Page 73 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 73
Minări
In grădinile ce imprej-
muiesc locuinţele minerilor
din Aninoasa gospodarii
pregăteau, in fiecare pri
măvară, citeva straturi pe
care plantau ceapă şi ustu
roi, semănau morcovi şi pă
trunjel, straturi bordurate cu
salată verde. Tirziu, pe la
mijlocul Iul iunie, culegeau
primele lire de salată şi de
pătrunjel. Cei ce plantau
roşii rareori ajungeau să le
vadă coapte. Le culegeau
toamna — bune doar pen
tru murături. Dar, oricum,
Anul XXXIV, nr. 7 631 * 1 2 DUMINICĂ, 23 MAI 1932 4 pagini - 50 bani palma de pâmint din preaj
ma casei era cultivată.
In această primăvară, in
grădinile lor, in care şi flo
Minarea activului Comltetufu! rile de pe ronduri abia a-
cum îşi deschid petalele, au
livezile.
Au înflorit
Foto: VÎXIGXL ONOIU apărut solarii. Sub cupola
de polietilenă se dezvoltă
judeţean Hunedoara al P. 6» R a legume şi zarzavaturi, răsa
duri
pentru
vară-
culturile
toamnă, E în această vale
Ieri, a avut Ioc la Deva întărirea autogestiunii eco cii hunedoreni, din indus a Aninoasei nu numai un
adunarea de activ a orga nomice, a autoconducerii trie, construcţii şi transpor nou peisaj, ci şi un cadru
nizaţiei judeţene Hunedoa muncitoreşti, pentru apli turi, depăşind unele greu nou de viaţă, impus de ne
ra a P.C.R., la care au luat carea fermă a principiului tăţi generate de iarna lun cesităţile acesteia şi cărora
parte membrii şi membrii meca n t sinul u i econom i co- gă şi grea din acest an, minerii i-au răspuns prompt,
supleanţi ai Comitetului financiar ; s-au mobilizat mai ener mobilizindu-se.
judeţean de partid, mem 3. Informare pe marginea gic în producţie în lunile Partenerii externi se cîştigă In adunarea cetăţeneas
brii Comisiei de revizie şi activităţii consiliilor popu martie şi aprilie, au înre că, cind împreună cu pri
ai Colegiului judeţean de lare şi a conducătorilor u- gistrat unele rezultate bu oferindu-îe produse de calitate, marul comunei, tovarăşa
partid, primii secretari şi nităţilor contractante, pen ne, recuperînd o parte din Valentino Cerchez, au dez
secretarii cu probleme e- tru impulsionarea acţiunii restanţele acumulate în într-o gamă largă ! bătut programul de auto-
conomice ai comitetelor de contractare şi preluarea ianuarie şi februarie. La apravizionare, oamenii au
municipale .şi orăşeneşti produselor agroalimentare. nivelul judeţului, pe patru Anul 1982 este al doilea succes pe pieţele străine, venit cu propuneri, şi-au
do partid, secretarii comi 4. Informare asupra pre luni din an s-au realizat în care colectivul întreprin trebuie să respectăm ter dezvăluit înclinaţiile de gos
tetelor comunale de partid, ocupării organelor şi orga peste prevederile de plan derii de tricotaje tip lînă menele contractuale de li podari, s-au angajat la
membrii consiliilor jude nizaţiilor de partid pentru 32 milioane kWh energie din Hunedoara realizează vrare (aşadar, să realizăm muncă.
ţene ale oamenilor muncii respectarea instrucţiunilor electrică, 12 000 tone huilă produse destinate exportu ritmic producţia planifica in grădinile lui Marin
'ţin -industrie şi agricultu C.C. al P.C.R. referitoare netă, 2 100 tone de fier în lui. Deci, s-ar putea spune tă), să acordăm o atenţie Marinică, Dumitru Her, Du
ră, reprezentanţi ai orga la întărirea rîndurilor minereu marfă, 4 700 tone că oamenii muncii de aici maximă calităţii şi să ofe mitru Ciurea, Otto Marcuş,
nizaţiilor de masă şi ob partidului. cocs metalurgic, 3 750 mc au acumulat o oarecare riţii o gamă cit mai largă in preajma a 15 locuinţe in
şteşti, directorii şi secre în cadrul dezbaterilor pe prefabricate din beton, experienţă şi la acest im de produse. Şi în această solarii rodesc acum legume
tarii comitetelor de partid marginea materialelor pre 2 100 tone utilaje pentru portant indicator al activi privinţă, in anul 1982, am timpurii, copiii şcolii gene
din unităţile industriale şi zentate au luat cuvîntul minerit şi metalurgie, alte tăţii economice a întreprin făcut progrese considerabi rale din satul Iscroni au a-
agricole. conducători ai tovarăşii: Viorel Dănilă, produse. în aceeaşi perioa derii, experienţă care să-i le. ţaţă de patru sorti menajai cel mai mare solar
instituţiilor judeţene, ca Vasile Dealc, Rodica Tatu- dă, planul la export a fost ajute, în primul rînd, la mente, cîte ofeream in a- din comună. Familia Kra-
dre din aparatul şi activul lici, loan Lăsat, Vasile Ma- depăşit cu 13,5 milioane lei, îndeplinirea ritmică a sar nul precedent, la ora ac covski Andrei şi-a construit
Comitetului judeţean de lincenko, Traian Simina, producţia marfă a fost rea cinilor la export, în condi tuală livrăm deja 12 mode o adevărată seră cu cul
partid. Aurel Nistor, Vladimir Da- lizată cu cheltuieli reduse ţii de calitate superioară. le. iar colecţiile pe care turi etajate. Chipul nou al
Adunarea de activ a a- vid, Viorel Doda, losif Bu- faţă de plan şi mai mici — Ce puteţi releva în le le-am expediat unor parte grădinilor gospodărite de
probal următoarea ordine lea. ou 1,7 la sută în raport cu gătură cu acest aspect, to neri străini, cu care sintem Eva Grijincu, Puiu Burlac,
de zi : Vorbitorii s-au referit la aceeaşi perioadă a anului varăşă director Cornelia în tratative, cuprind peste Victor Butca, losil Şimo,
1. Sarcinile ce revin Co strădaniile şi preocupările trecut, obţinîndu-se econo Vizitiu ? 75 de noi modele, destina loan Cerna, Eugen Grosu,
mitetului judeţean Hune colectivelor în oare lucrea mii de peste 7 milioane — Dacă în anul prece te atît adulţilor cit şi co Nandra Ceuţă, Teodor Cri-
doara al P.C.R., organelor ză pentru înfăptuirea nea lei. Şi în activitatea de in dent am livrat produse în piilor. şan, Petru Chiriţă şl de
şi organizaţiilor de partid, bătută a politicii partidu vestiţii s-au înregistrat u- două ţări, acum ele sini — Este intr-adevăr un mulţi alţii l-au dat hărnicia
reieşite din cuvântarea se lui şi statului nostru, a nele realizări, volumul lu solicitate de parteneri din progres. Vă rugăm să evi şi dorinţa oamenilor de a
cretarului general al parti importantelor obiective sta crărilor pe patru luni fiind şapte state. Avem deja în denţiaţi citeva dintre mă cultiva şi aici, in valea
dului, tovarăşul Nicolae bilite de Congresul al XII- cu 15 milioane lei superi cheiate contracte ferme cu surile adoptate do consiliul unde clima e mai rece, fie
Ceauşescu, la Consfătuirea lea al P.C.R., pentru înde or celui din perioada co firme din U.R.S.S., Canada, oamenilor muncii, menite care palmă de pămini. Prin
de lucru de la C.C. al plinirea prevederilor de respunzătoare a anului S.U.A., Olanda şi sintem să ducă la asigurarea rit grija consiliului popular co
P.C.R. din zilele de 14—15 plan pe acest an, pe între 1981, la total investiţii, şi în perspectivă de a livra micităţii producţiei de ex munal au fost desţelenite
■mai a.c.; gul cincinal. S-a reliefat cu 51 milioane lei mai ma în alte trei ţări — Franţa, port, la creşterea calităţii 4 ha de teren, care va fi
2. Raport privind preo că, acţionind în spiritul in re la construcţii montaj. Arabia Sandită şi Libia. De tricotajelor. repartizat unităţilor econo
cuparea organelor şi orga dicaţiilor şi orientărilor Unele rezultate bune s-au la începutul anului am ex — Am organizat pe baze mice pentru a ti gospodă
nizaţiilor de partid, de ma date de secretarul general obţinut si în celelalte sec pediat partenerilor străini temeinice urmărirea activi rit In ideea autoaprovizio-
să şi obşteşti, a consiliilor al partidului, tovarăşul toare de activitate, în agri peste 105 000 bucăţi trico tăţii de export, prin biroul nării, în grădinile cetăţeni
oamenilor muncii din uni Nicolae Ceauşescu, la ple cultură, în domeniul auto- taje, în valoare de 2,5 mi producţiei. Fiecare articol lor au fost plantaţi peste
tăţile industriale, de con nara comună a C.C. al aprovlzionării cu produse lioane lei. De remarcat că în parte este urmărit cum 100 de pom! fructiferi, noi
strucţii şi transporturi, pen P.C.R. şi a Consiliului Su agroalimentare, al vieţii nu am înregistrat obiecţii se realizează pe faze de livezi au apărut şi in preaj
tru traducerea în viaţă a prem al Dezvoltării Econo sociale în general, dovadă în ceea ce priveşte calita fabricaţie, începînd de la ma şcolilor şi a secţiei Is
hotărîrilor partidului şi le mice şi Sociale, din luna tea acestora. Am înţeles că lansare pină la finalizare. croni a întreprinderii de
gilor ţării, referitoare la martie a.c., oamenii mun (Continuare în pag. a 2-a) pentru a putea pătrunde cu
Avem constituite zone de prospecţiuni şi explorări
producţie (la tricotaje) şi geologice.
linii de fabricaţie (la con Faptele oamenilor din
LA ZI ÎN AGRICULTURĂ fecţii) — în care am gru- comună demonstrează, din
colo de efort, modul lor de
MIRCEA LEPÂDATU a gîndi, a concepe şi a în
Ii frunte cu primarii, eu preşedinţi cooperativelor, făptui sarcinile auloaprovi-
zionării.
(Continuare in pag. a 3-a)
LUCIA UCIU
toată suflarea satelor la întreţinerea culturilor prăsitoare
Cîmpul, în care culturile început o puternică mo ORGANIZAREA rînd să fie de 5—G plante
semănate în această primă bilizare de forţe. ŞI COORDONAREA la metru. în acest fel, am
vară au răsărit frumos, îşi — întreaga suprafaţă MUNCII ÎŞI SPUN calculat că vom realiza
cheamă în aceste zile cînd cultivată cu porumb a fost CUVÎNTUL G5 000 plante la hectar. Pre
ploile se lasă aşteptate, lo repartizată cooperatorilor şi conizăm să obţinem o re
cuitorii satelor la prăşit —
s-a stabilit ca prima pra.şi- Cooperatorii din Ilărău coltă de 40 tone de sfeclă
întreţinerea culturilor fiind lă manuală să fie realizată se mindresc cu cultura lor la hectar.
o lucrare care reclamă mo de sfqelă de zahăr. Şi pe
bilizarea tuturor forţelor în 5—6 zile, ne spunea bună dreptate : plantele — Cum au lucrat oame
mecanice şi umane din preşedinta. în paralel efec nii ?
tuăm pra.şila manuală la sînt viguroase, densitatea — Au venit la prăşit în
cooperativele agricole de
producţie. Cum se înfăp cartofi, care ptnă simbută la hectar este bună. număr mare, au lucrat bi
ne, astfel că am încheiat
tuieşte acest deziderat în lucrarea în şase zile. Aş e-
Consiliul unic agroindus Raid-anchetă în Consiliul unic videnţia munca harnică şi
trial Deva ? agroindustrial Deva de calitate a familiilor Fi
PRIMUL OM lon Albu, Mihail Albu, Da-
seara va fi gala pe o su — Am îngrăşat terenul
LA MUNCA — prafaţă de 30 hectare. cu gunoi dc grajd, am pre maschin Stănculeţ, Valcria
PREŞEDINTA gătit bine terenul, iar la Zoica, Sofia Dineu şi mulţi
COOPERATIVEI Aşa cum ne-a confirmat alţii.
tovarăşul loan Popa, ingi semănat am asigurat o
densitate de 80—100 000
Cel clintii cooperator de nerul şef al Consiliului u- plante la hectar — ne spu ÎN LEGUMICULTURA —
ACTIVITATE
la C.A.P. Deva care a ieşit nic agroindustrial Deva, în ne Aurel Dima, inginerul IN I LUX CONTINUU
la pra.şila porumbului a treţinerea culturilor a în şef al unităţii. Am efec
fost Elena Gros, preşedin ceput şi se desfăşoară în tuat apoi o erbicidare co Mircea Cristea, şeful fer
ta unităţii, care, într-o sin condiţii b. ,.e. La ora ac respunzătoare, iar prasila mei nr. 4 din Hărău a A-
gură zi, a săpat, împreună tuală s-a încheiat pra.şila l mecanică am realizat-o cu sociaţiei economice Deva,
cu soţul ei, o suprafaţă de mecanică şi manuală la cea mai mare atenţie pen ne prezintă lucrările ce se
28 ari. Exemplu bun, ur sfeclă de zahăr, întreaga tru a nu tăia plantele. La desfăşoară în unitate :
mat şi de ceilalţi membri suprafaţă cultivată cu car praşila manuală — care s-a
ai cooperativei, astfel că tofi a fost rebilonată, iar încheiat recent — s-a atras TRAIAN SONDOR
Fabrica de încălţăminte Hu nodoara. Linia a IlI-a, schim-
lucrarea a concentrat încă prezenţa oamenilor ia lu atenţia oamenilor să sape bul A. Maistrul Lia Văduva, împreună cu muncitoarea Le
de vineri — ziua cînd a cru este mare. cu grijă, iar densitatea pe (Continuora în pag, a 2-a) tlţia Neda care lucrează la Ia za cusut feţe.
