Page 71 - Drumul_socialismului_1982_05

pag. 3
• §30 6 SÎMBĂTÂ, 22 MAI 1982 ------

Specificul muncii — un motiv in plus de Controlul oamenilor
m m
MB
adaptare a activităţii politice la cerinţe muncii In acţiune

b a pa­ Mărturisim că o afirma­ este îmbucurător. Două din „De regulă se înscriu mai Icre a situaţiei fiecărui co­ © Municipiul Deva dis­ varză călită, sarmale cu o-
nici pe munist. Am întrebat cum
ţie a secretarului organiza­ cele trei organizaţii au, în mulţi dar renunţă pentru pune de o bogată reţea co­ rez etc. Din jurnalul cum­
icii ţiei de partid transport de mod firesc, răspîndiri mari. a evita repetarea probleme­ trăiesc viaţa internă de or­ mercială, bine pusă la punct părătorului am aflat că a-
-ŞÎ, mai marfă a Autobazei din Ha­ Dar prezenţa la adunările lor...". Aşa să fie ? Am în­ ganizaţie comuniştii deta­ © Există un fond de mar­ til mâncărurile cit si servi­
ţeg ne-a trezit un interes de partid în primele patru cercat să aflăm un răspuns şaţi la acţiunea „Huilă ■— fă corespunzător ® în ge­ rea sînt de bună calitate,
„Filo- deosebit. „Noi, la adunarea luni ale anului este bună. de la celălalt secretar al Cîmpu lui Neag“. întreba­ neral, dialogul vînzător- la nivelul cerinţelor.
a Mun* rea a contrariat puţin. A-
generală ne strîngem ca a- Ce premise creează însă organizaţiei de bază „meca­ eumpărător se desfăşoară ® Se pot număra pe de­
sftptă- poi să ne împrăştiem din adunările generale de partid nici — t.a.“, Dorel Lăsconi, devărul, anume că aceştia corect, în limitele normelor gete unităţile alimentare
nou în cele patru puncte pentru ca aceste organiza­ Nici explicaţia a c e s t u i a desfăşoară viaţă internă de eticii şl echităţii socialiste. ale municipiului care oferă
Ucă cardinale. Pe foarte puţini ţii să-şi exercite atribuţiile nu convinge. De aceea am partid în cadrul organiza­ Iar acum, unele consta­ o expunere a mărfurilor şi
dintre cei care răspund dc conducători politici ai vrut să vedem cum se face ţiei de la întreprinderea tări la obiect ale echipei a reclamei de bun gust ca
prezent la adunarea gene­ activităţii ? pregătirea adunării, mai minieră Bărbăteni, nu era de control al oamenilor la magazinul alimentar rar,
rală de partid îi mai avem cunoscut. muncii cu care am între­ 1. Pentru şefii unităţii (Ma­
în cursul lunii o zi întrea­ ¥iof® de partid sntr-® Ce se desprinde din aces­ prins raidul prin unităţi ria şi Nicolae Haldea) — o
gă sub observaţie directă. te constatări ? în primul comerciale şi de alimentaţie obişnuinţă, pentru ceilalţi
mini şi Acesta este specificul mun­ unitate de transporturi rînd nevoia ca din partea publică devene. şefi de unităţi — un exem­
de
Comitetului
orăşenesc
:\l 12) cii în transporturi". Nimic partid Haţeg să se exercite <3 Restaurantul „Astoria" plu demn de urmat: ordi­
n/ mai adevărat. Pentru auto­ o îndrumare mai temeini­ din cartierul Bejan. Este nea, curăţenia de aici fac
îmbată baza din Haţeg ca şi pen­ Participarea la dezbateri precis stabilirea probleme­ ora 9,50. în unitate totul casă bună cu cinstea şi co­
pre- tru altele, specificul se ac­ — unul dintre elementele lor ce se pun în dezbatere. că. Tocmai răspîndirea ma­ este pus la punct. Ambele rectitudinea vânzătoarelor
re a membrilor de partid
centuează şi prin aceea că care ar permite să se for­ Şi se pare că aici am găsit saloane ale restaurantului Ana Dorobanţii, Cornelia
o bună parte din timpul muleze o părere în această răspunsul în ce priveşte face foarte necesară o pre­ sînt pregătite pentru a-şi Bodea, Elena Ocolişan, Var-
verii, cam o treime dintre direcţie — nu e semnifica­ participarea slabă la dezba­ ocupare permanentă a bi­ primi oaspeţii; feţele de vara David, Elisabeta Mun-
membrii de partid de la tivă. La cea mai mare or­ teri. Alegerea temei are o roului organizaţiei de bază masă curate, farfuriile, ta- toiu. Un singur exemplu :
pentru a cunoaşte ce acti­
organizaţia „transport măr­ ganizaţie — transport mar­ mare însemnătate. Dar ana- vitate desfăşoară comuniş­ cîmurile, paharele —> aran­ nici una din zecile de pungi
furi" .şi cam un sfert din fă — numărul celor ce iau lizînd mereu preocuparea jate cu gust. Curăţenie şi de mălai, făină albă sau
.(10 Ra- efectivul organizaţiei dc la cuvîntul în adunările gene­ în general a comuniştilor tii detaşaţi, cum îşi înde­ alte produse prcambalate
ii a ţ i i; mecanici sînt detaşaţi la pentru îndeplinirea sarcini­ plinesc misiunea încredin­ ordine şi la barul restau­ în unitatea respectivă nu
; 8,10 rale reprezintă abia 7—8 la ţată, să se ţină o legătură rantului, la bucătărie, la prezenta, la control, măcar
; 0,00 acţiunea „Huilă — Cimpu sută. Conţinutul interven­ lor de pian, în condiţiile strînsă cu ei, determinând terasă şi braserie, la grupul
i ; 9,05 lui Neng", la canalul Du­ ţiilor dovedeşte însă inte­ cînd unitatea îşi realizează social. Zona verde din jurul un gram diferenţă faţă de
00 Bu- năre — Marea Neagră sau res major faţă de bunul planul nu mai trezeşte un creşterea contribuţiei lor la cantitatea prevăzută.
Revis­ realizarea sarcinilor în u- restaurantului era şi ea cu­ a Am văzut şi alte uni­
ta: Br­ la recoltări în alte judeţe. mers al lucrurilor în ca­ interes major. Ar fi deci nităţile respective. răţată. „Aşa se prezintă u-
anşam- Iată, deci, o puternică par­ drul autobazei, marchează necesară o diversificare a tăţi de alimentaţie publică
il“- din ticularizare a coordonatelor atitudine comunistă faţă de tematicii adunărilor gene­ De asemenea, exercitarea nitatea noastră de fiecare şi alimentare. La „Gospodi­
Buletin unui control sistematic asu­ dată, mai puţin braseria na" (centru), curăţenia lă­
univers în cai se desfăşoară viaţa lipsuri şi, de aceea, creş­ rale pe aspecte concrete, pe pra îndeplinirii sarcinilor care după una—două ore
,35 Pu­ internă a organizaţiilor de terea numărului celor ce factori care concură la rea­ de la deschidere arată ca sa de dorit, iar expunerea
ţin de partid de la Autobaza din iau cuvîntul ar aduce mul­ lizarea planului, pe activi­ individuale nu trebuie să bogatului sortiment de mîi>
nltural; Haţeg. se limiteze numai ia infor­ şi cum n-ar fi fost făcută căruri, cu şi fără carne,
dcloru- te îmbunătăţiri muncii de tăţi politico-educative şi marea prezentată în adu­ ordine aici de săptămâni
^atiprc- Privită prin prisma date­ conducere. sociale. narea generală, ci să ca­ întregi". — ne spunea şeful era fără pic de gust; la li­
l,00 De lor statistice, viaţa internă L-am întrebat pe tovară­ Sînt, de asemenea, în a- nia de autoservire a res­
eridian pete un caracter mai com­ unităţii, Gh. Munteanu. taurantului „Sarmis" —
c ştiri; de partid a organizaţiilor şul Viorel Armie, ce crede ceste organizaţii şi alte plex, să se facă la perioa­ Ne-am convins de acest lu­ nici un fel de mâncare pe
amena- de aici denotă respectarea despre această participare stări de lucruri care nu de mai scurte, iar sprijinul cru trccînd din nou pe la
;erprcţi cerinţelor statutare. Faptul la dezbateri, denotă o temeinică cunoaş- braserie în jurul orei 12. bază de legume, iar vitri­
17,00 acordat comunistului cu a- na pentru sandvişuri era
,05* Al- cest prilej, să fie mai con­ Vinovaţi, cei care au ser­ goală; la restaurantul „Mio­
Oreîc sistent şi mai mobilizator. vit aici.
urnal ; riţa" — mese nedebarasa­
; 21,00 O praşilă făcută la timp Toate problemele la care în ce priveşte meniul, a- te, mizerie ia grupul social,
,05 La ne-am referit — cunoaşte­ cesta era, în ziua raidului neorînduială la bucătărie
Radio- rea exactă a situaţiei fie­ nostru, bogat: şapte feluri
ftitimi- are valoarea unei ploi bune cărui membru de partid şi etc.
30*>—0,00 dc ciorbe şi supe, 15 pre­ Fireşte, s-au făcut pro­
wturn. a modului în care-.şi desfă­ parate pentru felul doi puneri pentru înlăturarea
Seceta prelungită clin a- remarcaf, prin contribuţia Silvaş se intervine opera­ şoară activitatea politică, (multe pe bază de legume), neajunsurilor constatate.
ceastă lună impune inter­ adusă la întreţinerea cul­ tiv cu lucrări dc întreţine­ indiferent de locul de mun­ minuturi diferite etc. în raidul întreprins în
venţia cu maximă operati­ turilor, cooperatorii Aron re pentru distrugerea bu­ că, reunirea în adunări ge­ © La linia de autoservire unităţi comerciale ale mu­
vitate la efectuarea lucră­ Avramescu, Ştefania Dum­ ruienilor şi păstrarea umi­ nerale bine pregătite, în a restaurantului „Izvorul nicipiului Deva am fost în­
rilor de întreţinere a cul­ bravă, Vizante Băcălete, dităţii solului. Preşedintele jurul unor teme de impor­ veseliei", de asemenea, or­ soţiţi de Rodica Crăciun,
atria); turilor. Mari-a Puveloni, Doina şi unităţii, Gheorghe Prip, tanţă şi interes stringente dine şi curăţenie. La mi­ seci’etar al Consiliului mu­
; T-lU- EXEMPLU ŞI ÎNDEMN Viorica Groşan, Vaier ne-a spus că este în curs şi altele — sînt susceptibile cul dejun — şapte sorti­ nicipal al sindicatelor Deva
se in- Dumbravă, Moise An- de realizare prima praşilă de îmbunătăţiri. De aceea mente de preparate, iar şi loan Popescu, preşedin­
FZacu- La C.A.P. Unirea, la este necesar ea birourile
derur- cultura sfeclei furajere ca­ dreoni, Ana Dobrean, Ion manuală l-a sfecla furajeră, pentru prînz ciorbă de car­ tele Consiliului municipal
seriile Bărboni, Maria Muntean, precum şi săpatul în liva­ organizaţiilor de bază să tofi, supă de fidea, ciorbă al organizaţiei democraţiei
îrîzea- re ocupă o suprafaţă de I.aura Munea şi mulţi alţii. dă. Pe măsură ce cartofii acţioneze cu hotărâre şi ardelenească, ehifteluţe cu şi unităţii socialiste.
rueto- 20 do hectare, prima praşi­ şi porumbul necesită prăşi­ fermitate în acest sens.
vlondo lă este încheiată pe mai MOBILIZARE spanac, ehifteluţe marina­
îr poli- SUSŢINUTĂ te mecanice sau manuale, ION CiOCLEI te, pui la tavă, fasole şi VASILE PÂŢAN
LU- mult de 15 hectare. De a- există suficiente forţe ca
<Cul- semen \ forţele mecanice LA GRADINA lucrările să fie efectuate
ncito- au fost concentrate la în­ DE LEGUME Toate forţele şantierului - mobilizate
*3 tura într-o perioadă de timp
(Lu- treţinerea culturii cartofi­ O amplă mobilizare de scurtă si la nivel calitativ
Maria lor. Rebilonatul este reali­ forţe am .întilnit la grădi­ corespunzător. pentru punerea în funcţie Ia timp a ţesătoriei
ANI- zat pe mai mult de 60 de na de legume a C.A.P. Ha­
dra- hectare, iar erbicidarea s-a SEMĂNATUL —
resc); făcut pe jumătate din .su­ ţeg. Odată cu strîngerea şi IMEDIAT A trecut si cel de-al trei­ cum se lucrează va mai minate lucrările la uzina
urnea valorificarea producţiei de lea termen de punere în curge încă multă apă pe de condiţionare nr. 1, ta
r—ir prafaţa destinată culturii legume verdeţuri s-a tre­ DUPĂ RECOLTAREA Jiu pînă ce ţesătoria va magaziile dc materii prime,
Călă- respective. La grădina de cut la semănatul fasolei, FURAJELOR funcţiune — 30 aprilie a.c.
Ro­ legume, care ocupă 100 — a Ţesătoriei de mătase putea fi predată beneficia­ de produse finite (aflată în
birea castraveţilor şi dovlecilor Aureli an Cazacu, inginer Lupen.i. Constructorul — rului. Maistrul Şerbănescu, stadiu] structurii de rezis­
eriile hectare, se depun eforturi pe 50 de hectare şi s-au a- şef la C.A.P. Densuş, ne-a Grupul de şantiere Tg. Jiu dezamăgit de sprijinul a- tenţă), de piese de schimb,
vals pentru terminarea însămîn- sigurat condiţii pentru în­
nAî ; ţării castraveţilor pe cele relatat că la această uni­ din cadrul Trustului de cordat din partea grupului finisajele la atelierul me­
I—ii 20 de hectare planificate. ceperea plantării ardeiului tate s-a făcut rebilonarea si construcţii industriale Cra- de şantiere tutelar, face ce canic, multe ai te remedi­
HA- în cîmp. Unitatea a valo­ erbicidarea cartofilor pe iova — mult mai precaut poate, cum singur spune, eri prin secţii. Majoritatea
eia) ; în legătură cu participa­ rificat, pînă jacum, peste întreaga suprafaţă. Conco­ lucrărilor sînt însă de «Iar­
ba) ; rea cooperatorilor la lucră­ de această dată, a evitat să nu însă şi ceea ce este mai
ii cer rile de întreţinere, foan 15 tone legume verdeţuri mitent s-a organizat însilo- facă o altă precizare în urgent. Spre exemplu, la bă calitate, îndeosebi cele
IME- — spanac, salată, ridichi şi zarea a 200 tone furaje. legătură cu predarea obiec­ centrala nr. 1, cu puţină dc finisaj. Constructorii nu
Ifure- Popescu, secretar adjunct ceapă. Prezent zilnic la Imediat ce terenul a fost tivului. Acum face referiri bunăvoinţă, chiar cu forţa
>area cu probleme de propagan­ activităţile ce se desfăşoa­ eliberat de cultura dc rapi- zic că nu le refac, clar le
dă -al comitetului co­ ră la grădină, Axente Nei- ţă, s-a trecut la efectuarea de genul „pînă la sfârşitul de muncă existentă, se pu­ tot amină de azi pe mâi»
munal de partid, ne-a coni remarca aportul coo­ lucrărilor de pregătire şi ne şi timpul trece în de­
relatat că în fruntea ac­ peratorilor Estera Jurmonl, însămînţare, acţiuni care INVESTIŢIILE favoarea lor şi, desigur, a
ţiunilor s-au aflat şi se noastră. In rest, noi sîn*
Dorica Neiconi, Mari oara sînt deja încheiate. Meca­
află secretarii organizaţii­ Voiconi şi Cătuţa Coţolan, nizatorii Visalion [acob, m m m m m m m tem pregătiţi cu toate u-
lor de bază, care au ieşit precum şi al mecanizatoru­ tilajeîe şi instalaţiile mon­
in 2J printre primii la prăşit, lui Viorel Vlăiconi la înca­ Laurenţiu Blentea, Petru teau turna pardoselile, asi- tate, mai puţin maşina de
prin exemplul lor perso­ drarea în grafic a lucrărilor. Răzăilă şi Augustin Dănes- lunii mai", care foarte bine încleiat la care mai avem
l. h nal mobilizîndu-i la mun­ cu au „efectuat cu maximă poate să însemne pînă la gurîndu-se front de lucru de lucru.
, 27, că pe toţi cooperatorii. A- INTERVENŢII PROMPTE operativitate lucrările res­ sfârşitul lunilor iunie sau montorilor. Dar, cum aici — Şi pînă acum i-am
colaborarea şi întrajutora­
iulie.
pective.
lături de Elisabeta Bradea U r m a r i n d permanent rea dintre constructor şl sprijinit pe constructori, o
uri : şi Avram Dumbravă s-au starea culturilor, la C.A.P. NICOLAE TÎRCOB Cu prilejul deplasării pe facem în continuare, dar
acest şantier ne-am convins montor (Şantierul 07 Tg.
din nou că acest important Jiu, din cadrul aceluiaşi trebuie să-.şi aducă forţa
de muncă necesară (zidari,
Noul mers de călători obiectiv este tratat cu in­ grup) este relativă, lucrări­ mozaicari, vopsitori, lăcă­
diferenţă de către construc­
le avansează greoi, în rit­
tori. Lucrau numai 4—5 muri lente. „Vrem să nu tuşi, geamgii, tîmplari), să
In legătură cu noul mers ce dc I r a n s p o r t prin legături directe cu Bacăul muncitori necalificaţi la rămânem chiar ultimii — se mobilizeze pentru a pre­
al trenurilor, am solicitat cursele muncitoreşti şi de şi Siglietul Marmaţiei. betonarea căilor de acces ne spun Nicolae Bădica, da în cel mai scurt timp
ilru acest obiectiv în care sta­
vre- cîteva precizări tovarăşului persoane, cu legături opti­ Pentru informarea celor din incintă şi doi mozaicari şeful lotului de montaj şi
ce- loan Petrica, şeful Agen­ me de sosire în staţia De­ interesaţi, agenţiile de vo­ (Ştefan Simionescu şl Ilio Nicolae Niţoiu, şeful echi­ tul a investit multe milioa­
ipă- ne — sublinia ing. Valen­
ţiei de voiaj C.F.R. Deva. va între orele 6,10 şi 7,50 iaj din judeţ au pus în Enache), din echipa lui pei de mentori —, motiv
de — Transportul feroviar şi de plecare între 6,16 şi vînzare 20 000 de broşuri Constantin Ciucă, la punc­ pentru care am făcut une­ tina llca, coordonatorul
Uul reprezintă, în toate ano­ 7,43, iar după-amiaza între cu mersul trenurilor de că­ tul termic. Şeful lotului de le improvizaţii în montarea secţiei. Forţa de muncă ne­
.en- timpurile un mijloc sigur 15,45 şi 16,10. Pentru cei lători. Agenţia din Deva a constructori, maistrul Şte­ ventilatorului şi filtrului cesară pornirii în prima
—45 mecanic, pînă ce se termi­ etapă este pregătită.
est. de călătorie. Noul mers al care intră sau ies din editat, de asemenea, plian­ fan Şerbănescu, ne spunea
i fi trenurilor, valabil de Ia 23 schimb seara există patru te cu sosirile şi plecările cu mîhnire : „Nu avem nă pardoseala. Oricum, în N-ar mai trebui multe
;ra- mai a.c., asigură transpor­ trenuri personale şi trei din staţia Deva şi plicuri forţa de muncă necesară această lună vrem să fina­ de făcut la Ţesătoria de
ître
tul muncitorilor de la do­ curse cu plecări din staţia pe care este tipărit orarul şi, după cum se vede, fa­ lizăm montajul instalaţii­ m ă t a s e Lupeni. Con­
miciliu la locul de muncă Deva între orele 19 şi 23,45. trenurilor de Ia plecare la cem ce putem. Aşteptăm o lor la centrala nr. 1". structorii şi montorii tre­
ge­ şi retur (lupă un orar în­ Prin municipiul Deva destinaţie şi retur. formaţie complexă de mun­ Dumitru Vienescu, diri­ buie să acorde însă maî
rul citori de la Tg. Jiu pentru gintele şantierului, ne-a multă importanţă lucrări**
dea tocmit cu acordul între­ tranzitează un număr de 22 Odată cu introducerea
de prinderilor interesate. rapide şi accelerate caro noului mers al trenurilor, a putea continua lucrările vorbit despre stadiile de lor pe care le mai au de
co- Navetiştii din şi spre lo­ care mai sînt de executat". execuţie ale lucrărilor de executat, să se mobilizeze
jn- calităţi ca Simeria, Orăş- au legături directe cu cele preţurile legitimaţiilor dc (Formaţia a sosit în după- care depinde punerea în pentru a le preda cît mat
tie, Brănişca, Ilia, Chişcă- myi importante localităţi călătorie şi abonamentelor amiaza acelei zile — n.n.). funcţiune. urgent.
_ clasa au asigurate mijloa- din ţară şi, ca o noutate, nu se modifică. Un lucru este cert După — Mai întâi trebuie ter­ LIVIU B RAI CA j