Page 63 - Drumul_socialismului_1982_05

Forfa de influenţare depinde
SMÎNTÎNĂ...
m e CU ÎNGHEŢATĂ i I
de forfa argumentelor J -------î o „inveri- ţ
decit
ţ
Nu
e
satului. Meseria îndrăgită (ie“ a gestionarei Romi (a
tă
;c — Educarea materialist- — Consider că elevului tribuţii la o interpretare /chim de la chioşcul nr. 3,
umini şi ştiinţifică în liceul nostru trebuie să i se explice din din perspectivă material ist- In cei opt ani de eînd te noţiuni teoretice şi din microraionul nr. 5
este o activitate a tuturor aproape in aproape, cu ştiinţifică", aparţinînd ele­ lucrează la maşina radială practice legate de mese­ 1 Hunedoara. Aceasta, pen-
îicnto.Ior
cadrelor didactice. Prin multă grijă, fenomenele. vilor Petria Coancă, Da­ de găurit, lăcătuşul Vale- ria pe care o îndrăgise, ţ tw ct-şi vinde mai repe-
ncinalu- fiecare obiect de studiu se Cred că forţa de influen­ niela Indrieş şi Rina David, rian Olaru a deprins te­ devenise mai atent, mai J de mar/a, creindu-şi ast-
pante şi trebuie să se facă ţare depinde în mare mă­ a ocupat locul 111 la faza meinic meseria. Privin- respectuos. Prin ce alt­ \ fel timp pentru plimbări
3eamu$“ du-1, te surprinde agili­ ceva putea să cîştige în­
rului o asemenea educaţie. De la sură de forţa argumentelor. judeţeană de anul trecut a prin alte unităţi, vinde
mbcscu" cele fundamentale (mate­ Şi fiecare lecţie, fiecare sesiunii de comunicări ştiin­ tatea cu care mînuieşte crederea celor mai vîrst- , sminti na condiţionat de
matica, fizica, chimia, bio­ obiect dispune de argu­ ţifice a elevilor. Anul a- braţul maşinii in căuta- nici şi admiraţia celor ti- ţ cumpărarea şi a unui
itului rea poziţiei de găurit şi-ţi neri dacă nu prin ridica- l pahar cu îngheţată. La
ogramu- logia) la cele tehnice sau mente convingătoare. De­ cesta, ca urmare a intensi­
de ştiinţe sociale, toate ficării muncii noastre co­ pui, inevitabil, întrebarea: rea nivelului profesional, l semnalele primite de la
obiectele trebuie să parti­ pinde de noi cum le pre­ lective privind educarea de cîte ore de muncă a prin comportamentul ire­ 1 mai mulţi cetăţeni, am ur-
onomică zentăm — opiniază prof. proşabil şi respectul faţă ţ mărit sîmbătă, 15 mai,
ei cipe la educarea materia- m a ter i al i st-ş ti i nţif ică, ele­ fost nevoie pentru ca ma­
tru (ara list-ştiinţifică. Liceul nostru Ghcorghe Cândea. Obiecte­ vii au realizat alte două nevrele să fie atît de iuţi de oameni, faţă de mun­ i între orele 6,30—6,45 a-
i corală a fost gazda multor activi­ le fundamentale vehicu­ şi precise ? A învăţat ca lor ? * cest mod de servire.
tăţi de educare materialist- lează cu legi binecunoscute. lucrări : „Titanii lumii îm­ De curînd, Valerian » - Aveţi indicaţii să vin-
cunoaş- potriva îngerului negru" multe lucruri bune de la
•itiiiiţific ştiinţifică organizate la ni­ Şi istoria îsi are legile (autori — elevii Carmen colegi, iar la întoarcerea Olaru a fost primit în | deţi smintina condiţionat?
vel judeţean şi bineînţeles riadul m e m b r i l o r de 1 — Nu, dar oamenii sînt
liceului. Kecsedi, Daniela Datu şi din armată acelaşi colec­ partid şi cuvintele rostite
că acestea ne-au ajutat şi tiv, al atelierului „re- ’ de acord.
să primim şi să împărtă­ EDUCAREA Sanda Micra) şi „Cerceta­ ductori" de la întreprin­ de el atunci, cu emoţie,
şim experienţă — a ţinut rea sociologică — opţiuni nu au rămas doar simple
să precizeze prof. Robert MATERIALIST- si perspective" de Ma­ derea chimică Orăştie l-a cuvinte. S-a angajat cu
Singer, directorul Liceului ŞTIINŢIFICA riana Vlaclu, Doina Drag- primit eu braţele deschise. f rţe sporite în muncă,
0
) Radio- industrial nr. 4 Deva — ne şi Dochiţa Iubaş. Sînt Şi-a reluat Socul de mun- mărindu-şi responsabili- iW
i; 7,00 în deschiderea dezbaterii ÎN ŞCOALA lucrări valoroase cu care că la maşina de găurit. t tea şi autoexigenţă.
Revista a
ul me­ organizate aici pe ideea argumentăm lecţiile la o- Rebuturile, care la în- Acum, el îşi depăşeşte in
diu de mai sus enunţată. rele de filozofie de la cla­ ceput îşi mai făceau loc fiecare lună cu pînă la
lem as- sociale. Şi o nevoie să-l sele a Xll-a, dar şi dezba­ în operaţiile executate de 30 la sută sarcinile, de — Da, sînt de acord
Buiel in — Biologia, legată prin \ .. astfel primesc
fiindcă
»UşU şi fiecare fibră a ei de rea­ determinăm pe elev să în­ terile noastre de cerc, lu­ el au fost în totalitate plan. două cutii de smintinâ în I
ile Fes* litate, de viaţă are o mare ţeleagă caracterul legic al crări care vor fi prezentate înlăturate. Se străduia H. IONESCU
„Cinla- dezvoltării sociale. Prin la actuala sesiune de co­ să cuprindă cît mai mul- muncilor \ loc de una, dar pro ce-
>,15 Din forţă de influenţare. într- fiecare lecţie de istorie fac i deul este in afara eticii j
lui Ra- adevflr, ne ajută, la aceasta municări ştiinţifice. Avem 1 comerciale.
5 Corul educaţie materfaiist-stiin- în pregătire şi lucrările
Am
mai
ţ
aflat
apoi
că
ileviziu- si conţinutul lecţiilor — ţifică. i cei care scriu in ,Jurnalul •I
e ştiri ; precizează prof. Gabriela „Leonardo da Vinci", „Ga-
oareiui; Danciu. Poarte multe teme — Cit de convingătoare ne iileo Gabiei", „Fenomenul / c u m p ă r ă t o r u l u i s a u se- i
,oo Bu­ şi capitole au directă legă­ silit argumentele ? Aş veni religios în epoca contem­ i sizează ziarul, sint arătaţi
şi Din I
; 13,15 tură ou realitatea: apariţia cu c'W.eva exemple — inter­ porană", „Inocenţa lumii — ţ cu degetul de către R. I,
inţific ; şi evo. ‘ o vieţii pe pămint, vine prof. Laurean Mariş. omul inocent". Titlurile, i Ar li timpul să o arate I
K adio* apoi evoluţia diferitelor cred că spun ceva ! ) şi pe ea cu degetul. In-
la .7 ; în cadrul catedrei noastre \
:0; 10,00 sisteme, evoluţia diferitelor de ştiinţe sociale îşi desfă­ Spun că acolo unde preo­ \ treprinderea de industriali- I
,05 Lll- grupe de plante şi animale, cuparea se întâlneşte cu 1 zare a laptelui Simeria,
îeorghe şoară activitatea, de doi ani 1 cu atit mai mult cu cît I
Sfatul originea şi evoluţia omu­ căutarea, unde lecţia poar­
Folclor lui, ca să mă refer doar la încoace, un cerc de mate­ tă încărcătura de trăire a } ne este datoare cu un
la sesizarea
Tehnică ria! ism-ştiinţific. Organiza­ celui care o predă dar şi a ţ răspuns şi nostru apărut I
tgricul- cîteva. în cadrul cercului celui care o receptează — ‘ din ziarul
e ştiri; „Prietenii naturii' , prin rea eu regularitate (bilu­ j ... 9 aprilie a.c., în care
1
; 17,20 acolo e prezentă şi iradian­ \
patria lucrări de microbiologic nar) a dezbaterilor axate ta forţă de influenţare. ţ semnalam acelaşi lucru.
uzi cal ; efectuate eu elevii se rea­ pe problematica privind fe­ ^ Aşteptăm.
Radio-
enaelu; lizează convingător legă­ nomenul religios a condus LUCIA LfCIU \
i; 23,00 la realizarea unor impor­ PESCARI
23,30 — tura dintre diferitele ele­ 1ND1SCIPL1NATI
al noc- mente existente în natură. tante lucrări. Precizez că
Cooperativa meşteşugă­
Elevii au văzut, văd cum autorii acestora sînt elevi. rească „Moţul" Brad, secţia Deşi in această perioa-
a evoluat materia vie din Prima lucrare : „Critica fe­ ceramică Baia de Criş. O- i dă pescuitul este prohi-
cea nevie. nomenului religios — con- larui Sinese Dănilă, meşter } bit, sînt zile (mai ales du-
şi artist in acelaşi timp. \ minica), cind pe eîul
l Mureş, in zona Celmar,
’alria); 1 cît şi pe piriul Orâştiei
) ; HU- Foto : VIRG1L, ONOIU I numeroşi pescari certaţi s
sc în-
(Flacă- | cu legile au acţionat în l
iderur- ţ voie, ignorînd astfel in-
seriile < terdicţiile impuse. De ce s
erizea- Pe teme d@ educaţie sanitara
tructo- ® „Lucrătorii şi-au însu­ punsuri. Spicuim cîteva - tolerează oare organele s
Mondo şit pe deplin critica, an- fragmente: „Cele relatate \:
terpoli- Casa pionierilor şi şoi­ — Liceul industrial nr. 2 Lungu, dr. Aurel Aito- 1 1 in 1 drept asemenea situ- \
; lu- gajîndu-se ca pe viitor să în articol au fost analizate milor patriei din Deva a Deva, III — matematică- neanu, ing. Ioan Toma, adi ? I
(Cul- elimine^deficienţele, să nu cu factori de răspundere fost gazda fazei judeţene fizică Hunedoara. Pe ur­ Virginia Trif, ing. Tudor
uncito- se mai jmnaleze în uni­ din unităţile în cauză şi
îgâtura a întrecerii educative „Sa­ mătoarele locuri — liceele Ionescu, Aurel Moldovan | BIŞNIŢARUL
II (Lu- tate a,. ;ri de la regulile puse in discuţia colectivu­ nitarii pricepuţi" la care agroindustrial Haţeg, „A- au prezentat referate ur­ !
de comerţ, să desfăşoare lui de oameni ai muncii.
Maria au participat 8 echipaje vram lancu" Brad, mate­ mate de demonstraţii \ Om in toată puterea, {
i; PE- o activitate pe măsura ce­ Şefilor de unităţi li s-a din şcoli generale şi 9 rna tieă-fizică Petroşani, practice privind acorda­
Vetrov rinţelor şi condiţiilor crea­ pus în vedere că la prima din licee (cîştigătoarele | Gheorghe Munteanu, dia |
:ani ; te. Au fost întreprinse mă­ agroindustriale Geoagiu şi rea primului ajutor în
ui Ba- sesizare de acest fel se fazelor pe zone, oraşe şi Ilia, industrial nr. 1 Orăş- caz de traumatisme. |j satul Bâieşti, în loc să f
suri pentru efectuarea cu­ vor lua măsuri de schim­ municipii). Probele teo­
3RAD : tie. eîştigătorii primului ţ muncească cinstit s-c
taj grod răţeniei generale a unităţii, bare din funcţie". (între­ retice şi practice au re­ ioc se vor întrece în faza La faza de zonă a con­ de bişniţă, Cum- !
ABATî- s-au verificat şi înlocuit prinderea comercială de liefat buna pregătire a republicană. cursului grupelor sanita­ { apucat
(Minc- etichetele cu preţurile de stat alimentara). „Aspecte­ elevilor, de o deosebită re, care a avut loc du­ 1 pâra şi vindea baticuri,
Cubirea vînzare, au fost aranjate le negative constatate la A gumă de mestecat, casete !
seriile apreciere bucurîndu-se La întreprinderea mi­ minică la Liceul „Avram \ 9 !
ic vals estetic şi atrăgător mărfu­ restaurantele „Păltiniş" şi reprezentanţii Şcolii ge­ nieră Barza a avut loc lancu" din Brad, au par­ 1 v alte produse. Adică I
I-BAI : rile". Am citat din răs­ „Parîngul" au fost prelu­ nerale nr. 1 Deva, notaţi consfătuirea eu t e m a ticipat 11 grupe din uni­ făcea speculă. Dar aşa J
(Casa punsul Cooperativei de crate în şedinţa grupei sin­ cu maximum de puncte. „Forme .şi metode folosi­ tăţi economice, instituţii şi
i : Vi- producţie, achiziţii şi des­ dicale. De asemenea, cazul Dar iată eîştigătorii. Şcoli comunele apropiate. Cele cum ulciorul nu merge de I
SRAZT: facerea mărfurilor Ilia la a fost popularizat şi prin te de comisiile de Cruce
Avarul generale : locul I — Şcoa­ roşie in activitatea educa- mai bine pregătite s-au | multe ori la Iintină, tot \
Sînt articolul „într-un magazin gazeta de perete a între­ la generală nr. 1 Deva, tiv-sanitară în unităţile dovedit a fi grupele sa­ ţ aşa nu i-au mers atace-
cz (11 renumit, cumpărătorii se prinderii. Cei vizaţi în ar­ II — n r. 2 Simeria, III — «liniere din cadrul Cen­ nitare de la întreprinde­ ^ rile nici lui Gh. M. Le-au S
Ccmfi- descurcă cum pot", apărut ticol au fost sancţionaţi cu nr. 7 Hunedoara. Pe ur­ tralei miniere Deva". Cu rea minieră Barza, comu­
A : Un in ziarul nostru. Un răs­ diminuarea retribuţiei cu mătoarele locuri s-au cla­ acest prilej, preşedinţi ai na Baia de Criş şi Uzina î pus capăt organele de
* (Lu- puns pe cît de operativ, 10 la sută pe timp de o ! i
Sub sat .echipajele şcolilor comitetelor dc Cruce ro­ de utilaj minier şi repa­ stat, care au aplicat pre­
(Mi- pe atît de concret. lună". (întreprinderea co­ generale Dobra, nr. 5 Pe­ vederile legii. Aviz ama­
mercială de stat pentru a- troşani, nr. 1 Brad’şi fir. 1 şie şi medici de la Direc­ raţii Crişcior, care au o-
a în urma apariţiei ar­ limentaţie publică). „As­ Orăştie. Licee : I — Li­ ţia sanitară judeţeană, cupat, in ordine, locurile torilor.
ticolului „Să facem din pectele negative au fost ceul industrial Simeria) II printre care ing. Nicolac I, II şi respectiv III.
tES Mureş un rîu curat", în­ prelucrate şi in şedinţa de
treprinderea electrocentraie comandament a consiliului
din 1!) Deva ne răspunde că si­ municipal de aproviziona­ Unde duce viteza excesivă ducere pe drumurile publice fără Intransigenţă faţă de
tuaţia prezentată s-a îmbu­ re". (Consiliul popular al
permis ds conducere, Judecătoria din
88, 7, nătăţit, prin finalizarea municipiului). „Am făcut La doi ani închisoare, cu obligarea Petroşani l-a condamnat pe Drago- vagabondaj
79, 9, lucrărilor de racordare a un control amănunţit în la muncă corecţională, a fost con­ mir Preda la un an închisoare. Gă­
conductei de apă limpezită fiecare unitate criticată şi damnată Maria Lidia Mîcloşoni, din Deşi tinâr şi capabil de muncă, ti­
157 504 din depozitul de zgură şi am constatat că cele sem­ sind pe una din străzile oraşului Pe­ vind şi o meserie — de mecanic uti­
cenuşă Bejan la staţia de nalate au fost înlăturate Haţeg, pentru infracţiunea de ucide­ troşani o motoretă, D.P. şi-a însuşit-o laje, care i-ar permite realizarea unei
re din culpă, Datorită faptului că nu
şi, deşi nu avea permis ds conduce-
pompe de recirculare a total. Vînzătoarea Marine- a redus viteza la întîlnirea cu un retribuţii corespunzătoare — llie
acestei ape. Astfel, întrea­ !a Untu a fost mutată dis­ alt autoturism, care circula din sens Puşdrea nu este încadrat niciunde.
ga cantitate de apă limpe­ ciplinar. La unităţile de a- opus, inculpata nu a reuşit să evite Fapte in instanţă Nu are nici locuinţă statornică, pre­
zită din depozit se recir- limentaţie publică s-au luat accidentarea unei persoane care se ferind să vagabondeze dintr-un loc
licntru culă pentru evacuarea zgu- măsuri de afişare a pro­ afla pe partea dreaptă a sensului de in altul, in plus consumă băuturi al­
: Vre- rei şi cenuşii rezultate din gramului şefului de unita­ coolice. De unde-şi procură banii ?
i şi in procesul de ardere a căr­ te, completarea condicii de mers şi astfel i-a cauzat leziuni cor­ re, a circulat cu ea pînă cînd a fost
cerul porale grave care au dus la deces. depistat de organele de miliţie. Adună sticle şi borcane din recipien­
iptînd bunelui în cazane şi nu se prezenţă, curăţenie ete. Tot In plus, inculpata a fost obligată să Dar, la data faptei, inculpatul mai tele de gunoi, pe care apoi ie vin­
va fi mai deversează în rlul cu ocazia acestui control
pe a- Mureş. am stabilit măsuri de gos­ plătească o rentă c!e 250 lei lunar avea de executat o pedeapsă de un de, Judecătoria din Deva l-a con­
ionele podărirea fondului de pentru fetiţa in vîrstă de 2 cinî, ră­ an închisoare, cu obligarea la mun­ damnat pe I.P. la un an închisoare
a vor masă fără sprijin. că corecţională, pentru abandon de pentru vagabondaj.
ploaie « Pe marginea raidului- marfă şi a unităţilor pen­ familie. La numai două luni de la Legile ţârii noastre sînt intransigen­
. V!n- anchetă întreprins în mu­ tru preîntâmpinarea de Dublă infracţiune plus una
eneral nicipiul Hunedoara şi pu­ noi abateri ale personalu­ pronunţarea primei sentinţe de către te faţă de astfel de indivizi, care nu
ilnima anterioară Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, înţeleg să se încadreze în muncă.
8 şl blicat în ziarul nostru sub lui. Şi în viitor vom urmări Dragomir Preda încalcă din nou le­
axlmă titlul „Atitudini eare con­ cum sînt aplicate aceste Rubrică realizată cu
jrade. travin eticii lucrătorului măsuri de către cei citaţi Pentru infracţiunile de furt calificat gea, obligînd organele juridice să-l
,'!ciu : in paguba avutului personal şi con­ condamne din nou. sprijinul Tribunalului judeţean
din comerţ", am primit la in articol". (Direcţia co­
redacţie mai multe răs­ mercială judeţeană).