Page 74 - Drumul_socialismului_1982_05

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

d
Adunarea activului Comitetului = W ITelei

judeţean Hunedoara al P.C.R. DUMINICV

8.00 Teleşcoal
(Urmare din pag. 1) Asumîndu-şi răspunderea resurselor ininerale utile, folosirea integrală şi inten­ 8,10 Omul şi
pentru o seamă de defici­ prin creşterea productivită­ sivă a pămîntului, pînă la 9.00 Dc straji
a abnegaţiei şi dăruirii în enţă ' din propria activita­ ţii muncii în subteran, sfîrşitul lunii mai trebuind 9,30 Bucuriile
muncă a spiritului de au­ te, vorbitorii s-au angajat modernizarea fluxurilor să se încheie acţiunile de 10.00 Viaţa sai
11,45 Lumea <
toexigenţă si responsabili­ în numele colectivelor în tehnologice în uzinele de defrişări şi desţeleniri, des­ 13.00 Telex
tate revoluţionară cu care care muncesc ca, sub con­ preparare, dezvoltarea cer­ fiinţarea drumurilor inutile 13,05 Album (1
organele şi organizaţiile de ducerea permanentă a or­ cetării geologice în zonele şi însămînţarea suprafeţe­ — Repoi
partid au organizat şi con­ ganelor şi organizaţiilor de adiacente actualelor capa­ lor rezultate. Să se termi­ dans, un
nimate,
dus activitatea. partid să-şi amplifice pre­ cităţi şi intrarea la timp în ne cît mai grabnic toale- mice din
Participanţii la dezbateri ocupările şi strădaniile în producţie a noilor obiective tarea tarlalelor, însămînţa­ © 1G,00 F
nia — i
nu reliefat însă că reali­ producţie, să elimine grab­ de la Coranda—Ilondol şi rea cu legume şi plante fu­ România
zările pe patru luni nu sînt nic neajunsurile, încît să Valea Morii—Brad. Un ac­ rajere a tuturor golurilor © 17,30 -
pe măsura posibilităţilor e- realizeze în continuare rit­ cent deosebit trebuie pus din culturile de grîu şi comedia
că româi
xistente în întreprinderi şi mic sarcinile de plan, să pe realizarea planului de orz, precum şi executa­ raţiunea
pe şantiere, în celelalte ra­ recupereze cît mai mult energie electrică pe bază rea p r a ş i l e l o r meca­ (partea
muri productive, în agri­ din restanţele acumulate de cărbune, pe reducerea nice şi manuale la sfecla 18,10 Micul
cei mici
cultură, nu răspund condi­ de la începutul anului şi consumurilor de combusti­ de zahăr şi furajeră, car­ 19.00 Tclejurn;
ţiilor de muncă asigurate din 1981, să asigure econo­ bil şi energie, valorificarea tofi, legume, porumb boabe, 19.30 Călătorie
de partidul şi statul nos­ miei naţionale cantităţile tuturor resurselor de căl­ în legumicultură atenţie mea —
tru producătorilor de va­ necesare de produse, să dură, gaze şi energie din principală se cere acordată 19,50 Cîntarca
20.30
Film a
contribuie, pe toate căile unităţile energetice şi si­
lori materiale. Este adevă­ terminării însămînţărilor şi Rostea i
rat că au existat, mai e- la ridicarea nivelului de derurgice. Siderurgiştilor plantărilor în ogor propriu, Premieră
trai al întregului popor. ducţic fr
xistă încă, greutăţi de na­ din ţiunedoara şi Călan le lucrărilor de întreţinere, 22.00 Tclejurn
tură obiectivă, ţinînd în­ în cadrul adunării cu revin sarcini importante punerii în funcţiune a sis­ 22,20 Melodii I
deosebi de aprovizionarea activul a luat cuvîntul to­ privind recuperarea restan­ temelor de irigaţii. Proble­ LUNI,
insuficientă, în anumite varăşul Radu Bălan, prim- ţelor la producţia fizică de ma principală care se pune
perioade, cu materii prime, secretar al Comitetului ju­ fontă, oţel, laminate, ridi­ în sectorul zootehnic o con­ 15,00 Emisiune
materiale, combustibil şi e- deţean Hunedoara al carea nivelului tehnic şi stituie asigurarea furajelor S.M.A. Haţeg, centrul de reparat şasiu de tractor. I.a 17,45 maghiar?
Repere s
nergie — aceasta şi ca ur­ P.C.R., preşedintele Comite­ calitativ al produselor şi pentru perioada de stabu- postul de încercări hidraulice lucrează conştiincios comunis­ 18,00 închideri
tului executiv al Consiliu­ reducerea în mai mare mă­ tul Abcl Leja,
mare a adîncirii continue laţie 1982—1983 şi folosirea lui
a ci’izei economice pe plan lui popular judeţean. Vor­ sură a consumurilor speci­ raţională a producţiei de 20,00 Tclejurn:
Orizont
20,30
mondial, a diminuării şi bitorul a apreciat eforturi­ fice, a cheltuielilor de pro­ masă verde de pe pajiştile ÎNVĂŢĂMÎNTUL POLITICO-IDEOLOGIC fie
scumpirii materiilor prime le depuse de oamenii mun­ ducţie. Secretarul general naturale, pentru oreşterea 20,55 A patrie
şi resurselor energetice —, cii hunedoreni şi realizări­ al partidului a recomandat continuă a efectivelor de nivel @ conţinut © eficienţă 21,05 moment
Cadran i
de deficienţele din activi­ le obţinute în primele pa­ siderurgiştilor să ridice animale şi asigurarea la 21,30 Roman f
tatea de transport, de nea- tru luni ale anului, expre­ coeficientul de scoatere a fondul de stat şi pentru muri“ —
sigurarea la timp a unor sie a conducerii consecven­ metalului la 90 la sută şi consumul populaţiei a unor Preludiu la dezbaterile 22,20 Tclejurn.'
22,35Bijuterii
condiţii de lucru pe şan­ te de către organele şi or­ să reducă consumurile pe cantităţi sporite de produ­
tiere. Dar s-au perpetuat şi ganizaţiile de partid a în­ tona de produse siderurgi­ se agroalimentare. Sarcini
multe nereguli şi abateri tregii activităţi economico- ce cu cel puţin 20 la sută. importante revin şi în do­ recapitulative |?ADS
De asemenea, se cere in­
de la disciplina tehnologi­ sociale, în hotărîrea unani­ meniile apiculturii, pisci­
că, de muncă şi contrac­ mă de înfăptuire neabătu­ sistat mai mult pe creşte­ culturii, sericiculturii, pro­
tuală, dereglări în funcţio­ tă a Programului partidu­ rea volumului producţiei ducţiei de ciuperci. Sîntem pe cale de a în­ dezbaterii şi planul nostru BUCUREŞTI
narea utilajelor, agregate­ lui, de edificare multilate­ destinată exportului. De­ Un domeniu de m are cheia anul de pregătire po- de măsuri s-a îmbogăţit. Ictin dc ştiri:
dimineţii;
tul
lor şi instalaţiilor din do­ rală a României socialiste, altfel, în domeniul expor­ însemnătate pentru dezvol­ litico-ideologică 1981—1982, Acum nimeni nu se mai tatca in 60
tului şi al realizării unor
tarea unităţilor, superficia­ în continuare, primul se­ produse competitive trebuie tarea economico-socială a tema a VlII-a fiind dezbă­ îndoieşte că vom recupera 8.00 Radiopro
litate şi lipsă de răspun­ cretar al Comitetului jude­ patriei asupra căruia vor­ tută în majoritatea cercu­ compensaţiile chiar mai lor; 9,30 Mag
să se acţioneze mai intens rilor de învăţămînt. în înainte decît s-a cerut. cal; 12,00 Dc
dere în gospodărirea şi fo­ ţean de partid a subliniat şi în unităţile industriei bitorul a insistat, se referă mod logic şi necesar, un — O temă viu dezbătută toţi; 13,00 Rad
losirea valorilor materiale. sarcinile ce revin organi­ uşoare — de la Hunedoa­ la programul de investiţii, an de studiu trebuie să a fost „Concepţia partidu­ Noi înregistra
Ca urmare, într-un mare zaţiei judeţene de partid, ra, Deva, Petroşani, Vulcan, atît din industrie cît şi din marcheze un pas înainte în lui nostru cu privire la tra dc muzic
Radiotclevizim
număr de unităţi economi­ organelor şi organizaţiilor Orăştie, a cimentului, eco­ agricultură. Avem de rea­ orizontul de cunoaştere, în patrie şi patriotism" — ne rietăţi folclor!
ce din minerit şi siderur­ de partid, reieşite din cu­ nomiei forestiere şi mate­ lizat în acest an, în între­ înţelegerea, însuşirea şi a- spune cursantul Iacob Cio- da veselă; 14,
portativ ; 14,4.'
gie, din industriile uşoară, vântarea t o v a r ă ş u l u i rialelor de construcţii (I.L. gul cincinal, importante o- plicarea temeinică a poli­ ran. S-a conchis în final trări de muz
chimică şi materialelor de Nicolae Ceauşescu, secre­ Deva, I.F.E.T. Deva şi biective industriale, dar şi ticii partidului de către toţi că nu se pot socoti buni 15.00 Clubul £
construcţii s-au înregistrat tarul general al partidului, în agricultură, precum şi comuniştii, de către toţi oa­ patrioţi aceia care nu-şi fac Muzicotcca |
restanţe la producţia fizi­ rostită la consfătuirea de I.M.C. Deva). DUpă cum un mare număr de locuin­ menii muncii. Cît este de datoria în producţie, la locul 17.30 Publicit!
vertisment fo
considera tovarăşul Nicolae
că şi depăşirea cheltuieli­ lucru de la C.C. al P.C.R. Ceauşescu, secretarul gene­ ţe, a căror predare la ter­ mare şi apăsat acest pas, de muncă. în legătură cu Almanah son
lor de producţie, nereali- din zilele de 14—-15 mai ral al partidului, exportul menele planificate nu su­ am căutat să aflăm la aceasta s-a discutat mult vista şlagărel
zîndu-se producţia netă, be­ a.c. în prim-planul preo­ şi calitatea produselor tre­ feră amînare. Să se acţio­ cursul de învăţămînt poli- despre modul cum e dusă diojurnal; 20,1
mintiri; 20,55
neficiile, ceilalţi indicatori cupărilor trebuie să se si­ buie să constituie proble­ neze cu toate forţele, con­ tico-ideologic de partid de la noi o acţiune de mare lodiilor; 22,00
de eficienţă. Principiile tueze consecvent extinderea jugat (constructor — bene­ la organizaţia de bază „In­ actualitate şi necesitate — 22,10 Panors
bazei proprii de materii ma numărul unu a econo­ ficiar — proiectant — fur­ 22.30 Muzici
noului mecanism economic, stalaţii fixe de transport e- recuperarea, recondiţiona- 23,30—5,00 Non
prime şi resurse energeti­ miei naţionale. în acelaşi nizor de utilaje şi mate­
ale autogestiunii şi auto- ce, prin realizarea şi depă­ timp, în toate întreprinde­ riale) pentru realizarea ne­ lectric" din cadrul com­ rea şi refolosirea materii­ nocturn.
conducerii muncitoreşti nu rile, pe şantiere, în comu­ abătută, integrală a progra­ plexului C.F.R. Deva. lor prime, materialelor, re­
au fost aplicate peste tot şirea producţiilor de căr­ mului de investiţii. Să se împreună cu tovarăşul perelor şi subansambluri-
cu fermitate, s-au făcut ra­ bune şi minereuri, de sub­ ne, în cartiere, să se ac­ vegheze la calitatea lucră­ Emil Demian, secretarul lor. C l N E î
baturi de la calitatea pro­ stanţe nemetalifere etc. In­ ţioneze cu perseverenţă organizaţiei de bază, cu La cea de-a doua între­
duselor, de la tehnologiile dicaţiile secretarului gene­ pentru recuperarea şi rein­ rilor, la gospodărirea ma­ propagandistul cursului — bare ne-au răspuns cursan­
terialelor, la reducerea cos­
de lucru, de la termenele ral al partidului trebuie troducerea în circuitul e- tovarăşa Mihaela Vărzaru, ţii Ioan Cibian şi Ion Ma­ DEVA ; Or
să-şi găsească un larg ecou conomic a tuturor materia­ turilor de producţie. Vorbi­ zilii.
de intrare în producţie şi şi cu cîţiva cursanţi am în­ Oglinda spart:
în organizaţiile de partid lelor refolosibile, recondi- torul a concluzionat subli­ Ioan Cibian : „învăţă- NEDOARA:T
dare în folosinţă a unor o- cercat o retrospectivă a a-
din Valea Jiului, unde pro­ ţionarea pieselor de schimb, niind necesitatea aplicării mîntul politico-ideologic a timplă numai
bieotive ceea ce, pe ansam­ ducţia de cărbune trebuie subansamblelor, reperelor ferme şi concrete a prin­ nului de învăţămînt ce se ra); Saltimba
blul economiei judeţului, a din componenţa instalaţii­ cipiilor nouiui mecanism e- încheie şi, în acelaşi timp, fost cadrul în care s-a dat gistul); Van
condus la neîndeplinirea u- să crească în acest an cu lor — resurse deosebit de conomico-financiar, în toa­ un preludiu la dezbaterile răspuns multora dintre în­ i-Il (Arta) : ,
străbunica
ză
nor principali indicatori de peste 700 000 tone de căr­ preţioase în actuala con­ te sectoarele producţiei ma­ recapitulative. trebările pe care orice om rul); petroş
bune faţă de plan. înde­ şi le pune. La tema „Con­ uraano (Unire
plan. Pe patru luni se în­ plinirea acestei sarcini im­ junctură a crizei economi­ teriale, şi-a exprimat con­ Din capul locului trebuie tribuţia României la rezol­ tistul (7 Noie
registrează restanţe la o ce mondiale. să arătăm că avem de-a
pune întărirea ordinii şi vingerea că puternicul de­ varea marilor probleme ale PENI : Salti:
serie de produse fizice de disciplinei, asigurarea lini­ în domeniul agriculturii, taşament al oamenilor face cu un cerc de învăţă­ contemporaneităţii" ne-a tural); Corlec
mare necesitate pentru e- ei de front active şi a pos­ primul secretar al Comite­ muncii hunedoreni, din in­ mînt care are un propa­ interesat pe toţi în mod resc); VULCZ
de sînge — sc
conomia naţională — ener­ turilor în abataje, utiliza­ tului judeţean de partid a dustrie, construcţii, trans­ gandist ordonat şi temei­ deosebit participarea ţării ceafărul); LC
gie electrică pe bază de rea deplină a timpului e- accentuat, în spiritul orien­ porturi, lucrătorii ogoare­ nic pregătit, cu o frecvenţă noastre la diviziunea in­ Mirabela (ă
cărbune, huilă spălată pen­ fectiv de lucru şi a utila­ tărilor date de secretarul lor îşi vor amplifica preo­ de peste 90 la sută şi par­ ternaţională a muncii. Un TRTLA: Căi
tru cocs, fontă, oţel, lami­ jelor de mare productivi­ general al partidului, tova­ ticipare la dezbateri cores­ bun cîştigat este creşterea (Muncitoresc)
1
nate, fire de vîscoză, ci­ tate din dotarea minelor, răşul Nicolae Ceauşescu, cupările şi strădaniile, vor punzătoare. în condiţiile a- gradului de înţelegere şi SA : întoar
gostea dinţii
ment. îndeplini neabătut sarcini­ cestea am pus în discuţia URtCANI:
organizarea mai bună a probleme de stringentă le de mare importanţă e- celor pe care i-am amintit de însuşire a politicii parti­
Au fost subliniate, de a- muncii în subteran. în ca­ actualitate în vederea rea­ conomică şi socială puse de două întrebări: cum s-a dului nostru". este a mea ■
(Retezatul);
semenea, o serie de greu­ Ion Mazilu : „Şi eu con­ reţul electric
drul unităţilor Centralei lizării integrale a sarcini­ partid în acest al doilea an reuşit în cursul unui an
tăţi — obiective şi subiec­ al cincinalului, contribuind sider că cel mai de preţ şie); GURAB
tive —, ca şi unele nerea- minereurilor Deva trebuie lor de plan pe acest an. Pe la dezvoltarea multilatera­ de studiu raportarea temei bun cîştigat de noi în man — serii'
lizări în domeniul agricul­ insistat pentru creşterea agenda zilnică de activita­ la munca concretă, în pro­ cursul anilor de studiu la rul); ORAţ
lă a patriei socialiste, la ducţie, a cursanţilor şi cu are multe fo
turii, al autoaprovizionării producţiei de minereu şi te a lucrătorilor din agri­ bunăstarea generală a în­ ce cîştig pentru pregătirea învăţămîntul politico-ideo­ I-II (Patria);
(Flacăra); H
teritoriale. valorificarea superioară a cultură trebuie să se afle tregului popor. lor se încheie acest an. logic este înţelegerea mai (Dacia); BR.
— Aş putea afirma — ne profundă a politicii parti­ CALAN : o
răspunde tovarăşul De­ dului nostru în diferite do­ (Casa de cui
mian, şi dînsul cursant menii ale vieţii". bandiştii din
Iunie) ; SI1V
Toată suflarea satelor la întreţinerea la acest cerc — că nu a în legătură cu dezbaterea munţilor (Mi
fost temă pe oare oamenii recapitulativă, tovarăşa Mi­ Trecătoarea
OHELARI : i
culturilor prăşitoare să n-o aducă la realităţile haela Vărzaru ne-a decla­ (Minerul).
lor.
muncii
Am
rat :
dezbătut
în cadrul învăţămîntului — Mai întîi, mă voi în­ g&"' 'gisasc
,
(Urmare din pag. 1) presupune irigaţii abun­ cel aflat lingă sediul C.A.P. amiezii. Nu era în locali­ politic şi necesitatea măsu­ griji ca La dezbaterea la
dente. Cum funcţionează sînt suprafeţe ce încă n-âu tate nimeni din conducerea rilor luate de conducerea cea de-a opta temă şi la Cît . .tfESfffiÎE
— Mecanizatorul Sebas- instalaţia de udat? fost prăşite manual. în ju­ cooperativei. Preşedintele şi partidului şi statului de a cea recapitulativă să nu
tian Pădureanu lucrează la — Fără întrerupere, zi şi rul stîlpilor ce susţin fire­ inginerul şef lipseau din acorda compensaţii băneşti fie nici un cursant care să Timpul f
praşila mecanică. a celor 6 noapte. în prezent pregă­ le electrice sau de telefon motive întemeiate, şeful oamenilor muncii, ca urma­ nu aibă cel puţin o inter­ ziua de 23 i
hectare cu căpşuni. Un nu­ tim şi udăm terenul undo au rămas porţiuni de teren fermei vegetale, însă, ing. re a majorării unor pre­ venţie. Apoi, urmăresc să mea va fi
măr de 30 de oameni — vom planta ardei. neprăşite mecanic, dar nici Toma Lenghel, era plecat ţuri corelate cu necesitatea asigur temeinica pregătire, stabilă eu ■
noros. Vor c
adică întreaga echipă per­ manual. în tarlaua semă­ la Deva fără să spună cu de a recupera aceste com­ pe bază de conspect, a te­ cale de plo:
manentă a fermei — mun­ CÎMPUL nată cu cartofi din Şoimuş, ce treburi. Vremea era şi pensaţii prin producţie mei recapitulative, ajutîn- descărcări c
cesc la praşila manuală a ÎSI AŞTEAPTĂ deşi rebilonată, au apărut este bună de lucru pe o- peste plan. Oamenii ne-au du-1 pe fiecare în selecta­ va sufla mc
vest. Tempe:
verzei. De luni vom începe ŢĂRANII multe buruieni şi ar trebui goare, de aceea este nece­ întrebat între altele : cum rea bibliografiei şi în or­ vor fi cupri
plantarea ardeilor — şi prăşită. A răsărit porum­ sar să se acţioneze cu toată vom face aceasta ? La data ganizarea studiului indivi­ 14 grade, ia
mecanic şi manual —, şi Şi la C.A.P. Şoimuş tar­ bul şi ar putea fi, de a- hotărîrea pentru ca toate respectivă nici noi nu a- dual înainte de dezbatere. între 2G şi 2'
în circa 10—12 zile vom lalele semănate cu sfeclă semenea, prăşit. în ziua forţele mecanice şi umane, veam un răspuns prea de­ Şi am convingerea că va fi mineaţa pe
duce ceaţă,
termina şi această lucrare. de zahăr arată bine, cu toţi locuitorii satelor să taliat la îndemînă. Detalie­ o dezbatere bună. serviciu ;
raidului nostru n-am găsit rea am făcut-o împreună
— îrilreţinerea culturilor, cîteva excepţii însă. Şi în iasă la întreţinerea cultu­ ceneo).
în aceste zile călduroase, cîmpul de la Bălata şi în pe nimeni la cîmp, la ora rilor. cu comuniştii în cadrul ION CiOCLEI