetări pen­ constructorii de maşini, nu mai mare faţă de cele fo­
tru cereale şi plante tehni- fost realizate o serie de losite în prezent, ele pu­
c„' la Fundulea, jude­ maşini perfecţionate, care, ţind fi utilizate, prin adap­
ţul Căiăraşi, rezultatele ob­ după primele încercări şi tarea unor echipamente LA ZI ÎN AGRICULTURĂ
ţinute în modernizarea u- experimentări şi-au dove­ speciale de prelucrare a so­
nor maşini agricole, acţiu­ dit eficienţa în condiţiile lului la semănat chiar di­
ne întreprinsă la indicaţia de sol ale ţării noastre. în rect în mirişte. Prezentîn- Legumele au nevoie ie apă, Cum
conducătorului partidului acest context s-au pre­ du-se semănătorile noi pen­
şi statului nostru pentru zentat tovarăşului Nicolae tru păroase, specialiştii au
realizarea unei game largi Ceauşescu tipuri noi de se­ evidenţiat că şi ia acestea
de utilaje universale nece­ mănători pentru plante au fost introduse brăzdare- funcţionează amenajările pentru irip atiiî
sare extinderii mecanizării prăsitoare şi păionse. S-a le tip disc, cu aceeaşi efi­
lucrărilor din agricultură. subliniat că, pornindu-se cienţă ca şi la semănătorile
Noua întîlnire a tovară­ de la semănăturile aflate pentru plante prăsitoare. Se ştie bine că obţine­ să-ţi faci iarna car şi va­ La fel stau lucrurile la
şului Nicolae Ceauşescu cu în fabricaţie curentă, cu T o v a r ă ş u l Nicolae rea uiior recolte bogate pe ra sanie, adică se ocupă de ferma I.A.S. Slmcria şi la
specialişti şi oameni ai brăzdarc tip patină, au fost Ceauşescu a examinat în suprafeţele destinate pro­ revizuirea şi repararea in­ ferma legumicolă a C.A.P.
muncii din domeniul pro­ concepute noi asemenea continuare noul tip de ducerii legumelor depinde stalaţiilor de irigare încă Ilia. Şi aici sistemele de
ducţiei de maşini agricole maşini echipate cu brăzda- combină „C-14 U“ deriva­ în mod nemijlocit de can­ înainte ca acestea să tre­ irigaţii au fost revizuite şi
şi m.ecanizării agriculturii re tip disc, care prezintă o tă din combinele aflate în titatea de apă ce li se a- buiască a fi folosite. Aşa reparate, fiind folosite ia
ilustrează preocuparea con­ serie de avantaje. In pri­ fabricaţie echipate cu mo­ slgură plantelor, pe toată s-a procedat în multe uni­ udări. La C.A.P. Rapoltu
stantă a secretarului gene­ mul rînd, noile maşini e- dule speciale atît pentru perioada de vegetaţie. Este tăţi producătoare de legu­ Mare, în afară de punerea
recoltarea cerealelor păioa-
ral al partidului în direc­ fectuează concomitent, în se cit şi a porumbului. Mo­ ideal atunci cînd apa vine me. Ing. Georgeta Vlad, la punct a motopompei,
şefa fermei nr. 1 din ca­
pe cale naturală, dar cînd
conductelor şi aspersoare-
ţia realizării unor maşini afară de semănatul pro- dulele se pot schimba după ploile sînt rare sau nu vin drul asociaţiei Deva, ne lor s-a procedat la spori­
agricole multifuncţionale şi priu-zis, şi încorporarea în necesităţi într-un timp la momentul aportun, este spunea : rea debitului de apă pen­
de mare randament, cerute sol a îngrăşămintelor chi­ foarte scurt. Noua combină imperios necesară Interven­ — încă în timpul iernii tru grădina de legume S-a
de actuala etapă de dez­ mice, a insecticidelor şi er- modernizată, definitivată în ţia omului pentru a potoli am acordat mare atenţie săpat un canal prin care
voltare a agriculturii, în bicidelor. în acelaşi timp, urma experimentărilor e- setea culturilor. punerii la punct a sistemu­ curge apă din pîrîul ce
conformitate cu obiectivele ele asigură pe lîngă o dis­ fectuate în prezenţa tovară­ lui de udare. Au fost cură­ trece prin centrul satului,
fundamentale ale noii re­ tribuire mai uniformă a şului Nicolae Ceauşescu, a- ACOLO UNDE EXISTĂ ţate toate canalele, moto- creîndu-se condiţii mai bu­
SPIRIT DE BUN
pompele au fost reparate,
voluţii agrare în ţara seminţelor în sol şi o vi­ sigură o productivitate su­ GOSPODAR a fost revizuit sistemul de ne de irigare pentru o
noasV- . teză mai mare de lucru la perioară cu pînă Ia 40 la conducte, aspersoarele. A- parte din grădină.
Se< tarul general al semănat, fapt care duco la sută mai mare faţă de Grădinarul priceput gîn- cum, cînd seceta se pre­ TRAIAN BONDOR
de.şte şi acţionează în con­ lungeşte, folosim zilnic sis­
în contul lunii iunie (Continuare in pag. 4) formitate cu acea învăţă­ temul de irigaţii pentru (Continuare în pag. a 2-a)
tură potrivit căreia trebuie
udarea legumelor.
Activitatea de produc­ zent se predau zilnic
ţie în ferma zootehnică 900 1 lapte marfă la Prima cunoştinţă pe care de varză timpurie şi gulioa-
a C.A.P. Haţeg este fondul de stat, faţă de o facem la ferma de le­ @%ădwa de pe re. Va veni apoi rindul
organizată temeinic şi se 000 1 cît se realiza îna­ gume a C.A.P. Dobra este verzei de vară, al conopi­
desfăşoară în cele mai inte de scoaterea vaci­ brigadierul Ioan Şindea. dei, ardeioaselor, vinete-
bune c o n d i ţ i i . Do­ lor la păşunat. Astfel „Dumnealui răspunde de maiuKite pîiîului 2)afea lor, castraveţilor, verzei de
vada o constituie rezul­ s-a ajuns ca sarcinile grădină de 20 de ani. De toamnă... In total anul aces­
tatele pe care .le ob­ de livrare la fondul de atunci mulţi Ingineri au ve­ noastre ţărănimi se adaugă urmind ca nu peste mult ta lerma are în plan 1 940
ţine în producţie. Prin- stat pe luna mai să nit şi au plecat. Dar to­ şi a sa, personală. Am în­ timp să se recolteze ceapa tone de legume (mai mic
tr-o bună îngrijire şi fie îndeplinite şi acum varăşul Şindea a rămas, ceput cu 14 ha, astea pe verde, ridichile (5 ha) şi decît anul trecut datorită
furajare a animalelor a- să se predea lapte în deşi nu e un sector uşor" care le vedeţi aici, şi am salata semănată pe 6 ha schimbării sortimentului de
cest colectiv a reuşit să contul lunii viitoare. La —• ni-l prezintă tovarăşa Eu­ ajuns la 100 ha. Dar avem în toamnă şi 5 ha în pri­ legume). Stadiul lucrărilor
realizeze în primele obţinerea acestor rezul­ genia Lazăr, primarul comu­ 40 de femei harnice şl măvară. Grădina, „vatră cu (s-a discuit şi erbicidat şi
patru luni ale anului tate bune îşi aduc con­ nei. treaba merge bine. Iar în loc continuu", rodeşte spre terenul destinat semănării
-
0 producţie totală de tribuţia Ioan Lăzăroni, — Mie nu mi se pare perioadele de vîrf, mai ales îndestularea noastră, de castraveţilor), starea cultu­
1 150 hl lapte şi să li­ Cornel Coţolan, Tranda­ grea munca asta — se la recoltări, ne ajută şi primăvara pînă toamna tîr- rilor şi a răsadurilor ce-şi
vreze la fondul de stat simte dator să intervină primăria cu forţă de muncă. ziu. Pentru atunci cînd le- aşteaptă momentul potrivit
754 hl, cu peste 200 hl fir Viţionescu, Matilda brigadierul a cărui activi­ 2 200 tone de legume ,,de gumele-verdefuri abia au plantării in cimp sînt tot
în plus faţă de prevede­ Neiconi, Saveta Prej- tate la grădină este egală Dobra" au luat anul tre­ dispărut de pe pieţe aici,
rile contractuale. La ban, Victor Neiconi şi cu virsta cooperativei agri­ cut drumul oraşului. In în grădina harnicelor legu­ VIORICA ROMAN
carne s-au realizat 14 alţi îngrijitori, precum cole şi pentru care în acest această primăvară ferma a micultoare din Dobra se
tone faţă de 11 tone cît şi specialiştii care lu­ an, la aniversarea întregii livrat 10 500 kg de spanac, pregătesc viitoarele recolte (Continuare în pag. a 2-a)
era planificat. în pre­ crează în fermă.
L a u d ă o m u l u i h a r n i c
Pină pe la virsta de - 120 Musariu II, al între­ munci. Este robust şi sănă­ uşor. In acelaşi timp a fost,
19-20 de ani, Florea Tu- prinderii miniere Barza, in tos. Dar lasă loc şi timp pe tind, secretar de orga­
doran a fost mai mult e- 1961, odată cu primirea in de afirmare, prin muncă
lev. A început cu şcoala pri­ rindul membrilor de partid, tenace, pasionantă, altora nizaţie U.T.C., preşedinte
mară, a continuat cu liceul a fost promovat maistru mai tineri. Mina are nevoie de comitet sindical, mem­
„Avram lancu", apoi şcoa­ principal, iar din 1973 este de tinereţe, de forţă. bru în comitetul de partid
la medie tehnică minieră al sectorului. A activat in
şei de raion. De 27 de ani Florea Tudoran crede că
— toafe in Brad, în ora­ echipe de control al oame­
nu a lipsit din raionul - 120 munca, făcută cu plăcere,
şul in care s-a născut, o nu-l oboseşte niciodată pe nilor muncii, pe linia găr­
muncit şi a ieşit la pensie. Musariu II decît în timpul zilor patriotice, (in calitate
concediilor de odihnă. De om. Dimpotrivă, îl menţine
Din 1955, după „o rătăcire" proaspăt, sănătos, încreză­ de comandant de compa-
de trei luni în siderurgie, la acum insă va lipsi. Va lipsi tor in viaţă. El aşa a sim­
Hunedoara, şl după satis­ deoarece „mi-am făcut su­ ţit. Aşa simte şi acum. A DUMITRU GHEONEA
facerea stagiului militar, a ma" ~ după cum spune el. fost 27 de ani maistru mi­
revenit printre moţii săi, ca A venit vremea pensionării. ner. A lucrat în subteran.
maistru miner la raionul E drept că ar mai putea Nu poate spune că a fost (Continuare în pag. a 2-a)