Page 66 - Drumul_socialismului_1982_05

pag. % DRUMUL SOCIALISMULUI

HfŞfl IT ELEV
PllL
15.00 Telex
15,05 Viaţa şco
15.30 Ta voiai*
Com una Şoimuş trebui© sâ devină o pul îeriiieâ pentru n
auto
15.45 Emisiune
german ti
baza d © aprovizionare cu produse agreai limentare 17,40 Tragerea
1001 de se
17.50
18.00 închiderea
iui
20.00 Telejurnal
20.30 Actualitate
Crescători! 30.50 Film artis
Fiind situată în apro­ potenţialului economic al faţă de realizările anului panul eu
pierea municipiului Deva, comunei, secretarul comi­ precedent. De notat că în de alta şl 23,15 Dezbateri
comunei Şoimuş — care tetului comunal de partid, fruntea acţiunilor de con­ 22.45 Telejurnal
dispune de peste 2200 Maria Ciornei, şi Aurel* tractare şi livrare a pro­ contribuţia lor
hectare teren arabil şi Luca, vicepreşedintele bi­ duselor se situează secre­ se^aasEaaa®
mai mult de 1900 hec­ roului executiv _al consi­ tarii organizaţiilor de Romulus Munteanu are
tare pajişti naturale — liului popular, ne-au re­ partid cum sînt Petru 25 familii de albine, Ro­
îi revin sarcini sporite latat că întreaga muncă Mihăieş — Chişcădaga, man Prehar din Bej an —
BUCUREŞTI
din programul judeţean politico-organizatorică este Maria Tarţa — Păuliş, 24, Ilie Gheorghe si Ioan dioprogramul tî
de autoconducore şi auto- subordonată realizării Eleonora Popa — Balata, Chiţiba din Boholt — 22 K,0() Revista pi
aprovizionare teritorială. sarcinilor de plan în pi o- Eleonora Gabor — Căinel, şi, respectiv, 18 familii. A- Curierul meloti
-
Buletin de
Este suficient să amintim fil teritorial. Cum este şi Henţu T. Ioan — Fornă- ceaslă îndeletnicire fru­ Răspundem as-
în acest sens faptul că în firesc, pornind de la in­ dia, Aron Pa-scu — Bo­ moasă, deosebit de utilă, 10.00 Buletin tic
anul 1982 unităţile agricole dicaţiile secretarului ge­ holt, Eugenia Faur — contribuie la creşterea Atlas folcloric'
inia şi viaţa ;
şi gospodăriile populaţiei neral al partidului, tova­ Şoimuş şi Aurel Fluiera? substanţială a veniturilor dul, inima ţări
din comună trebuie să con­ răşul Nicolae Ceauşescu, — şantier Păuliş. Efor­ fiecărei familii. Cît de a- de versuri ; î
tribuie la fondul de stat un accent de seamă este turile sînt concentrate în vantajoasă este această o- de ştiri ; 11,03
cu aproape 800 tone ce­ pus pe creşterea aportului continuare la îndeplini­ oupaţie o demonstrează în ştiu ; 11,35
12.00 Buletin «le
reale, mal mult de 200 gospodăriilor populaţiei la rea sarcinilor de contrac­ mod elocvent un singur Cintarea Româi
tone legume, 1365 tone constituirea fondului de tare şi livrare. Deşi în exemplu, ilie Gheorghe a Avanpremieră
cele 1385 gospodării sînt
13.00 ne Ia 1
cartofi, 1540 tone sfeclă stat, acestea deţinînd o predat în anul trecut, pe Student club ;
de zahăr, 99 tone fructe, însemnată pondere în peste 1500 lucrători în­ lin de ştiri ; 1*
Maria Xoma este o harnică şi pricepută crescătoare de
7323 tone carne (din care ceea ce priveşte suprafe­ cadraţi în unităţi econo­ animale. bază de contract, 1600 kg pentru copii de
roveanu ; 10,20
6900 tone carne de pasăre ţele de teren şi efectivele mice din afara comunei, miere de albine şi a rea­ di cu iui ; 16,25 R
de la fermele de stat de animale. Din 2584 bo­ majoritatea dintre aceştia lizat un venit de peste ponistiee : Dan
s p e c i a l i z a t e ce func­ vine planificate pe a- îşi aduir o contribuţie de Pe scurt 38 000 lei. Apicultorii din 10,40 Coordonat
: 3.7,00 Buleti
ţionează în comună), pre­ eest an, gospodăriile seamă ia gospodărirea ju­ Şoimuş au valorificat pînă- 17,05 Radi omag':
pămîntului,
a
dicioasă
cum şi 16300 hl lapte. populaţiei vor avea mai @ Gospodăriile populaţiei au primit pînă a- acum, în acest an, prirl meilor ; 17,35 D
mult de 1 880. De ase­ cît şi la efectuarea lucră­ cooperativa de producţie, satului române:
Măsurile de stimulare a cum, prin cooperaţie, 2 500 pui. poran ; 17,45
producătorilor agricoli a- menea, acestea deţin pon­ rilor agricole nu numai @ Se resimte acut lipsa purceilor pentru creştere achiziţii şi desfacerea măr­ de ia A la z ;
terenurile
pe
derea şi la efectivele de
aflate
în
sigură un cadru favorabil ovine şi porcine. proprietate sau în folo­ şi contractare, dar în acest sens nu s-a întreprins furilor, peste 1200 kg de terii muzicale
punerii mai bine în va­ Pentru a cuprinde sar­ sinţă, ci şi în cadrul coo­ nimic. miere. Nou stop muzic
TIMIŞOARA :
loare a rezervelor de cinile ce revin comunei, perativei agricole din lo­ ® Grădinarii sînt îngrijoraţi că din comerţ au mafiile zilei; i
creştere a producţiei a- dispărut stropitorile de mină. litatea in inrlu.‘
s-au constituit pentru.fie­ calitate. Rezervele de spo­
gricole vegetale şi ani­ care sat colective conduse rire a producţiei agricole © în incintele consiliului popular, unităţilor a- De la fiecare pom, j tribut ia industr
dernizarea a
male, atît unităţile a- de ci te un membru al bi­ nu au fost insă nici pe gricole şi şcolilor s-au luat în cultură însemnate su­ I.M.A.f.A. Timp
gricole cît şi gospodăriile roului comitetului comu­ departe epuizate, fapt ce prafeţe care sînt cultivate cu legume şi pomi. cei puţin Doine, Imuri
populaţiei avînd posibili­ @ S-au procurat 7 motocositori „Carpatina", care instrumentale; 1
nal de partid, care s-au impune o preocupare per­ ta radio : Font
tatea să realizeze însem­ preocupat de îndeplinirea manentă şi implicarea vor uşura mult recoltatul furajelor. 30 kg mere gospodărit raţioi
nate venituri băneşti su­ sarcinilor la contractări. fiecărui cetăţean al co­ © Trebuie continuate lucrările începute pentru cienţâ ; 19.00 Ri
tru casei afonul
plimentare prin livrarea Deşi la unii indicatori, munei în realizarea im­ regularizarea văii Boholtului, unde mai mult de 4 20.00 Intîlnire
unor cantităţi cît mai în special contractarea şi perativelor noii revoluţii hectare teren este afectat de exces de umiditate. Ioan Faur a ajuns — Festivalul „Ti in
mari de produse agri­ livrarea laptelui de vacă, agrare si a obiectivelor © Există încă mari suprafeţe — de ordinul ze­ datorită pasiunii şi pri­ zicală*.
cole. există încă serioase ră~ din programul judeţean cilor de hectare — muie trebuie executate lucrări de ceperii sale — să fie
defrişare pentru a reda terenurile respective circuitu­ unul dintre cei mai re­
în legătură cu preocu­ mineri în urmă, s-a în­ de autoaprovizionare te­ numiţi pomicultori din
parea pentru valorificarea registrat un însemnat salt ritorială. * 13 lui arabil, mod de folosinţă la care se situau nu cu comună. Livada sa cu­ I G!inem<
mulţi ani în urmă.
prinde 150 pomi pe rod
si, cum ne spunea, DEVA : prgo!
reuşeşte să obţină anual, Oglinda spartă (
printr-o bună Îngrijire N li DO Ai; A: Tont
timplă mimai in
La fundul de stat - .şi întreţinere a livezii, gistul); (Aria); Alo
Saltimbanci
ra);
peste 30 kg de mere de
Yankei
la fiecare pom. El pro­
1-11
duce deci mai mult de za străbunica (i
cui);
PETllOŞAf
mai multe produse 4000 kg mere. Preocupat ilţr.ano (7 (Unirea);
valorifice
să
mai
cit
Noiemli
.'..al
bine pămîntul, el şi-a PENI : Saitimbi
(ural) ; Corleone
parcelat curtea şi gră­
în primele 4 luni ale a- tracteze şi să predea un dina şi cultivă legume, resc); VULCAN
cestui an, s-au predat la animal sau două, deşi căpşuni şi arbuşti fruc­ de strige — seriiI
ceafărui);
LONli
fondul de stat 32 tone posibilităţile sale sînt mai Mirabela (Mim
carne de bovină şi. porc, reduse ca ale altor ce­ tiferi. Acum şi-a ame­ TRILA: Indienii
(Muncitoresc) ;
275 hl lapte de vacă, iar tăţeni care vor să pri­ najat şi o mică ciupcr- SA : întoarcere
prin sistemul de achiziţii mească cit mai mult de cărie. gostea dinţii (Mu
s-au valorificat 28 00.0 la societate, dar să nu dea Asemenea rezultate URI CÂNI: To.
ouă, 422 kg carne de pa­ în schimb nimic. între bune în pomicultură este o me a — s
; BR.
(Retezatul)
săre, 192 kg carne de ie­ cei care dau un bun e- obţine şi vecinul şi rctul electric (S
pure, 494 kg fasole boabe, xemplu şi sînt fruntaşi prietenul său, cu care şic); OF [A ŞTII*.
6000 kg cartofi, 1241 kg se află şi Avram Avisa- se sfătuieşte şi se ajută are multe feţe
miere de albine şi alte 1-on, Stoica Sav, Tudor reciproc, Viorel Gro- I-II (Patrii *); T
(Flacăra) ;
peanu. Acesta are pe CEO/ 1
produse de către gospo-, Avram, Matei Sav din Echipajul — ser
dariile populaţiei. rod 80 de pomi şi a (Casa de cuitiir;
Sulighete, care au contrac­ mai plantat 100. Anual ŢEG : Duelul
între fruntaşii comunei tat viţei, porci şi între obţine mai mult de BRAZI : Ş iantaj
la contractarea şi livra­ 2000 kg mere. CALAN : i O lumi
(Casa de
rea de animale şi produ­ 700—1000 1 lapte ; Dra- timid, dar culturi
• mă
se animaliere se numără, gomir Lehaci, Nicolae Ioan Faur işi lucrează cu pricepere fiecare palmă de pămînt. Iunie) ; SIMERL
între alţii, Petru Mihăieş, Măcinic, Nicolae Lugoj an — w-« — » munţilor (Mitreşr a i
Trecătoare
care a predat un viţel şi alţii din Boholt, Ioan GTIELARI r Sub
şi mai are contract pe Dali şi- Ioan Moise din gemenilor (Minei
un porc şi 1000 1 lapte, Bal-ata şi mulţi alţii care Unii cetăţeni vor numai să primească
Avram Abrudean, cu doi au contractat viţei, porci,
viţei, un porc şi 1000 1 lapte, lină. Tudor, Nicolae Henţ, Con­ fara comunei, pun mina I iVREMEi
Venind în sprijinul gos­
lapte, Traian Florea, cu Activitatea de contrac­ podăriilor populaţiei, prin munei să pună umărul la stantin Stoichiţă, Dragomir pe sapă, pe coasă şi ajută
îndeplinirea obiectivelor ce
doi viţei şi 500 1 lapte, tare a animalelor şi pro­ consiliul popular s-au pus revin comunei din progra­ Male, Aurel Marina, Ion la valorificarea deplină a Timpul proba
ziua de 21 mai ]
Lazăr Cînda, cu o vacă, duselor animaliere, de la dispoziţia producătorilor mul judeţean de autoapro­ Sueiu, losif Pîrva, Nicolae potenţialului agricol al co­ me în general fri
o junincă, un viţel, un preluare a acestora la agricoli din comună peste vizionare teritorială, să-şi Irimie, losif Manea, Visa- munei. Este bine ca prin ferul variabil. 1
lon Părău, Traian Vasiu,
toate formele muncii poli­
cădea averse de
13 tone seminţe din soiuri
porc şi 500 1 lapte, iar termenele scadente, pre­ valoroase de grîu şi po­ aducă o contribuţie cît mai Petru Groza, Paseu Henţ, tice de masă să fie popu­ soţite pe alocuri
consistentă
realizarea
la
Partenie Henţ a predat cum şi a c h i z i ţ i i l e de rumb, în scopul cultivării schimbului de produse în­ Nicolae Neag şi Gheorghe larizaţi fruntaşii în onorarea căreări electrice,
vente în zona o
deja 1000 1 lapte. Petru la gospodăriile popu­ de noi terenuri cu cereale, tre oraş si sat. Dacă marea Mangu. Unii dintre ei, în obligaţiilor cetăţeneşti şi munte. Vintiil v;
general slab. Ten
Aluaş are contract pe laţiei, trebuie continua­ s-au asigurat 4000 pomi majoritate a cetăţenilor în­ loc să-şi asigure din gospo­ totodată să se ia atitudine minime vor li cu
care
celor
sînt
împotriva
proprii
produsele
dăriile
doi viţei, o oaie, 10 kg tă şi intensificată în fie­ fructiferi, iar prin maga­ ţeleg răspunderile ce le au de care au nevoie şi să va­ refractari şi nu vor să tre 8 şi 13 gradf
în acest sens, există şi unii
zinele cooperaţiei de pro­
intre
2
maxime
lină, iar Remus Cinda — care sat de către co­ ducţie, achiziţii şi des­ locuitori ai comunei care, lorifice surplusul la fondul valorifice resursele de care grade.
doi viţei. Octavian Manea, lectivele constituite în a- facerea mărfurilor s-a-.fă­ cu toate insistenţele orga­ de stat, s-au obişnuit să-şi dispun pentru sporirea pro­ La munte, vrei
determi-
ducţiei
din Căinelu de Jos, om cest scop, deoarece rea­ cut aprovizionarea popu­ nelor locale, deşi dispun facă aprovizionarea , cu nîndu-i agricole, înţeleagă neral frumoasă
să-şi
pline, carne, preparate din
temporar noros d
de reale posibilităţi pentru
de 72 de ani, a contrac­ lizările de pînă acum laţiei cu produsele ne­ a creste şi contracta ani­ carne, ouă ba chiar şl cu răspunderile patriotice şi za cinci, vor câc
sînt încă departe de sar­ cesare (inclusiv a celor, cie ploaie însoţit'
tat trei viţei, iar Lucre- agroalimentare), vînzările male, nu-şi onorează înda­ legume de la oraş. cetăţeneşti ce le au ca lo­ căreări electrice,
cini şi cerinţe, pentru că
ţia Drăgan, o femeie în depăşind 4,5 milioane lei, toririle ce le revin. între în comună sînt destule cuitori ai satelor. prezenta intensa
numai astfel se poate a- exemple de muncitori şi la 60—80 km/h di
vîrstă, din Păuliş, nu este sigura o bună aprovizio­ pînă la începutul lunii mai cei care consideră că au lucrători harnici, care, estic. (Meteorolog
dcar drepturi, nu şi îndato­
an în care să nu con­ nare a populaţiei. a.e. după orele de muncă în Pagină realizată de eiu: Ţujurig» I.is
în aceste condiţii, firesc riri ea locuitori ai comu­ N. TÎRCOB, N. BADÎU
era ca toţi locuitorii co­ nei, i-atn notat pe Aron unităţile economice din a-