Page 77 - Drumul_socialismului_1982_05

t •

LA ZI ÎN AGRICULTURĂ Recent au fost dale tn folosinţă, la Deva, două blocuri, cu o arhitectură deosebită.
Foto: VIRGIL ONOIll
Prezenţă permanentă si responsabilă

Reintroduceri in
Ie lucrările prioritari circuitul productiv

Oamenii muncii de Ia Sta­ LA EXPLOATAREA MINIERĂ CERTE.!
ţia de întreţinere auto a
Lucrătorii ogoarelor hu- în centrul atenţiei — ţie de 760 tone şi s-au Unităţii dc mecanizare,
nedorene, mobilizaţi de or­ transportat şi însiiozat 970 transporturi şi construcţii
ganele şi organizaţiile de recoltarea şi însilozarea tone în fermele zootehnice forestiere Deva acţionează Afenfie majoră exploatării
partid, acţionează zi de zi, furajelor ale I.A.S. Mintia, Simeria, cu Insistenţă pentru recu­
în spiritul orientărilor şi Haţeg şi complexele zoo­ perarea, recondiţionarea şi
indicaţiilor date la recenta Asigurarea furajelor ne­ tehnice din Grind, Chimin- reutilizărea in procesul de şi valorificării minereurilor
producţie a materialelor şi
plenară a C. C. al P.C.R., cesare hrănirii animalelor dia, Ilia, Bărăşti ş.a., pre­ subansamblelor <!c la di­
pentru executarea la timp în perioada de stabulaţie cum şi în cele ale unor u- ferite utilaje. In cele pa­
si în bune condiţii agro­ 1982—1983, cantitativ, sor­ nităţi cooperatiste. Ioan tru luni trecute din anul in Convorbire cu ing. GHERA5IM FELEA,
tehnice a lucrărilor agri­ timental şi calitativ, este o Nedeleovici, şeful secţiei de curs, muncitorii dc aici au directorul Exploatării miniere Certej
cole aflate acum la ordinea - sarcină de prim ordin ce mecanizare de la C.A.P. reintrodus in circuitul pro­
zilei. Activitatea pe ogoare revine organelor locale do Dobra, care, împreună cu ductiv piese de schimb şi — Cunoscute fiind necesită­ milioane lei la investiţii total,
"ţentinuat şi duminică în partid şi de stat, tuturor Adrian Moise, Nicolae Lun- subansamble in valoare de ţile sporite de minereuri iar noi, la activitatea proprie
consiliile şi unităţile agri­ conducerilor unităţilor agri­ gu, Adrian Flocan şi Ni- peste 100 000 lei. De aseme­ pentru dezvoltarea economiei de investiţii, avem o restan­
cole socialiste unde ploile cole socialiste, fermelor şi co'.ae Muntean, făceau u- nea, ei au predat centre­ naţionale, cerinţele exprese ţă de circa 800 000 iei. Dacă
— venite la timp — n-au specialiştilor. Acum, în nele remedieri la tractoare lor Întreprinderii de spe­ în acest domeniu formulate eram aprovizionaţi în mod co­
întrerupt munca în cîrap. cialitate din judeţ 11 tone la recenta Consfătuire de lu­ respunzător cu combustibil,
centrul atenţiei tuturor fac­ şi montau supraînălţătoa-
de fier vechi, 500 ltg plumb cru de la C.C. al P.C.R., ce
torilor din agricultură tre­ rele la remorci, ne spunea şi 300 kg metale neferoase. carbid şi fiotanol, rezultatele
întreţinerea culturilor buie să stea recoltarea şi că le vine în ajutor Ioan Recent, in cadrul staţiei a preocupări şi realizări are noastre ar fi fost acum mult
mai bune la toate cele trei
prăşitoare — obiectiv însilozarea furajelor verzi Duleanţ, de la Complexul început amenajarea, prin colectivul minei Certej in a- capitole. In ce-l priveşte pe
ceasta
direcţie,
di­
tovarăşe
sub formă de siloz, semisi- din Grind, cu maşina de forţe proprii, a unor spa­ rector ?
prioritar pe agenda constructor - şantierul Cer­
loz şi fin. Această acţiune recoltat furaje E2.i.8, şi că ţii destinate depozitării in — Activitatea noastră tre­ tej al Trustului de construc­
lucrătorilor a continuat si duminică în au intrat la recoltarea si condiţii optime a tuturor buie abordată din trei un­ ţii şi montaje miniere Deva,
de pe ogo.are multe unităţi. Astfel, dato­ materialelor recuperate. ghiuri : al exploatării în peri­ Grupul de şantiere pentru
rită strădaniilor depuse s-a N. BADIU (Costel Zarescu, maistru, metrele actuale, al prepară­ construcţii forestiere şi in­
In cimp, la întreţinerea recoltat masa verde de pe U.M.T.C.F. Deva). rii minereurilor şi al dez­ dustriale Deva şi şantierul
culturilor au lucrat cu răs- 89 ha, rezultind o produc­ (Continuat» în pag o 8-a! voltării capacităţilor de pro­ montaj al întreprinderii de
pundere şi hărnicie mecani­ ducţie. In ceea ce priveşte reţele electrice Deva — se
zatorii şi cooperatorii, ca­ exploatarea, în cele trei sec­ confruntă cu multe greutăţi
drele de specialişti. Munca toare de producţie (I, Vorţa de natură obiectivă, dar şi
depusă s-a concretizat în şi Bocşa), eforturile sint sus­ subiectivă, aşa că ritmurile
executarea praşilei la po­ ţinute şi rezultatele mulţumi­ de lucru nu sint mulţumitoa­
rumb pe o suprafaţă de toare. De la începutul anului re, termenele de dare în ex­
671 ha, din care 521 ha în şi pînă la zi am extras peste ploatare a zăcămîntului fiind
C A P . In alte unităţi s-a plcin mai mult de 3 000 tone intîrziate.
lucrat la arat şi pregătirea de minereu, 5 tone de plumb, — Şi totuşi cum acţionaţi,
terenului. Aşa de exemplu, 7 tone de cupru şi 145 tone ce măsuri preconizaţi pentru
ia ferma nr. 4 Orăştie a de sulf in concentrate. La creşterea producţiei de mine­
metalele principale înregis­ reuri şi valorificarea lor su­
I.A.S. Simeria, condusă de
ing. Eugen Lăzăroscu, patru trăm însă unele nerealizări. perioară, în scopul asigurării
tractoare erau la arat şi u- ca urmare a diminuării con­ economiei naţionale cu can­
<■'. jtrf la discuit pregătind te­ ţinutului lor in zăcămintele tităţile necesare de resurse
exploatate. In domeniul pre­ minerale utile ?
renul de pc care se recol­ parării s-a demarat mai greu, - In primul rînd intensificăm
tase masa verde, pentru dar acum situaţia s-a redre­ exploatarea în capacităţile
semănatul celei dc-a doua sat şi ne realizăm randamen­ existente, încercăm să des­
culturi furajere. La întreţi­
tele şi coeficientul de extrac­ chidem noi orizonturi in
nerea culturilor s-a lucrat
ţie la minereul complex. O perimetrele actuale şi in al­
cu rezultate bune în uni­ activitate nesatisfăcâtoars se tele adiacente, incit să atra­
tăţile agricole din consilii­ înregistrează însă la capito­ gem in circuitul economic şi
le unice agroindustriale O- lul „dezvoltarea capacităţi­
răştie, Geoagiu, Călan, Ha­ Mecanizatorii Oelavian Cohuţ, Viorel Tămăşiloni şi Petri că Morar recoltează rupiţa de lor de producţie", respectiv Convorbire consemnată de
pc o tarla dc 14 ha pentru siloz.
ţeg, Simeria, Ilia şi altele. la investiţii. La noul obiec­ DUMITRU GHEONEA
tiv de la Coranda-Hondol
o — ® - s _ ® e _ există o nerealizare de 2,5 (Continuare în pag. a 2-a)
La Preparaţia căîbufielul Petrlia este necesară Urgentarea procurării
prof. Ana Dregiiiclu. La rea- 4
Uzarea acestor cabinete şi a 9
utilajelor, intensificarea ritmurilor de execuţie! laboratorului, a căror valoare •>
depăşeşte 30 000 lei, şi-au a- 8
dus contribuţia elevii clase- 9
lor a X-a, sub îndrumarea *
Am revenit pe şantierul interioare (aproximativ 50 nevoie de cel puţin o echi­ de muncă avem (sînt 90 i 0 Noul cămin cultural dc maiştrilor instructori. (Ion *9
noii Preparaţii a cărbune­ la sută), montarea unor pă !), materiale şi utilaje de montori aici) — doar o j la C'impa a fost recepţionat. Vlad, corespondent), a Pentru II
lui din Petrila, acum, cînd pereţi din dale, ridicarea avem, deci în ce ne pri­ echipă de electricieni ar , Construit de Grupul de şan- hrana animalelor. Cooperaţi- k
vele agricole dc producţie 8
tiere Valea Jiului, noul edi­
a rămas mai puţin de o unor ziduri laterale (65 la veşte putem preda la ter­ mai fi necesară —, front de I ficiu de cultură, eu o capa- din Sîrbi şi Lăpuşnic se pre- B
lună şi jumătate pînă in sută din totalul prevăzut .şi men, in septembrie, obiec­ lucru aşijderea, beneficiarul . citate de 400 locuri, a fost ocupă cu seriozitate de crea- *
împlinirea termenului de lucrări de tencuieli pe încă tivul. ne ajută şi el cu echipe ( realizat intr-o arhitectură rea bazei furajere necesare jj
animalelor pentru stabulaţia B
modernă. In aceste zile se
predare, stabilit prin plan de montori, instalatori şi * lucrează la montarea scaunc- 1982/1903. Pînă în prezent, la '
de stat (30 iunie a.c.j, pen­ faianţari, şi totuşi... * lor şl Ja amenajarea inte- C.A.P. Sîrbi s-au recoltat 80 g
tru a vedea care este sta­ INVESTIŢIILE Totuşi, nu sînteţi prea \ rioarelor. ej „Cintăm eopilă- tone furaje, iar la Lăpuşnic B
ria fericită", a fost genericul
diul lucrărilor. însoţiţi de optimist. De ce ? * întrecerii (in cadrul fazei peste 100. ej Fruntaşi la li- '
vrări. Printre cei mai buni ■
maistrul constructor Iosif — Nu din cauza oame­ ( municipale) a formaţiilor ar- crescători de animale din co- »
Tomşa şi subinginerul Emil nilor. Avem formaţii bune, » tistice ale şoimilor patriei. muna Densuş, care contrac- J
Tutunaru, conducătorul for­ 3 treime din suprafaţa pla- — Cum în septembrie ? cu experienţă (de exemplu •• Găzduită de Casa de cultură tează şi livrează anual can- I
tităţi sporite de produse ani- B
din Deva, întrecerea a adus
8
maţiilor de montori, am nificată. De asemenea, mai Ştim că termenul este în cele conduse de Ioan Popa, \ la rampă toate genurile de maliere la fondul de stat, se '
urmărit cum se desfăşoară trebuie realizate două ba­ 30 iunie. Mihai Raţ, Petre Albu şi » formaţii artistice (coruri, numără Aurel Darboni, Vie- g
lor şi Augustin Măran, Re- J
munca, insistînd în mod zine de apă de cîte 70 mc — Noi ştim că în sep­ Spiru Ciortea, care au mon­ I montaje literare, dansuri mus Pasc, Gheorghe Dlnişoni, jj
populare, solişti, recitatori)
deosebit asupra lucrărilor fiecare, la cota 36. Toate tembrie, anul acesta ... tat toate preparaţiile din ' ale şoimilor patriei din gră- Gheorghe Gărdean şi alţii, gf a
ce urmează a fi finalizate acestea doar la secţia de Trecînd la capitolul mon­ Valea Jiului), dar vom t dinlţe şi şcoli generale deve- Atenţie cuvenită materialelor *
pînă la sfirşitul lunii itţnie. spălare-flotare. Ar mai fi taj, aici lucrurile s-au mai avea greutăţi la montajul ! ne. Cele mai bune vor repre- refolosibile. De la începutul
Şi trebuie să arătăm că de finalizat lucrările Ia limpezit oarecum, dar nu culoarelor de alimentare cu ' I zenta municipiul la spectaco- anului pînă în prezent, mem- g
1
Cooperativei
artă
J
de
brii
iul festiv de la 1 Iunie, a
deşi s-a avansat serios din staţiile unghiulare, a că­ în suficientă măsură. Prin­ cărbune. Mai avem de • Autodotate. La Liceul indus- populară şi meşteşuguri ar- e
ianuarie pînă acum, nu ror structură de rezistenţă cipalele utilaje sînt mon­ montat cinci asemenea cu­ ' trial nr. 3 din Hunedoara tistice „Haţogana" din oraşul §
există prea mari şanse ca tate (la secţia de spălare- loare, în lungime totală de j s-au finalizat, prin aulodo- Haţeg au executat — din mu- !,
este înălţată şi la silozu­ " tare, două cabinete — unul teriale refolosibile — rochii, *
obiectivul să fie predat la flotare), dar au mai rămas 130 m. Datorită spaţiului ' pentru specialităţile materia- căciuli, veste şi alte articole g
termenul stabilit. Aceasta, rile de cărbune spălat, care destule lucruri de făcut. restrîns nu putem monta I le de construcţii şi celălalt în valoare de 130 mii ici. ,,
datorită unor rămîneri în sînt cel mai intîrziate faţă — Mărunte unele, mal macarale, deci fiecare tron­ * pentru studiul materialelor,
urmă atit la lucrările de de grafice. Maistrul Iosif mari altele — precizează son va trebui ridicat şi J cît şi un laborator de fizică,
în cadrul căruia s-au creat
construcţii, cît şi la cele Tomşa este însă optimist. subinginerul Emil Tutu­ ' moderne condiţii pentru de-
de montaj. —_ Avem forţă de muncă naru, dar toate necesită un MIRCEA LEPĂDATU I monstraţiilo practice efeetua-
Ce ar mai avea construc­ suficientă acum (cu excep­ volum mare de muncă, mo­ ! tc de elevi, sub îndrumarea v
torul de executat ? Finisaje ţia zidarilor; am mai avea bilizare exemplară. Forţă (Continuare în pag. a 2-a) r .w» g «amf t ir y tema x atMtx X