Page 65 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 65
LÂ-*aa ÎN AGRICULTURĂ
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
I Bifreţinerea culturilor —
la timp şi pe toate suprafeţele!
& Cooperativele agricole întîi a porumbului, lucra menilor la întreţinerea cul
din Turdaş, Pricaz şi Be re care a început recent turii. Ioan Găulea, preşe
rii! au încheiat praşila I şi la care, în conformitate dintele unităţii, era ocupat,
la sfecla de zahăr o S-a cu cele stabilite de comite în ziua raidului nostru, de
terminat rebilonarea carto tul comunal de partid, s-a probleme străine de sarci
filor în unităţile agricole asigurat o mare mobilizare nile ce se află în aceste
din Orăştie, Beriu, Mărti- de forţe. zile pe agenda de lucru a
neşti şi Pricaz. Lucrarea se Cînd a început praşila unităţilor agricole. A stat
U L A R J U D E Ţ E A N apropie de sfîrşit la Căs- manuală la sfecla de za toată ziua în Dîncu Mio
tău şi Orăştioara de Sus. hăr, oamenii din Turdaş unde, cum ni s-a spus, a
La cooperativele din Orăş au ezitat să iasă la lucru rezolvat unele treburi le
tioara de Jos, Sibişel şi O- gate de achiziţionarea de
Anu! XXXIV, nr. 7 629 VINERI, 21 MAI 1982 4 pagini - 50 bani colişu Mic rebilonarea car fin de ia cetăţeni şi a
tofilor încă n-a început a Raid-anchetă convocat membrii consiliu
Prima unitate care a înce în Consiliul unic lui de conducere al unităţii
put prăşitul porumbului agroindustrial la o şedinţă. Orice comen
Eforturi susţinute pentru este cooperativa agricolă •Orăştie tarii sînt de prisos...
din Orăştie.
EZITĂRI
CALITATEA — considerind că plantele sînt NEJUSTIFICATE
recuperarea restantelor, pentru ÎN CENTRUL ATENŢIEI prea mici. Primarul a pus
mîna pe sapă şi a început întreţinerea porumbului
Constantin Petec, ingine prăşitul pe porţia ce i-a n-a început nici la coope
îndeplinirea angajamentelor rul şef al C.A.P. Orăştie, fost repartizată de unitatea rativele agricole din Măr-
tineşti şi Jeledinţi.
urmărea prăşitul porumbu
lui cu cultivatorul. îl în agricolă. După el au ieşit, — Porumbul a răsărit pe
în aceeaşi zi, şi ceilalţi oa
Mobilizîndu-se exemplar doiu, secretarul comitetului de a da în exploatare cu trebăm cum se desfăşoară meni din sat. întreaga suprafaţă — ne-a
în abataje, minerii din de partid al întreprinderii, 15 zile mai repede o nouă lucrarea. spus Petru Sasu, inginerul
Bărbăteni au extras supli s-a intervenit hotărît pen capacitate de producţie, de — Bine. La început am UNDE SÎNT SĂPĂTORII ? şef al C.A.P. Jeledinţi —
mentar în primul trimestru tru completarea posturilor a deschide un alt panou avut necazuri, dar le-am dar nu este încă de sapă
al anului 1361 tone de căr în cărbune, ajungîndu-se în stratul 13, pe care in rezolvat. Deoarece pămîn- întreţinerea porumbului, decît pe circa 40 ha.
bune. Existau condiţii bune aproape la nivelul planifi tenţionăm să-l valorificăm tul este uscat, am conside la C.A.P. Dineu Mare nu a Şi la Mărtineşti sînt su
de lucru şi era de aşteptat cat. „S-a discutat în parte cu un complex mecanizat. rat că nu trebuie să apro început, deoarece încă nu prafeţe cu porumb ce pot
ca realizările să sporească cu fiecare şef de brigadă, Am început bine luna mai, piem prea mult cuţitul s-a terminat praşila sfeclei fi prăşite, dar şi aici se
în continuare. în aprilie maistru, şef de sector, cu şefii de brigadă Pompei cultivatorului de plante, ca de zahăr ; se lucrează la amină începerea lucrării,
insă... toate cadrele, s-au analizat Tomolea, Vasile Gherghi să nu le deranjăm la ră recoltarea unei suprafeţe aşteptîndu-se pînă cînd
— Am avut unele defec posibilităţile de sporire a na, Ştefan G. Ciobanu, dăcină. De aceea ne-a luat cu rapiţă, la modernizarea plantele fac mai multe
ţiuni electromecanice la producţiei de cărbune. Ou ceilalţi mineri sînt hotă- mult timp reglarea maşinii. sectorului zootehnic. în frunze. Ezitarea este ne
fluxul de benzi principale Activitate intensă, se des trecere prin sat am văzut, justificată şi se impune a
de la galeria de coastă, o- făşoară şi în grădina de în aproape fiecare curte, se trece cit mai urgent la
rifzontul 650, din care cauză legume a cooperativei a- oameni-care se îndeletni executarea ei, cu atît mai
-In prima decadă a lunii a- gricole din Orăştie. Toate ceau cu tot felul de tre mult cu cit, cum vedem,
prilie am înregistrat un cele 68 de solarii au fost buri şi care ar fi putut vremea este secetoasă si o
minus de 5974 tone de plantate cu legume, în tar foarte bine să fie la prăşit. praşilă face, cum se spu
cărbune ne spune Ioan toate că in prezent sîn- rîţi să recupereze pînă la laua din Zăvoi au fost Numai că nu se ocupă ni ne, cit o ploaie bună.
Vitan, şeful biroului pre tem sub plan, faţă de lu sfîrşitul semestrului I cel plantate roşiile şi vinetele. meni de mobilizarea oa
gătire, programare şi ur na ianuarie a anului cu puţin 3000 tone de cărbu .Şi aici calitatea se. află la TRAIAN BONDOR
mărire a producţiei. S-a în rent, producţia zilnică a ne, din restanţa de peste loc de cinste, plantările
locuit sistemul de trans minei a crescut cu aproape 7500 tone. Acum avem con desfăşurîndu-se sub îndru
misie de ia banda nr. 1, 200 tone de cărbune. Şi în diţii bune, ne vom uni marea atentă a lui Ioan
fapt care a dus la îmbu continuare va creşte pentru forţele". La rîndul său, Rusan, brigadierul de la
nătăţirea activităţii în sub că urmează să fie date în destoinicul brigadier Ni- legumicultura. Instalaţia de
teran, chiar la recuperarea
exploatare noi capacităţi colae Oprea, de la sectorul udare funcţionează din
unor restanţe, dar în ulti de producţie. Hotărîrea III, ne mărturisea că lu plin, iar terenul a fost bine
ma parte a lunii s-a de desprinsă din recentele crează la pregătirea unui
fectat instalaţia de încăr discuţii cu minerii este de frontal în stratul III, blo pregătit.
care a cărbunelui de ia a-şi îndeplini exemplar cul 12, cu o capacitate de CÎMPUL — LOCUL
gară. Tot în această pe planul, de a-şi onora pînă
rioadă, la sectorul III, da la finele anului angaja peste 200 tone pe zi, că DE MUNCA
torită intercalaţiilor de ste mentul asumat în cadrul intenţionează să realizeze AL PRIMARULUI
ril, două abataje cameră în mai o avansare de mi
întrecerii socialiste, de a nimum 65 ml. De d i m i n e a ţ ă Liviu
au lucrat sub capacitate, extrage suplimentar 10 000
Cranciova, primarul comu
fiind nevoiţi să le oprim tone de cărbune". Toţi minerii cu care am nei Turdaş, s-a ocupat, îm
pînă la urmă. Aşa stînd lu stat de vorbă, la mina
crurile, am încheiat prime Minerii ne-au vorbit cum Bărbăteni, la cariera preună cu cadrele de con
le patru luni cu o restanţă lucrează, cu ce greutăţi Cîmpu lui Neag, au fost ducere ale cooperativei a-
de 5721 tone cărbune. se confruntă, cum sînt încrezători în forţele lor, gricole din localitate, de
sprijiniţi de comitetul de repartizarea pe formaţii de
în faţa acestei situaţii, au exprimat hotărîrea co lucru a suprafeţelor culţi-
comitetul de partid, con partid şi consiliul oameni lectivelor din care fac .vate cu morcovi, căci plan
ducerea minei au luat mă lor muncii. Un accent tre parte de a recupera restan tele au răsărit frumos şi
suri de reorganizare a ac buie pus, arătau ei, pe
tivităţii, de intensificare a creşterea randamentelor de ţele la cărbune, de a-şi în trebuie să se treacă la pra
deplini angajamentele asu
ritmurilor de extracţie în extracţie, pe îmbunătăţirea şila manuală. După aceea
abatajele cu fronturi ac calităţii cărbunelui, pe fo mate pe acest an. s-a dus • să vadă cum este Asociaţia economică inter cooperatistă Totcştl. In nccs-
tive, un accent mai mare losirea mai eficientă a tim LIVIU BRAICA o r g a n i z a t ă participarea te zile fierbinţi aspersoarele ră coresc cultura de căpşuni.
Foto: VIRGIL ONOIU
punîndu-se pe accelerarea pului de lucru în subteran. cooperatorilor la praşila
lucrărilor de pregătire de „Dorinţa noastră — pre
la orizontul 700. De ase ciza Constantin Cimponer,
menea, arăta Vasilc Con- şeful sectorului I — este CAUTATEA - OFENSIVA PERMANENTĂ
A face produse bune nu este doar
B r.IVRARI DE LAPTE LA
o datorie, ci şi o mîndrie FONDUL DE STAT. Locui
torii satului Nandru, ţărani
cooperatori şi muncitori in
î n c e p e m documenta „Cred că esenţiale în a- realizează şi ponderea pro întreprinderile municipiului
rea pe tema calităţii pro ceastă privinţă sînt pricepe ducţiei pentru export - cele de Hunedoara, au contractat şl
duselor la „Marmura" Sime- rea şi responsabilitatea lu placaj din marmură şi de s-au obligat să livreze la
ria — indicator fundamental crătorilor noştri, conştiinţa dale mozaicale — şi în ate fondul de stat dc la 500 !•
la
în
al eficienţei economice a lor că- a face produse bune lierul mecanic, pentru că şi lapte vacă. sus In de total, fle
ci
care
oricărei întreprinderi — de la nu este doar o datorie, ci şi cei de aici îşi dau semnătura
conducerea unităţii. Inginerul o mîndrie patriotică, revolu pe calitatea produselor. „Ac au contractat 17 700 1 şi au
pînă
aproape
acum
livrat
şef Robert Schweighoffer ne ţionară. Compartimentul nos- centul principal îl punem pe 5000 1. între fruntaşi se nu
spune cu toată răspunderea răspunderea individuală - mără Elena Marian, Emilia
şi obiectivitatea că „mai a- subliniază ing. Bence Janos, Chirică, Ghcorghe Şcrban
vem noi greutăţi cu transpor şeful secţiei prelucrare. îna şi Ioan Bera, care au con
tul blocurilor de marmură La întreprinderea intea intrării în execuţie a tractat cîte 1000 1 şl au li
din cariere in secţiile de pre „Marmura 44 fiecărei comenzi îi instruim vrat pînă acum jumătate
lucrare, cu unele agregate Simeria pe oameni ce au de făcut, şl chiar mal mult din a-
ceastă cantitate, n REZUL
şi Instalaţii cu grad ridicat cum să lucreze pentru a TATE MERITORII. Colec
de uzură, cu lipsa unor piese respecta strict dimensiunile, tivul magazinului cosmeti-
de schimb şi îndeosebi a pîn- culorile, toate operaţiile so ce-parfumerie nr. 62 din
zelor diamantate, dar de la ca tru are numai trei „cete- licitate de beneficiari. Tre Haţeg (responsabilă Viori
litate nu ne putem permite să cişti" (cîte unul pe fiecare buie să mai spun că parte ca Agachi) a realizat la zi
schimb), dar fiecare munci din planul acestei luni
facem nici un rabat. Este lor in parte îşi este sieşi nerii noştri, îndeosebi cei de 115 000 ici,, ceea ce Înseam
în joc prestigiul întreprinde controlor, iar maiştrii şi şefii peste hotare, sînt tot mai nă că pînă la sfîrşitul pe
rii noastre, al oamenilor, ai de formaţii - prin funcţiile exigenţi, fac comenzi pre rioadei prevederile vor Ii
ţării — dacă avem în vede pe care le deţin - au obli tenţioase, aşa că lucrăm depăşite cu cel puţin 40 la
re că produsele de la „Mar gaţii clare în această pri cu cea mai mare atenţie, şi sută. La baza succesului
mura" Simeria sînt solicitate vinţă. Dovadă că îşi înde pentru a ieşi produsul bun, stă preocuparea pentru bu
mult la export. plinesc conştiincios această dar şi pentru a nu risipi na aprovizionare cu cele
misiune este şi faptul că în prea mult material". „Eu mai solicitate mărfuri, cit
Cum se reuşeşte realizarea aş vrea să precizez, ţine să şi servirea operativă a
unor produse cu înalt nivel ultimii doi-trei ani nu am adauge maistrul Varga A- cumpărătorilor.
competitiv la „Marmura" Si înregistrat reclamaţii sau re
meria ? fuzuri de la beneficiarii in lexandru, şeful atelierului
terni sau externi ai produse
Ne dă relaţii inginera Ana DUMITRU GHEONEA
„Vidra" Orăştie, secţia creaţie. Comunista Sofia Mureşan lor noastre".
execută confecţii pentru export de o foarte bună calitate. Muk, şefa compartimentului Mergem în atelierele prin
control tehnic de calitate. cipale ale întreprinderii, care (Continuare în pag. a 3-a)
