Page 75 - Drumul_socialismului_1982_05

11 ® DUMINICĂ, 23 MAI 1982 pag. 3

Cooperativele de credit - surse
53
i „Marele premiu Lucian B!aga“
£3 financiare de dezvoltare
La cea de-a ll-a ediţie s-a născut şi încă trăieşte
a Festivalului naţional de Blaga". Publicăm unul din­ a producţiei apicole
creaţie şi interpretare ,,Lu­ tre poemele cu care poetul
cian Blaga", desfăşurat la. hunedorean a participat în (Urmare din pag 1) concep şi execută. în a- în gospodăriile populaţiei
Sebeş şi în satul Lancrăm, concurs. ceastă privinţă merită evi­
Hunedoara a fost reprezen­ A pat pe muncitorii cei mai denţiată contribuţia pe ca­
două
dece­
tată cu cinste. Poetul loan în aceeaşi întrecere au bine pregătiţi profesional re şi-o aduc muncitoarele nii Se de împlinesc fostele „Bănci contractare sau achiziţii, sau
contribui
poate
cînd
asigura­
la
Evu a cucerit „Marele pre­ mai fost obţinute două şi mai conştiincioşi — un­ din secţia de tricotat, con­ cooperative", păstrîndu-şi per­ rea consumului membrilor din
ică, miu Lucian Blaga". „Cred menţiuni : poeta deveană de se execută cu predilec­ dusă de inginerul Dumitru sonalitatea juridică, autocon- familia proprie. De aseme­
a- că nu am făcut altceva — Dorina Brînduşa Enoiu, şi ţie comenzile pentru parte­ Spătaru şi maistrul Ştefan
co- mărturisea poetul - decît la concursul de interpretare nerii externi. Maiştrii şi a- Zegheanu, formaţiile de ducerea şi autogestiunea, au nea, se mai pot obţine cre­
să „păstrez" acest premiu — Simona Gălbenuşe, din jutorii de maiştri de aici primit, prin reorganizare, de­ dite pînă la limita sumei de
nâ- confecţionare conduse de numirea de „Cooperative de 15 000 lei pentru satisfacerea
Şi în spaţiul transilvan in care Hunedoara. au sarcina expresă să se maiştrii Letiţia Negru, Ana credit" cu stalut propriu şi diferitelor nevoi gospodăreşti
preocupe ca fiecare set de Ardeanu şi Liliana Cornea.
din s-au asociat pe lingă uniu­ şi familiale.
ifi- Balada căruţelor cu mere produse lansat în fabrica­ — Există perspective de nile judeţene ale cooperati­ Rambursarea creditelor se
pe- ţie să fie finalizat la ter­ amplificare a rezultatelor velor de producţie, achiziţii face în rate lunare obligato­
1
menul prevăzut. Pentru în viitor la capitolul ex -
Trec carăle cu mere prin burguri transilvane şi desfacerea mărfurilor. rii, fie prin achitarea sumelor
tru şi aerul din preajmă miroase a rai pierdut, creşterea calităţii am im­ port ? Făcînd retrospectiva ulti­ direct la casieriile cooperati­
a paradis surpat sub roţi de camioane pus o exigenţă sporită la — Deşi această problemă milor 20 de ani, putem con­ velor de credit, fie prin re­
recepţionarea materiei pri­
ara în veacu — acesta care demult a şi trecut... nu este rezolvată la nivelul stata că aceste organizaţii ţinerea din retribuţiile reali­
me, ne-am preocupat pen­ fabricii — neavînd încă, socialiste obşteşti s-au dez­ zate la locul de muncă, pe
Ce hurducate drumuri vă duc iar în oraşe, tru dotarea utilajelor cu pentru viitorul semestru, a- voltat într-un ritm impetuos
ra- piese de schimb şi acceso­ baza consimţămîntului prevă­
îi“. căruţe încărcate cu mere şi cu cer, sigurate comenzi ferme la şi, realizînd an de an sarci­ zut în contractul de credit.
ro­ a cui este solia ascunsă în lămpaşe riile necesare (deoarece în întreaga capacitate rezerva­ nile stabilite de conducerea Pentru creditele acordate se
lă ce o purtaţi prin noaptea oraşului de fier ? trecut am avut mari pro­ tă producţiei de export — de partid şi de stat, şi-au a- percepe o dobîndă anuală
bleme cu acele şi periuţele noi am făcut un pas îna­ dus o contribuţie însemnată de 7 la sută, calculată în
V-aud venind iar dinspre Ohaba de sub Piatră de la maşinile de tricotat), inte. Am trimis colecţii la ridicarea bunăstării şi a
prin ceaţa zdrenţuită de faruri şi maşini ; am întărit controlul de ca­ centralei „Românoexpor't" nivelului de trai material şi funcţie de scadenţa ratelor,
sar carele din somn şi-o stea parcă vă latră iar pentru fondul social de­
iba litate interfazic şi final. în pentru a fi oferite diverşi­ cultural al oamenilor muncii. pus în limitele prevăzute de
înveşmîntînd colina cu palide lumini. toate schimburile avem lor parteneri şi sîntem bi­ Comparind volumul activi­ regulament şi în funcţie de
controlori de calitate nomi­ ne pregătiţi din punct de tăţii economico-financiare ob­ valoarea creditelor, membrii
îu- Ca printr-un geam cu sticlă de lacrimi aburită, nalizaţi special pentru pro­ vedere al bazei tehnico-ma-
sub coviltirul verde al miresmelor de fîn, dusele de export. Dar, rea­ teriale, pentru a realiza şi ţinui în anul 1981 cu situa­ cooperatori beneficiază de o
azi noapte mi-am văzut copilăria aţipită ţia de acum două decenii, cotă din beneficiul realizat a-
di- lizarea ritmică a sarcinilor, chiar depăşi ritmic sarci­ constatăm că în cele 16 coo­
dusă de-un car cu mere printr-un oraş bătrîn... nual de cooperativă de pînă
calitatea produselor depind nile, in cazul în care ni se perative de credit din jude­ la 5 la sută.
IOAN EVU în primul rînd de oamenii vor asigura din timp co­ ţul Hunedoara sint înscrişi începînd din anul 1972
din secţii, de cei care le menzile. un număr de peste 55 000
u- cooperativele de credit efec­
membri - de patru ori mai
tuează şi o serie de opera­
mulţi ca în 1962, fondurile ţiuni în mandat, din care a-
pra şi lupul — apar şi alte proprii, în sumă de peste 42
animale : veveriţa, vulpea, COMERŢUL milioane lei, au crescut de mintim că în decurs de 10
ursul şi iepuraşii, iubite sau ani au plătit producătorilor
9 urite de copii, după caracte­ STRADAL 22 ori, iar volumul creditelor individuali, pentru produse
rul lor şi ceea ce ele simbo­ ce se acordă într-un an au agricole predate fondului de
\ lizează (viclenie, vioiciune, crescut faţă de anul 1962 de
nepăsare, prostie). Chiar şi Pentru a veni în în- stat, suma de peste un mi­
iezii devin, în această vari­ peste 18 ori, astfel că un liard şi şase sute milioane
u- sfirşit firul Ariadnei şi îşi antă, mai individualizaţi, nu­ tîmpinarea populaţiei număr tot mai mare de mem­
r- foloseşte timpul reflexiv mele lor fiind deosebit de cu cele mai diverse ar­ lei, au încasat prime de a-
li- („Temps"). ticole de n e c e s i t a t e bri cooperatori beneficiază de sigurări la ADAS de peste
ElîfiEN Este momentul în care „te sugestive : Lăcomiţă, Sprin­ credite în condiţii avantajoa­
e- desvălui" cînd fiinţa aproape tenel şi Codiţă. Iar mesajul stringentă, dar şi pentru se pentru investirea lor. un milion lei şi au plătit
spectacolului nu se adresea­
i- apare ca „pajiştea lumină­ a evita aglomeraţia în despăgubiri ADAS de pes­
•u toare". („Tot mai aproape"). ză numai copiilor atunci cind unităţi şi a realiza în Prin îmbunătăţirile ce au te 5,5 milioane lei. De ase­
15 De aici şi intenţia voit de­ unul dintre personaje în­ fost aduse, începînd cu anul menea, au efectuat opera­
s- clarativă : „Eu sînt in ceea treabă „pace cit există lu­ paralel o reclamă co­ 1981, statutului cooperativei
pii ?". Inspirată, cu un ritm
a ce descriu", scoţîndu-se în dinamic şi plăcut, muzica mercială a articolelor de credit şi regulamentului ţiuni pe librete de economii
\- evidenţă o nouă faţetă a per­ vestimentare, de sport, C.E.C. de peste 90 milioane
î- sonalităţii poetului care subliniază discret mesajul pentru acordarea creditelor, lei. -
textului, fiind foarte aprecia­
>e „dind rod ferit" e „veşnic tă de micii spectatori. In­ turism, papetărie, de uz solicitările cetăţenilor pentru
5- nou" („Cînlee despre mine"). terpreţi — educatoarele Leli- casnic ş.a., cu care sînt înscrierea în acest sistem de Cele mai bune rezultate
i; Menţionăm o trăsătură a aprovizionate magazine­ au fost obţinute de lucrăto­
Elena
Bocaniciu,
)0 poeziei lui Eugen Evu — re­ ţia Faur, Constantinescu, Eu­ le comerciale din mu­ asociere a crescut considera­ rii cooperativelor din locali
Mariana
j la memorarea şi aducerea în genia David şi Ana Lazăr, bil şi a scăzut simţitor numă­
i- prezent a spaţiului dacic. nicipiul Deva, între­ rul acelora care după ce au tăţile Brad, Deva, Orăştie,
(mina -j hunedorene, unde fiecare duţ. beneficiat de credite (pe ca­
10 Născut şi trăit pe plaiurile Sandu Popescu şi Ştefan Ră­ prinderea de stat măr­ Hunedoara, Vulcan, Haţeg,
l- o palmă de pămînt musteşte VIORICA ROMAN furi industriale practică re nu în puţine cazuri le-au llia, Pui, Sarmizegetusa şi al­
l- iilitii»** | de istorie, începuturile vie­ forma modernă de co­ rambursat cu mari întîrzieri) tele, Comisia judeţeană a
ţuirii noastre pe aceste tă- Yankeii merţ stradal. au solicitat retragerea din cooperativelor de credit Hu­
rîmuri sînt surprinse de poet în faţa Complexului nedoara obţinînd locuri frun­
îs cu o mare forţă lirică. („Ac- „Yankeii" este o reconsti­ cooperative şi restituirea fon­
K vilonul", „Elogiul Olarului tuire de înaltă clasă sau un comercial „Ulpia“, a dului social. taşe pe ţară, iar începînd
o sacru", „Lupul de Haţeg", detaliu care nu e de negli­ magazinelor „Lumea co­ cu anul 1981 Hunedoara a
w jat, un film psihologic cu Reamintim şi de această
„Densuş", „Haţeg" dar nu ca personaje bogate şi variate, piilor" şi „Materna" din dată că prin cooperativele de fost primul judeţ din ţară cu
istorizare lirică ci ca „eu" un studiu compact a două bulevardul „Dr. Petru evidenţa contabilă complet
pătruns dialectic de istorie. Groza", în piaţă, un nu­ credit se pot obţine împru­ mecanizată la toate unită­
Aflat la a patra sa carte Semnificative sînt versurile: mentalităţi, a două culturi muturi destinate scopurilor
şi, in sfirşit, o Inimoasă lec­
(„La lumina mîinilor" — E- Aici mă doare aerul, fiind,/ ţie de regie" — scrie revista măr de 15 tonete au fost productive în gospodăriile ţile.
ditura Facla — 1982), poetul Nu-i aer ci fiinţă-n rugăciu­ franceză „Fiches". amplasate în aer liber. proprii, pînă la suma de Congresul al Vll-iea al
Eugen Evu a parcurs cu suc- ne/ Nu-i aer ei sămânţă din Intr-adevăr, Premiul David „Această metodă o
etapa consacrării, afir- colind („A ceea ce ne pare di Donatello din 1980 încu­ 25 000 lei (înţelegînd prin a- Cooperaţiei de producţie, a-
mindu-se, cu un registru li­ azi minune"...). nunează o operă cinemato­ practicăm odată cu ceasta orice cheltuială ce se chiziţii, desfacerea mărfurilor
ric origina), pe linia valo­ întreg volumul reprezintă grafică de maturitate, acu- deschiderea „Tîrgului de investeşte în procurarea de şi credit şi îndeosebi mesa­
roşilor poeţi tineri din „noul un discurs obsedant eu lu­ ntulind experienţele pozitive primăvară". Acum am animale, roiuri şi stupi de jul adresat acestui for de to­
val“ al literaturii contempo­ crurile (piatră, muntele, ul­ ale prodigioasei personalităţi extins-o pe scară mai
rane. ciorul) iluminate metaforic ; albine, material săditor de varăşul Nicolae Ceauşescu,
e poetul este un obsedat al artistice, ale lui Schlessinger, largă, convingîndu-ne de
Poetul rămine în perimetrul metaforei. în cadrul unei poveşti de orice fel, diverse furaje şi în­ secretarul general al partidu­
unui eu obsedat de geneza Poet de profundă introspec­ sensibilitate şi rafinament avantajele ei. Zilnic se grăşăminte, cumpărarea de lui, au trasat noi şi impor­
o actului de creaţie, iar în ţie spirituală, Eugen Evu stilistic, pe fundalul eveni­ realizează, pe întreprin­ maşini şi unelte agricole, tante sarcini cooperaţiei de
cartea la care ne referim a- propune cititorului prin a- mentelor dramatice ale ce­ dere, în jur de 115 000
pare pregnant adîncirea unor ceastă nouă carte un univers lei de-a doua conflagraţii construirea de a d ă p o s t u r i credit pe care sîntem ferm
teme mai vechi, iluminate neliniştilor, veşnic în che­ mondiale. Scenariul lui Co­ lei. De aceea, intenţio­ sau saivane de animale, a- hotărîţi să le ducem la în­
de travaliul creaţiei. lin Wellard şi Walter Bern- năm să amplasăm astfel deplinire contribuind p.in
marea cosmică spre care as­ menajarea de solarii, răsad­
a Cartea este structurată in piră omul. La Eugen Evu a- stein se remarcă prin rea­ de tonete şi în cartierul niţe, ciupercării etc.) destina­ aceasta la făurirea societăţii
două cicluri distincte : „Ie­ ceaslă chemare se numeşte lism, izvorit din atmosfera Bej an şi în oraşul Si-
a şirea din labirint" şi „La lu­ Poezia. tensionată a perioadei de ţia acestora fiind limitată socialiste multilateral dezvol­
mina mîinilor". Primul ciclu MARCEL LAPTEŞ dinaintea debarcării din Nor- meria" — ne spune A- doar de faptul ca sumele pri­ tate în patria noastră.
c începe cu o confesiune de mandia. La temelia naraţiu­ drian Iordache, directo­ mite să fie utilizate în mod
situaţie-limită,
nii
stă
o
profesie („A fi poet"), iar Premieră la care conferă celor trei roma­ rul întreprinderii. exclusiv acestor scopuri. Pro­ TRAIAN PRISLOPEAN,
celălalt ne propune o nouă ne de dragoste — constitu­ Prin prezenţă zilnică ducţia realizată poate fi va­ preşedintele
înţelegere a genezei lirice : teatrul de păpuşi ind nucleul epic al filmului cu un bogat sortiment lorificată prin organizaţiile Comisiei judeţene a
„Eu scriu poeme la lumina — o apreciabilă profunzime. de mărfuri, prin servi­ socialiste, prin sistemul de cooperativelor de credit
fu­
naraţiunii
Dramatismul
mîinilor", elaborarea scrisu­ Teatrul de păpuşi al Casei rnice are un dublu suport re operativă şi atitudine
de cultură Deva a prezentat,
lui apărînd ca o obsesie în în premieră, pe scena acestui interdependent : factura rea­ civilizată — suport al GRUPA DE STUDIU INDIVIDUAL
„chimice ninsori". Există aşezămint, spectacolul „Ca­ listă a factologiei şi psiho­ realizării unui volum
pra cu trei iezi". Atrăgător logismul decent, bine gra­ sporit de desfacere — Luni, 24 mai 1982, o- partidului, t o v a r ă ş u l
aici un calm dinaintea fur­ dat.
şi mai bogat în sensuri, spec­
tunii unde „mocneşte ace­ tacolul regizat de Maria Lăs- Distribuţia de zile mari cu­ se remarcă lucrătoarele rele 15, în sala Cabinetu­ Nicolae Ceauşescu, privind
leaşi culori din furtună". coni, pe muzica lui ştefan prinde nume de prestigiu, ca Viorica Şerban, Florica lui judeţean de partid are dialectica generalului şi
Răduţ, este o inovaţie faţă Richard Gere, Vanessa Rcd- Radu, Szecs Paulina şi
(„Culori de furtună"). grave, Lisa Eichhorn, William loc activitatea grupei de particularului, in tern ului
de textul iniţial. Intr-un de­
Există in această remarca­ cor redus la minimul nece­ Devanc şi Chick Vennera — Aurica Băneasă de la studiu individual Deva. şi externului, naţionalu­
L bilă carte un echilibru de sar sugerării locului unde se toţi actori de mare forţă, în raioanele jucării, artico­ Se dezbate tema : „Origi­ lui şi internaţionalului în
dea
viaţă
măsură
să
unei
l excepţie : poetul nu mai este desfăşoară acţiunea (în linii concepţii regizorale clare. le sportive, încălţămin­ nalitatea concepţiei P.C.R.,
mari neschimbată faţă de te, tricotaje şi de metal. a secretarului general al construcţia socialistă".
un cutreierător orb în pădu­ poveste), alături de persona­
rea frumuseţii, a găsit în jele tradiţionale — iezii, ca­ AL. COVACI ESTERA ŞINA însufleţit este depus : la. capela
din ci mit irul ortodox riin De-
va.
înmormintarea va av<•a ioc
în 24 mai 1982, orele 1.0.
6» CU adincă durei hO\.in,
p Cu inimile împietrite co­ copiii şi nepoţii, rudele, prie-
piii, nora, ginerele, nepoţii, tenii şi consătenii (sat Bagu-
cumnaţii, rudele şi prietenii ciu) anunţă împlinirea unei an
anunţa încetarea din viaţă a de la dispariţia din viaţă a
nunei lor mame, soacre, bunică, scumpului lor
mătuşă, cumnată şi prietenă MUERIE IOAN (IONIŢA)
STROIA ŞTEFANIA Comemorarea, azi 28 mu la
in vîrstă de 72 ani, după o cimitirul din str. S£. Apostol
grea suferinţa. Corpul ne­ — Hunedoara.
TEATRUL DE STAT ARAD
P R E Z I N T Ă
miercuri, 25 mai 1982, oreie 19,30, în sala
„Arta" din Deva
® piesa „HEDDA GABI.ER" de H. ibşen.