Page 62 - Drumul_socialismului_1982_05

pag 3 DRUMUL SOCIALISMUL

Indiferent pentru ce se pregătesc Realizările pe! fi întotdeauna tui bune! TEU

Ne aflăm pe platforma lemn de foc şi mangal. Iar sonal muncitor de între­ m Z L sm m
să devină în viaţă, de sortare şi industrializare pentru o valorificare cît ţinere a utilajelor (oamenii 11,00 Telex
a lemnului Bîrcea, unitate mai deplină a acestui „aur lucrînd în acord, pierd timp 11,05Liceul iu
Reportaj-
Sectorul
ei învaţă temeinic lecţia muncii aparţinătoare de exploatare verde" s-a procurat un cu repararea acestora); 11,25Desene ar
forestier
mult fier vechi este ames­
de
mini gater care transformă
Hunedoara. Aici, mii de în cherestea orice bucăţică tecat cu masa lemnoasă ; 11,45Film seria
umbre**
De sub acoperişul de reuşiţi dumneavoastră, la Grueţ şi Daniela Mustăţea metri cubi de lemn, do de lemn, din care apoi o parte din lemn se aflu 12,40Memoria ■
sticlă al fermei de legume Brad, să daţi consistenţă sint două asemenea exem­ esenţe diferite îşi aşteaptă se confecţionează lăzi pen­ supus degradării prin apa 10,00 Telex
a C.A.P. Brad răzbat risete acţiunilor de muncă patrio­ ple". rîndul la sortat, prelucrat tru legume şi fructe. în şanţurilor; buturilor pen­ J6,05Profesiuni
lui
tinereşti. Ai putea crede că tică pe care le organizaţi? Trei tinere, Angelica lur- şi încărcat în vagoane. Lu­ felul acesta, pe platformă tru mangal nu li se asigu­ 10,30Galele ,
e vorba de o joacă de — Mai intii printr-o temei­ ca şi Carmen Tudoran de nar intră în medie circa se realizează lunar o pro­ ră rînd la bocşă în ordi­ ale Consc
„Ciprian
copiii, dar nu e joacă. în nică pregătire a lor din la liceul „Avram lancu“, 7 000 mc lemn brut pentru ducţie medie în valoare de nea sosirii în depozit, ci clin Bucu
seră se află tineri pentru punct de vedere organiza­ şi Felicict Maxim de la li­ a fi sortat pe calităţi şi 2 700 000 lei. sînt lăsate la alegerea boc- 10,55Studioul
care munca făcută in voie toric. De cîfe ori intim- ceul industrial Crişcior au specii. Peste 80 de munci­ Printre cei mai harnici şerilor. Din această cauză 18,00închidere
lui
bună nu e mai puţin se­ pinăm greutăţi cerem spri­ coborîl de pe acoperişul tori ce-şi împrumută denu­ muncitori care îşi aduc unele, la care accesul e 20,00 Telcjurna
rioasă decit cea făcută cu jinul organelor de partid, de sticlă pentru o scurtă mirea meseriei de la unel­ contribuţia la aceste fru­ mai greoi, au intrat deja 20.30 Actualitat
sprincenele mereu încrun­ inclusiv al comitetului oră­ pauză. Pină la ora 12 Fe­ tele mecanice pe care le moase realizări se afirmă, in stadiul deprecierii. 20,45 Dosarele
tate. Şi apoi, ei sînt foar­ şenesc de partid. Şi pri­ tida vopsise patru registre mînuiesc (ifronişti, meca­ de ‘fiecare dată, ifroniştii Este, de asemenea, ne­ 21,10 Un cînte*
mea — t
te tineri. mim sprijin consistent. In de ţeava, iar Carmen şl nici fierăstraie, circul arişti, Nicolae Vodă şi ICassay cesar a se lua măsuri de 21,25Viaţa cui
Drumul din oraş pină la mobilizarea tinerilor sîntem Angelica chituiseră cite gateri.şti, despicători ş.a.) Iosif, mecanicii de fierăs­ către conducerea unităţii, 22,00 La fronti
serele de legume ale C.A.P. ajutaţi chiar şi de directo­ 15 rame. prelucrează acest lemn în traie Traian Nistor şi Ioan organizaţia de partid şi de terii — s
l-am făcut împreună cu to­ rii de unităţi. - Vă place munca fizică ? buşteni pentru gater, lemn Angliei, eircularistui Con­ sindicat care să ducă la 22,1.» Telejurm
22.30Meridiaiu
varăşul Virgil Sicoe, prim- La serele din Brad tine­ - Sigur că ne place - pentru furnir (tehnic şi es­ stanţa Ioniţă şi alţii. întărirea ordinii şi disci­
secretar al Comitetului oră­ rii ciu luat asupra lor, în răspund fetele. Doar şi in tetic), lemn de fag pentru La data deplasării noas­ plinei, la educarea tuturor
şenesc Brad al U.T.C. De actuala fază de construc­ gospodărie ne ajutăm pă­ celuloză (cojit şi necojit), tre am constatat insă şi muncitorilor de aici. Radi
la el aflăm lucruri îmbucu­ ţie a serelor, lucrările de rinţii la lucru. lobde pentru plăci fibro- unele neajunsuri: unitatea
rătoare despre educarea vopsitorie a părţilor meta­ De la Carmen aflăm că lemnoase, lemn de mină, nu este asigurată cu per­ GHEORGHE GOSTIAN BUCUREŞTI
prin muncă a tineretului lice, de chituire a geamu­ vrea să se pregătească programul di
brădean. Serele către care rilor şi executare a racor­ pentru medicină, iar Ange­ Radiojurnal;
ne îndreptăm s-au realizat durilor la conducta de apă. lica pentru ştiinţe econo­ presei; 8,10
în mare parte cu munca Se lucrează intens deasupra, mice. Cern funcţionează amenajările pentru irigaţii lodiilor; 0,1
ştiri; 0,05 K
tinerilor; tineri de la Uzi­ la chituit, se lucrează la fel - Indiferent pentru ee ne cultătorilor;
na de utilaj minier şi re­ de intens la vopsit, sub pregătim să devenim, ne de ştiri; 1
paraţii, de la întreprinde­ acoperiş. Şi e o căldură... spune Angelica, trebuie să (Urmare din pag. 1) Geoagiu apa ce vine la La C.A.P. Băcia sistemul formaţii lăut
tivului ui na
rea minieră Barza, de la li­ ca-n seră. învăţăm că orice muncă grădină are debit foarte de udare a fost revizuit şi rea Români
ceul industrial Crişcior, li­ „In vara trecută, ne se cere făcută temeinic. Punctul din Deva al în­ mic, neputînd face faţă reparat. Cooperativa agri- creaţia comp
mon Taverni
ceul „Avram lancu", cu spune Viorel Golcea, mais­ Foarte adevărat. Şi cînd treprinderii de exploatare necesarului în perioada de lă clin Beriu are o grădină (le copii al
munca atîtor alţi tineri. Ei tru instructor la liceul „A- gindeşte aşa o tînără sau a lucrărilor de îmbunătă­ udare deoarece pe canalul de legume destul de în­ nii; 11,00 Bu
au lucrat şi la amenajarea vram lancu“ tinerii de la un tinăr aliat în pragul ţiri funciare Arad are în de aducţiune s-a format o tinsă. Aici însă nu există 11.05 Sîntem
11,35 Publicit
stadionului oraşului, fa şcoala noastră au lucrat opţiunilor pentru viaţă este administrarea sa două sis­ şea în care se adună multă nici un sistem de irigare. letin de ştii
Ni s-a spus că, pe vremuri,
plantat pomi fructiferi şi in afara practicii produc­ de-a dreptul îmbucurător. teme : Ostrov — Clopotiva apă. Adîncitura respectivă cînd pe pîriul ce trfioc ,n comoara fol<
căpşuni la C.A.P. tive, cîte o săplâmină la — I-Iaţeg şi Batiz — Sime- ar putea fi astupată cu pă- vecinătate funcţionau : §-e- Magazin teii
12,45 Avanpr
- Tovarăşe Sicoe, cum construcţia serei. Marinela TH. MÂRCUS ria. Ambele, din care se mînt. La C.A.P. Tîmpa, în TV.; 13,00 r
aprovizionează multe uni­ anul trecut, sistemul de iri­ va mori, grădina era ii.ga- 15.00 Club u:
tăţi agricole din cele două gaţii a funcţionat defectuos tă. Odată cu dispariţia mo­ Buletin de ş
zone, sînt în stare de func­ deoarece conducerea coope­ rilor a dispărut şi siste­ crâri corale
ţionare, fiind curăţate 30 rativei a împrumutat con­ mul. Specialiştii de la Dumiirescu;
medicului;
Laudă omului harnicun grafic pentru dirijarea ductele altei unităţi, iar Punctul de lucru Deva al contemporan
km canale. S-a întocmit şi
întreprinderii de exploata­
cînd le-a adus înapoi a
şi organizat*
activităţii ele stropire, pen­ constatat că acestea pre­ re a lucrărilor de îmbună­ tură; 17,00 R
(Urmare din pag. 1) Parcă nu le vine să creadă. le-a promis) îl vor Încon­ tru utilizarea raţională a zintă multe defecţiuni. La tăţiri funciare Arad ne-au 17.05 Tribun
Te apăr şi
Şi totuşi oşa-i. jura şi asculta cu plăcere: debitului de apă. ora actuală conductele şi spus că, cu amenajări nu mea — pro;
nie), a predat la cursurile După 32 de ani de mun­ Pentru că, in a tipa ani de aspersoarele stau aruncate prea costisitoare — un ba­ 18.00 Orele st
de calificare pentru mineri că, de muncă făcută bine, minerit, a cunoscut co pu­ ...SI ACOLO UNDE în magazie, nefiind încă raj, săparea unor canale jurnal; 20,30
22.00 O zi ii
şi artificieri. Nici in aseme­ cu pasiune şi dăruire, Con­ ţini comorile din adincuri, SPIRITUL DE GOSPODAR revizuite. Nu s-a făcut nici sau cu o motopompă — Bijuterii mu
nea funcţii şi responsabili­ stantin Maier se retrage la le-a pipăit existenţa, le-a LIPSEŞTE proba instalaţiei. Asemănă­ s-ar putea asigura irigarea 5.00 Nou sto
tăţi obşteşti nu a lost chiar pensie. Este mulţumit de descătuşat secretele. tor se prezintă situaţia şi grădinii din Beriu. De fapt, turn.
uşor. Dar el a ştiut să îm­ munca şi de viaţa lui. Este Deacum, „nea Maier“ a Din păcate lucrurile nu ia ferma din Aurel Vlaicu despre această problemă se
bine întotdeauna plăcut şi mîndru că oriunde a lu­ predat perforatorul — unul stau aşijderea in toate fer­ şi la C.A.P. Orăstie, unde discută de multă vreme,
I N
I
util toate activităţile făcîn- crat, ca miner - la Deva, mai modern decit cel cu mele legumicole şi grădini­ punerea la punct a iriga­ dar nu se trece concret la I C 8SwffiS-SS!
du-se înţeles şi apreciat da la Teliuc, la Mancei, iar in care a lucrat la galeria le din judeţ. La ferma din ţiilor este mult întîrziată. materializarea ei.
ortaci, de cadrele de con­ ultimii opt ani la sectorul „Decebal“ a minei Deva, DEVA : (
ducere, Acum iese la pen­ Muncel al întreprinderii de cu mai mulţi ani în urmă Oglinda spa
sie. Dacă va li nevoie, va prospecţiuni şi explorări — unor mineri mai tineri. Largi acţiuni de curăţare a pajiştilor nedoara: T.
lîmplă num
reveni oricînd la Barza, la geologice Deva — a dus „Să lucreze şi ei măcar a- î'a); Saltim)
„- 120 Musariu II", pentru întotdeauna treaba pină la tît şi aşa cum am lucrat eu gistul); Y;
a da o mină de ajutor. capăt. Nu s-a împăcat nici­ - spune sfătos Constantin La Orăstie a avut loc, a asigurat întregul nece­ S-au evidenţiat in muncă r-Il (Arta):
z.ă străbuni
Odihnă plăcută şi sănă­ odată cu puţin, cu „las" Maier —, deşi condiţiile de sîmbătă, o amplă acţiune sar de unelte. Mobiliza­ clasele a IX-a A, B şi G rul); PETR
tate, tovarăşe Tudoran ! că-i bine şi-aşa“. A fost muncă de azi, şi in mine­ de curăţare a pajiştilor. rea elevilor şi suprave­ şi clasele a Xl-a B şi C, umano (Uni
■k exigent cu sine, dar şi cu rit, ca în toate celelalte Acţiunea a reunit peste gherea lucrărilor a fost conduse de profesorii tistul (7 N-
PENI:
Sa
£ ceas de predare a şta­ alţii. Şi acum, Iotă, ortacii sectoare de activitate sînt 400 de elevi de la liceul făcută de către tovarăşii Eugeniu Popa, Elisah* •< tural); Cor
fetei. Constantin Maier de la Muncel II regretă. II mult mai bune", în locul „Aurel Vlaicu". Au fost Mariana Solomon, activist Văideanu, Cornelia C rcsc); VUI
este emoţionat. Ortacii lui vor crede plecat intr-un perforatorului, ortacii l-au curăţate peste 100 hec­ al Comitetului orăşenesc cea, Gheorghe Parrnuie de sînge —
- de asemenea. Cum, adi­ concediu nelimitat, iar cind pregătit tradiţionalul baston tare pajişti. De remar­ al U.T.C. şi un grup de si maistrul Gheorghe teafărul);
că, să nu se mai întilneas- va reveni printre ei, chiar şi de pensionar, pe care el cat si faptul că ferma profesori şi maiştri in­ Bădălău. Mirabela
TRIE A: m.
că ei, zi de zi, cu „nea speră să nu-l folosească prea structori de la liceul (Muncitorc
pentru puţin timp, pentru a întreprinderii de pajişti,
Maier", să-şi zică „Noroc curind. Preferă undiţa... „Aurel Vlaicu", în frunte IOAN HOMORODEAN întilnirea
bun" şi să pună împreună vedea ce mai lac şi a le Să Iii sănătos nea Maier! răspunzînd prompt solici­ cu profesorul Viorel Dră- secretar al Comitetului lint (Itetci
mina virtos la treabă ! ? mai da cîts un sfat (că aşa La mulţi ani ! tărilor organelor U.T.C., gan, director adjunct. U.T.C. - I.C. Orăstie Contra banc
(Steaua ro
ZA : Via
nil); OF
Ritmicitatea şi calitatea are multe
(Patri
I-II
(Flacăra);
producţiei Gheţuri p
<le culturi
dra Tarka
(Urmare din pag. 1) reducerea costurilor de Clinele; de
(Casa
producţie, pregătirea fa­ timid, da
Nicolae Ivaşcu, şef secţie bricaţiei, asimilarea şi omo­ Iunie); s
schimb la turnătoria nr. 3 logarea unor noi produse, denţe (Mu
în vederea reducerii sub­ iepure p ;
de pe noua platformă — mina);
stanţiale a costurilor de
am reuşit şi noi să pro­ constelaţii
producţie am trecut la apli­ : nerul).
ducem peste plan, în cele carea unor măsuri concrete
patru luni din an, 40 tone dc gospodărire a materiei
de utilaje de turnare. Cum? prime şi materialelor (reor­ Aspect ele la acţiunea tinerilor din Orăşlic la curăţatul pajiştilor. I ll RC
9
Printr-o bună organizare ganizarea depozitelor de
a muncii, punerea în func­ materiale de fuziune, de Rezultat
ţiune la termen a unor metal şi de fontă), de re­ a #aI n grădina d e pe m a l u r i l e p î r l t s l i i l Delira mai if)82 ;
Exlr.
obiective (cum a fost cup­ ducere a consumurilor de 32, 17,
torul de uscare), care an combustibili şi energie. Re­ Extr. a
feritor la a doua proble­ 27, 4.
dus Ja creşterea productivi­ (Urmare din pag. 1) pe vint sau pe arşiţă■ „Nouă dispusă oricînd să dea o să „fi ţi ie" mătura, mai bine Fond d<
tăţii muncii, astăzi reuşind mă ne aflăm în stadiul de - ne spune Maria Cocer- mină de ajutor colegelor, şi-ar pune puterea de Ici.
pregătire a fabricaţiei pen­ atîtea argumente in spri­ han, devenită purtătoarea ni s-a sugerat s-o trecem muncă şi priceperea în
să turnăm de trei ori mai tru un nou tip de cilindri,
multe lingotiere. Sîntem destinaţi industriei alimen­ jinul realizării planului. de cuvînt a Întregului grup „prima intre cele mai bune slujba legumicultura.
conştienţi că avem posibi­ ...O zi frumoasă. Două­ - nu ne place să stăm din cele bune". Dar iată-le- „Muncim că pentru noi ;VR
lităţi certe să ne realizăm taro. De asemenea, am pre­ zeci de legumicultoare aple­ toată ziua in poartă şi fiţ şi pe celelalte : Sidonia muncim“ ne-a spus o le­
integral planul în acest' gătit toate utilajele nece­ cate peste rîndurile de cu mătura încolo, fiţ cu Presecan, Otilia Stăniş, gumicultoare. Suflete gene­ Timpul
an Dar cu condiţia să sare executării batiurilor şi salată, îndepărtau buruie­ mătura încoace, cum mai Stanca Mărişca, Aurora roase, legumicultoarele cind ziua de
nile în cea de-a doua pra- fac unele, care-s primele Tomuţa. Merită evidenţiate spun „noi" nu se gindesc mea se n
punem în funcţiune la carcaselor pentru strungu­ numai la magazin după şi pensionarele Letiţia O- numai la propriile lor fami­ general ;
ase­
Intr-un
termen toate obiectivele rile SN 320, fabricate la şilă manuală. ni s-a pre­ mărfuri. Ne place să prean şl Letiţia Goţiu, care lii, ci la toţi cei care — mai mu 3
menea cadru
planificate. De aceea, a- întreprinderea mecanică zentat grădina de pe malu­ muncim. Eu, anul trecut, nu se pot despărţi de gră­ în mină, in uzină sau la după-am
tenţia întregului colectiv Orăstie. în această lună rile pîriului Dobra, intr-o zi am făcut 300 de norme. Şi dină, şi mai nou sositele catedră - trudesc pentru temporar
locuri, n
este îndreptată spre ele. va fi omologată prima se­ din sâptămîna trecută. Bucu­ ne place ca pentru munca in formaţie — Felicia Ma­ prosperitatea acestor me­ de deal
— Principalele probleme rie de astfel de produse roase că vremea s-a în­ noastră să fim respectate. rina şi Alexandra Bota, leaguri, muncesc şi trăiesc semnala
aflate acum în atenţia con­ la turnătoria I. Bineînţe­ dreptat şi salata „şi-a dat Şi să ştiţi, sîntem răsplăti­ femei tinere al căror exem­ ca intr-o familie. Pentru şi descăr
tui va
ducerii colective a uzinei les, realizarea ritmică, la drumul", femeile s-au ară­ te". Pe femeia aceasta, plu ar trebui să-l urmeze şi toţi, adăugind rodniciei pă- slab. Te
noastre — subliniază, in în­ înalţi parametri calitativi tat şi mai bucuroase cfnd iute ta vorbă dar şi la mun­ alte consâtene, cum ar li, mintului truda lor zilnică, va fi ci
a producţiei fizice sorti­ ne-am interesat de munca că, şefa uneia din cele trei de pildă, cele de pe stra­ legumicultoarele trimit spre 11 grade
cheiere, inginerul Leontin între s
mentale rămîne în conti­ lor, de grija pe care le-o echipe de legumicultoare, da „Vilele noi“. Care, vor­ oraş tone de legume proas­ (Meleorc
Mateşoi. directorul uzinei nuare în centrul preocupă­ poartă legumelor pe ploaie, mereu plină de iniţiativă şi ba Măriei Cocerhan, in loc pete. Oana U<
nr. 3 — sînt cele vizînd rilor întregului colectiv.