Page 67 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 67
. 7 629 <§ VINERI, 21 MAI 1982 pag. 3
Juieful nostru — casa noastră d@ Drumul spre calitate —
INE
B U N I G O S P O D permanentizarea formaţiilor
Dialogul pe aceeaşi scenă soliştii de la întreprinderea fabrica de bere, spital sau
misiune „Vinful e de vină... — dintre formaţiile artistice de prelucrare a legumelor o cooperativă meşteşugă
iiorli ale unităţilor economice şi • si fructelor si grupul vo rească — organizează mese
sccial-culturale clin Haţeg cal, microtaraful, solişti rotunde, dezbateri, seri
sa« cum motivează unii absenfa s-a încheiat. Dar nu şi ac jul liric „Meditaţie" ale linia permanentei activităţi
limba de muzică folk şi monta cultural-artistiee. Tot pe
tivitatea culturală a oraşu
lui, deoarece drumul spre secţiei de mobilă. De ase a formaţiilor se înscriu
spiritului gospodăresc calitate, spre afirmarea po menea, la Geoagiu — în spectacolele proprii reali
tgramu- tenţialului artistic în Festi sat, la sanatoriu şi îri sta zate în întreprinderi la a-
valul naţional „Cîntarea ţiune — spectacolele s-au dunările oamenilor muncii,
Ne-am oprit într-un car resturile aruncate de trecă plică Vasile Encscu, res României" nu se poate rea ca şi serile pentru tineret,
»noRiicâ tier din municipiul Hune tori. „Vîntul, t o v a r ă ş e , ponsabilul magazinului. liza decît prin permanenti în ideea dialogului vom or
,&U£du~ doara — Micro 4 — pen vîntul... dar vom pune Dar dacă s-ar.lucra pămîn zarea formaţiilor din în~ Cîntarea ganiza trecerile în revistă
peceţi“ tru a constata dacă e or nuna cu toţii şi vom face tul şi s-ar delimita o tre treprinderi şi instituţii. Şi pe genuri de formaţii.
uraiîe donat şi curat, dacă spiri curat" — ne spune Elena cere pietruită cu tăbliţe tot pentru stimularea ca României Acţiunile politice şi ar
tul gospodăresc caracteri Leu, şefa unităţii „Bucegi", indicatoare, cetăţenii s-ar tistice vor cunoaşte „cota
zează pe cei care trăiesc afirmaţie întărită şi de Ma- obişnui să nu mai calce lităţii actului artistic în maximă" în luna iunie, cu
la
spectacolele
prezentate
şi muncesc aici. ria Popa şi Gheorghe Cio- fiecare pe unde vrea. zonele de agrement, dedi realizat eu concursul gru prilejul celei de-a VII a
Există preocupare pentru ta de la complexul meşte La început pusesem la pului satiric al fabricii de ediţii a săptămînii cultural-
curăţenie, igienă, pentru şugăresc. Rămîne de văzut, îndoială afirmaţia unui cate unor evenimente isto bere şi al formaţiei de mu educative „Haţeg — prag
crearea unui cadru natu pentru că, deocamdată, nici hunedorean că „Micro 4" rice, ca şi în deplasările zică uşoară a casei de cul c!e plămădire a istoriei ro
,00 Ra- ral cit mai odihnitor şi plă este cartierul contrastelor în staţiunile do odihnă şi tură. mâneşti", dedicată Congre
n e ţ i i ; cut din partea unor loca în ceea ce priveşte buna tratament sint solicitate
; X.lll tari ai blocurilor; a lucră MAI ŞI IUNIE — lui gospodărire". Ea însă cele mai bune formaţii. — „Casa de cultură vă sului culturii şi educaţiei
5 9,00 aparţine" este o acţiune e- socialiste. Săpiă-mîna cul-
i ; 9,05 torilor unor unităţi. în faţa LUNI ALE ORDINII s-a adeverit. Ba chiar am Astfel, la susţinerea spec ducativ-artistică complexă tural-educativă haţegană va
(orilor ; blocurilor Bl, B2, 154 din .SI CURĂŢENIEI zice acum, după ce l-am tacolelor prezentate la Mer
i : )0,05 bulevardul Mihai Viteazul, Cutreierat de-a lungul şi eu! ane şi Bucova, alături şi eficientă —- ne spunea constitui un nou prilej dc
30 Şti- Steluţa Rădoni, directorul manifestare pentru forma
Parti- florile primăverii se-nalţă cu întreţinerea zonelor de-a latul, că n-a fost nici de ansamblul de cintece şi ţiile artistice de amatori
misiune spre lumină nu numai în verzi din faţă nu s-a obo o exagerare. dansuri populare „Bucura" Casei de cultură Haţeg. din oraş. Dar nu singurul,
Buletin zonele obişnuite, ci şi In sit nimeni prea mult, iar ESTERA SiNA al casei de cultură, au Timp de o zi, o unitate
m să după cum nC-am putut
iritate ; jardinierele .şi glastrele dacă mai sînt concepţii ca ION VLAD, corespondent participat grupul vocal şi indiferent că e vorba de convinge şi cu alte ocazii.
i ; 12,03 susţinute de parapeţii ca aceea a responsabilului de Pentru că la Haţeg activi
12,45 pelelor scărilor. întîlnim pe tură de la radio-tv., Wal-
io-TV. ; Cavrilă Ciubucă, Gheorghc \ dreptul la pensie este la tatea cultural-artistică func
; 15*00 ter Eduard, că „...noi of) de ani, iar cu 24 de ţionează fără... scurtcircuite.
\ Bule* Dragotă şi Ion Tiuţă — înăuntru facem curat dar ani in grupa a Il-a, la 57 Astfel poate si calitatea
Cintecc de pe Aleea Cîmpului nr. 2 nu e de datoria noastră să
rel Gi — la muncă obştească. Im-- ani. dorită si aşteptată pentru
ni rae- măturăm trotuarele", ne această activitate nu va
e corn- prăştiau pietriş pentru a- îndoim că se va întreprin SESIZĂRI — SOLUŢII j întîrz.ia.
iz aci ca ; menajarea unor parcări. de ceva de durată. VIORICA ROMAN
:onomi- Şirul exemplelor pozitive Nemăturat era şi în ju AVEŢI COVIMTUt ® La sesizarea unor lo
î ştiri ;
il f c- se ca.. Ţ întrerupe aici. E rul croitoriei de serie. „Vîn @ In faţa scării D a blocului nr. 11, din aleea Ro cuitori din satul Boholt,
in te cele drept că bulevardul Dacia tul e de vină, să ştiţi" — întreprinderea de trans
:ontem- este curat, că imensele lui ne spune Maria Neagoe. manilor nr. 2, Deva, sînt amplasate două containere care porturi auto Deva răs
icultura zone de verdeaţă sînt de produc multe neplăceri prin mirosul ce-l degajă. Am punde că şeful de coloa î n municipiul Deva
0 Diju- Iar vîntul ? Dar de faptul arătat diferitelor persoane de la Grupul întreprinderilor
,30—3,00 limitate în cea mai mare că dreptunghiul destinat nă reclamat a fost sanc
locturn. parte de gard viu, dar în fiorilor nici măcar nu-i să de gospodărie comunală şi locativă cit şi la Consiliul ţionat.
1 Infor- multe locuri s-au creat, popular municipal, că acestea pot fi aşezate cu cel puţin © Tot întreprinderea
Actua- pat cine se face vinovat ? zece metri mai în dreapta fără a deranja pe nimeni. De Acţiuni de masă
: Con transversal, alei de trecere, Oricum, ziua era deosebit asemenea, am cerut demolarea fostei boxe pentru guno de transporturi auto a
ta mo .şi pe locurile unde ar trebui de liniştită şi călduroasă. cercetat şi o anonimă clin
li Hurii : să crească vegetaţie pă- Poate că de aceea, alături, iul menajer. Pînă acum, însă, nu s-a întreprins nimic. Lăpugiu,’in care se re pentru
i: 18,20 (Locatarii de pe scara D, din blocul 11 - Deva).
rdelene mîntul e bătut, în spatele in zona verde — la umbra © S-a mai scris că în oraşul Călan nu se găseşte sifon. clamau unele abateri ale
Anche- ansamblurilor de locuinţe gardului viu — trei femei şoferului losif Bulbe, care stringerea
funciar şi complexului meşteşugă luau gustarea de diminea Eu cred că dacă ar fi mai mult interes s-ar putea procura efectuează curse pe'trase
eu «fi pe plan local cu aparatele ce funcţionau odată. De ase
ri pen- resc, a restaurantului „Bu- ţă. Aflăm că sînt cu auto menea, în oraşul nostru sînt multe terenuri virane care nu ul Lăpugiu — Ilia, şi valorificarea
r 19,30— cegi“ — grămezi de hîrtii furgoneta l.T.A. (21 HD răspunzînd că cele sesiza
artele : Şi gunoaie infestează lo 323.1) parcată pe aleea pie- sînt lucrate. Aşa de exemplu între Călanu Mic şi Nădăştie te nu se confirmă.
ra mu- cul, trotuarul din fala uni tonală. un teren de peste 10 ha care înainte producea, acum nu © O altă anonimă materialelor
tăţii radio-tv n-a mai fost Lucrători comerciali de produce nimic, (losif Ceaşca, Călan). semnala lipsa bioxidului
măturat demult. Lingă la autoservirea 65 făceau ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI de carbon în unitatea nr.
„rame-oglinzi" pămîntul toaleta vitrinelor, dar nu şi 34 ' din Hunedoara. între
din triunghiul marcat — a terenului din faţă, care, @ Gheorghe Condor, Si- chime în muncă, din care prinderea comercială de
gîndit probabil iniţial pen se pare, a fost cindva... merla. După datele cu 21 de ani în grupa a H-a, stat produse alimentare în municipiul Deva s-a de
tru un aranjament floral ■verde (mai sînt vagi urme prinse în scrisoare, puteţi puteţi fi pensionat pentru răspunde că sînt înche
Patria); clanşat, clin iniţiativa Con
i) ; HU- — este ca betonul şi in loc de împrejmuire). „Oamenii solicita deja pensionarea limită de virstă la 59 de iate contracte economice siliului municipal al F.D.U.S.
ii se în- să fie săpat şi sădit, a de iau întotdeauna drumul pentru munca depusă şi cu întreprinderi producă şi cu sprijinul Consiliului
(Flacă- venit „recipient" pentru cel mai scurt" — ne ex- limită de virstă. ani. Dacă completaţi ve toare de bioxid de car
îiderur- © Nicolae Ungurean», chimea în grupa a II-a, bon, oare urmează a fi municipal al Organizaţiei
seriile pionierilor, o acţiune de
terizear Zam. Cu 30 de ani ve la 22 de ani şi 4 luni, livrat si introdus în reţea. masă pentru stringerea şi
structo- valorificarea materialelor re-
Monclo Galitatea — ofensivă
aerpoli- folosibile din cartiere, aso
; LU- ciaţii de locatari, străzi si
i (Cul- p er manentă blocuri. Această acţiune a
luncito-
egâtura fost declanşată începînd cu
ii (Lu- (Urmare din pag. 1) ■fie de cea mai bună calitate. ziua de 16 mai a.c, Acţio-
Maria „Am extins forma de retri nînd sub conducerea profe
); PE- sorilor diriginţi, elevii Şcolii
Vetrov placaj, că fiecare comandă buire in acord global pe
s'lNOA- se repartizează pe formaţii schimburi — continuă inter generale nr. 4 au reuşit să
a dra de lucru, cu ţoale amănun locutorul - incit toţi sînt strîngă într-o singură zi 1680
gor esc) ; kg hîrtie, 500 kg resturi tex
lumea tele necesare - dimensiuni, deopotrivă cointeresaţi, ne
Ie I—ir culori, o p e r a ţ i i , termene, mai necăjim cu unele utila tile, 400 kg cioburi de sticlă,
CA lâ responsabilităţi — oamenii je vechi, uzate, avem însă 77 kg polietilenă, 20 kg tu
na îio- buri de sprey şi altele.
1 u bir ea lucrează in acord global, iar meseriaşi buni - Aurica Bo
seriile în cadrul fiecărei echipe e- ta, Elena Bota, Elena Pădu Au răspuns cu multă bună
iic vals xislă sortatori care se ocupă rea», Terezia Bici, Miron voinţă, înţelegînd pe deplin
a-BAT : în mod expres de calitatea Munteanu, loan Zotea, Flo- importanţa acestei acţiuni
x—I r
IIA- produselor". ,,De fapt, toţi rea Vlad — şi ne străduim şi necesitatea strîngerii şi
3 ac ia) ; cei 36 de oameni ne dăm să nu rămînem sub pragul revalorificării tuturor mate
ierna) ; interesul — începînd de la admis al calităţii. Că este rialelor refolosibile, predînd
Ură cer Vedere din Poiana Rus căi. Foto: VIRGIL ONOIU echipelor de elevi obiecte
Sint tăiere (la gater) şi pină la loc şi pentru mai bine, sîn-
rez (li ambalare — ca produsul sâ tem conştienţi. ieşite din uz şi care nu se
Fiul iasă de cea mai bună cali In ceea ce-i priveşte pe Tenis de masă mai folosesc în gospodăriile
; 1JLIA : muncitorii de la atelierul CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL lor, locatarii blocurilor 21»
mina) ; tate, intervine şeful de echi Rezultate : Minerul Deva — Constructorul Hunedoa
istelaţia pă Vaier Dara. Şi pină a- mecanic, aportui lor la men ra 3—0 ; Mecanica Orăştie — Avîntul Haţeg 0—0 ;■ E6, E14 A şi B şi de pe stră
cum am făcut numai treburi ţinerea tot mai ridicată a Sala „Metalul" din Hu Metalul Crişcior — Minerul Teliuc 2—0 ; C.F.R. Pe zile Zamfirescu şi Cernei. A*'
bune". ştachetei calităţii produselor’ nedoara a găzduit, timp troşani — Minerul ITricani 2—1 ; Preparatorul Petri- ceastă acţiune va fi cont/»'
interlocutorii au ţinut să constă, aşa cum releva in de două zile, etapa jude nuată de elevii şcolilor ge»
la — I.M.C. Bircea 2—1 ; Parîngul
notăm şi numele cîtorva din ginerul Ion Calotă, şeful a- ţeană din cadrul Cam Simeria 3—0. Lonea — Metalul nerale nr. 1, 2, 3, 5, 6 şi 8
tre lucrătorii cei mai harnici telierului — în revizuirea şi pionatului republican de C LAS A M E N T U I. în cartierele Dacia, Bejan,
de la atelierul placaj din repararea la timp şi de tenis de masă, individual 1. Constructorul Huned. l!l 15 1 3 40—13 31 Viile noi, Micro 15, centra,
pentru marmură: Octavian Dobrişan, nivel tehnic r i d i c a t a a- al juniorilor — băieţi şi Liliacului şi în celelalte zone
: v re- Suto Emeric, Ştefan Violina, gregatelor şi utilajelor, asi fele. Gazda concursului, 2. Avîntul Haţeg 19 13 o 4 41'—17 28 ale municipiului.
)asă cu milarea şi executarea unor clubul sportiv „Metalul", 3. Minerul Uricani 19 11 1 7 47—31 23
at voi Victoria Petric, Bartok loan, 4. Parîngul Lonea 19 .10 3 6 34—18 23
ai e în precum şi muncitoarele Sep- piese de schimb cu înalte a ţinut şi a reuşit să fie la 5. Minerul Deva 19 11 1 7 39—35 23 CETĂŢENI AI DEVEI!
de tics timia Cozma şi Sabina Cio- performanţe tehnico-funcţio- înălţime, printr-o organi
ii frec- naie, remedierea operativă a zare foarte bună. Pe pri (î. I.M.C. Bircea 19 10 2 7 32—15 22 Contribuiţi cu toţii Ia
(îea! şi ba, de Ic atelierul de abra 7. Metalul Crişcior 19 10 1 8 31—32 21
ufla £n zive, care se străduiesc să defecţiunilor electromecani mele trei locuri s-au cla 19 7 4 8 24—28 18 readucerea în circuitul e-
caturile realizeze corpuri de lustruit ce. Meseriaşi harnici şi pri 8. Mecanica Orăştie conomic productiv a mate
nsc în- de cea mai bună calitate, cepuţi, cum sînt Mihai To- sat — fete: 1. Dacia Cer 9. Preparatorul Petri la 19 8 0 11 35—40 16 rialelor refolosibile, pre
nr cele ma, ioan Junie, Pavel Cio- chez (C.S.Ş. Petroşani) ; 2. 10. Minerul Teliuc 19 5 3 11 20—40 13 dînd resturile de materia
i 29 de asigurind calitate superioară 19 2 3 14 14—41 7
placajului finit. ba, Mircea Tudor, alţii ca Nicoleta Iloţu (C.S.Ş. Pe 11. C.F.R. Petroşani 3 le care nu mai au între
Preocupări şi reuşite în ei - de la atelierul meca troşani); 3. Emilia Lazăr 12. Metalul Simeria 19 1 1 17 10—65 buinţare în gospodăriile
in gc- Notă. Meciul Metalul Crişcior — Constructorul Hu dumneavoastră echipelor
i corul privinţa calităţii produselor nic - fac zilnic front comun (Voinţa Deva); băieţi: 1. nedoara (2—0 pe teren) a fost omologat cu 3—0 pen
i-amia- înregistrează şi colectivul a- cu destoinicul colectiv de la care le colectează. în acest
averse telierului dale mozaicate. „Marmura" Simeria pentru ca Sorin Belea (Hidromin Pe tru Constructorul, întrucât Metalul a folosit un jucător fel vă îndepliniţi o înda
ie dos nivelul tehnic şi calitativ a) troşani); 2. Vasile Man fără drept de joc. torire patriotică şi cetă
itul va Subinginerul ton Popa, şeful Etapa viitoare : Parîngul Lonea — Minerul Deva ;
■i pină atelierului, aprecia că toţi produselor realizate aici îă (Metalul Hunedoara); 3 Ga- ţenească, contribuiţi la va
ectorul muncitorii, pe întregu-l fîux întrunească sufragiile una I.M.C. Bircea — C.F.R. Petroşani ; Minerul Uricani — lorificarea materialelor re-
servi- briel Bălţatu (Metalul Hu Metalul Crişcior ; Minerul Teliuc — Mecanica Orăş folosibile, la transformarea
de fabricaţie - de la pre nime, tot mai exigente ale
sare şi pînă la şlefuire — beneficiarilor interni şi ex nedoara).) T. Iforvat, co tie ; Avîntul Haţeg — Construct. Huned. ; Preparato acestora în noi bunuri de
îşi dau interesul ca dalele să terni. ' respondent). rul Petri i a — stă. consum !