Page 81 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 81
SAU ce uuw»
Vizita oficială de prietenie a
tovarăşului Nkoke Ceauş®seu
in Republica Araba Siriană
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, secretar general ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
Nicolae
ş
ă
u
r
o
v
T
l
a
al Partidului Comunist Ro
Lu Damasc au început,
mân, preşedintele Republi
laterală dintre România şi
cii Socialiste România, a marţi după-amiază, con tenie şi colaborare multi
vorbirile oficiale dintre to
părăsit, marţi dimineaţa, Siria şi posibilităţilor de
Ifîfifil UT PI P $ 3 f Capitala, plecând într-o vi varăşul Nicolae Ceauşescu. intensificare şi diversifica
i E sa
al Parti
zită oficială de prietenie in secretar general Român, re a acestor relaţii.
în acest cadru s-a evi
dului Comunist
Republica Arabă Siriană, la preşedintele Republicii So denţiat continua dezvoltare
invitaţia secretarului gene
Anu! XXXIV, nr. 7 633 MIERCURI, 26 MAI 1982 4 pagini - 30 bani ral al Partidului Baas Arab cialiste România, şi Hafez a raporturilor politice, eco
secretar
general
Al-Assad,
tehnico-ştiinţifice
nomice,
Socialist, Hafez Al-Assad, al Partidului Baas Arab
preşedintele Republicii A- Socialist, preşedintele Re şi în alte sfere de activita
rabe Siriene. publicii Arabe Siriene. te, pe temeiul deplinei e-
galităţi, stimei, respectului
îmbunătăţirea califii cărbunelui - Vizita şefului statului ro La convorbiri au partici şi avantajului reciproc.
mân în Siria marchează un pat, persoanele oficiale ro A fost exprimată hotărî-
nou şi remarcabil moment mâne care îl însoţesc rea de a dezvolta în con-
w imperativ la fel de important ea şi în cronica bunelor relaţii pe preşedintele Nicolae ' tinuare conlucrarea şi coo
de prietenie şl colaborare,
care s-au stabilit între Ceauşescu şi membrii dele perarea dintre cele două
gaţiei siriene.
ţări in producţia industria
realzarea planii fizic Partidul Comunist Român cei doi preşedinţi au acor lă, agricolă, in transporturi
convorbirilor,
timpul
In
si Partidul Baas Arab So
cialist, între România şi dat o atenţie deosebită e- şi în alte domenii de inte
res comun.
O unitate în care se ob dă că nu au stat cu gîn- atare, trebuie să se aibă in Siria, dialogul la nivel xami nării stadiului dezvol
servă că se întimplă ceva dul numai la cantitate. Tot vedere îmbunătăţirea siste înalt româno-sirian urmînd tării raporturilor de prie- (ContiniiO’-î in pag a 4-a)
cu sterilul este întreprin aici este cazul să mai a~ mului de urmărire a con să dea un nou şl puternic
derea minieră Uricani. Aici, minţim că dintr-o galeria tribuţiei brigăzilor mine impuls conlucrării dintre INTÎLNIREA TOVARĂŞULUI
intr-o mare măsură, steri de cercetare, unde lucrează reşti la creşterea calităţii ţările noastre, în folosul
lul nu-şi mal urmează brigada Iul Aurel Şoşoi, cărbunelui extras pentru ambelor popoare, al cauzei NICOLAE CEAUŞESCU CU YASSER ARAFAT,
cursul spre... preparaţie, nu s-au ales 254 mc de steril că, aşa cum rezultă, unele destinderii, păcii şi înţele PREŞEDINTELE COMITETULUI EXECUTIV
mai îngroaşă conţinutul de — un alt argument că pia mai bat încă pasul pe loc. gerii internaţionale. AL ORGANIZAŢIEI PENTRU
cenuşă. tra de la lucrările de in Şi nu este lipsit de impor Ceremonia plecării a a-
vestiţii sau de pregătiri nu tanţă dacă întreprinderea ELIBERAREA PALESTINEI
în cele patru luni şi două vut loc pe aeroportul Oto-
decade din acest an, mai furnizează preparaţiei căr peni. T o v a r ă ş u l Nicolae ganizaţiei pentru Eliberarea
mult de 1000 de maşini au bune cru 51,9 la sută cenu La plecare, conducătorul Ceauşescu, secretar general Palestinei.
dus la haldă peste 17 000 Pe drumul şă (media a patru luni) sau partidului şi statului nos
cu 50 la sută (planul pe al Partidului Comunist Ro în acest cadru au fost e-
ton*) de steril, fapt ce arată cărbunelui — tru a fost salutat de tova mân, preşedintele Republi videnţiate bunele relaţii de
că in abataje se acordă o unitate), ori mal puţin. De răşa Elena Ceauşescu, de cii Socialiste România, s-a strînsă prietenie, solidari
atenţie sporită alegerii a- din abataje spre unde provine această dife tovarăşul Constantin Dăs- tate şi colaborare existente
cestuia, încadrării în nor termocentrale (V) renţă ? Aşa cum rezultă, călescu, de alţi tovarăşi din întîlnit, la Damasc, cu Yas- intre Partidul Comunist
mele admise, că se priveş în mare măsură de la sec ser Arafat, preşedintele Co
te dincolo de planul fizic, torul II. Din ce cauză ? — (Continuare în pog. a 4-a) mitetului Executiv al Or (Continuore in pag. o 4-«5
ne răspunde subinginera
adică se urmăreşte insis se prea amestecă cu pro
tent modul in care se rea ducţia. Marioara Stoica.
lizează producţia şi, bine Totuşi, în continuare, — F.ste sectorul cu pro LA ZI ÎN AGRICULTURĂ
înţeles, cu ce eficienţă. A- trebuie să se intensifice e- ducţia cea mai mare. Deci
ceastă afirmaţie este susţi forturile în vederea creşte inerent aici apar şi cele mai
nută de probe concrete. rii calităţii cărbunelui. Ce mari penalizări. Apoi tre
Spre exemplu, la secto le trei sectoare de produc buie ţinut cont de un lu Forţele umane şi mijloacele mecanizate - puternic
rul I, numai în luna apri ţie se prezintă cu unele cru : acest sector nu are
lie, brigăzile conduse de depăşiri ale conţinutului nici un abataj cameră sau mobilizate Ia întreţinerea culturilor, strîngerea
Dumitru Gheran (abatajul de cenuşă din care cauză
cameră nr. 3, blocul III, sînt şi penalizate. în patru frontal. Se exploatează cu
stratul 17). Alexandru Bo- luni de activitate, sectoru complexe mecanizate. Or, forajelor şi la lucrările in legumicultura!
teţu (abat..jul V), Iosif Ro lui I i s-au imputat 3096
ca, Peter Gheorghe, Gheor- tone de cărbune, sectoru DORIN CORPADS Sarcina principală a or lor, la efectuarea acestei dierii Maria Popa şi Cor
ghe Drănău au ales efectiv lui II — 5927, iar sectoru ganizaţiilor de partid de la lucrări participînd în ulti nelia Barbu au ieşit prin
687 mc de piatră — dova lui 111 — 2628 tone. Ca (Continuare în pag. a 3-a) sate o reprezintă, în aceas mele două zile aproape 600 tre primii la efectuarea
tă perioadă, mobilizarea şi cetăţeni. Ca urmare, a fost praşilelor manuale. După
folosirea cu randament ma posibil să fie încheiată pri încheierea acestei lucrări
în taberele de vară pentru animale xim a întregului potenţial ma praşilă manuală pe mai la cultura sfeclei furajere,
de forţe şi mijloace meca mult de 60 de hectare cul frontul de lucru s-a mutat
IN ZIARUL, PE AZI: nizate la efectuarea lucră tivate cu porumb şi sfeclă, în tarlalele ocupate cu car
rilor agricole care hotărăsc în fruntea acţiunilor de în tofi şi porumb, unde gradul
Atenţie sporită păşusiatuiui raţiona soarta producţiei şi înfăp treţinere a culturilor se a-
9 O maşină de şarjare tuirea obiectivelor cuprinse flă cooperatorii Sofica Şte ridicat de îinburuienare
scoasă din... fier vechi în programul judeţean de fan, Roi Iz Maria. Teodor necesită ca praşila manua
şi creşterii producţiei de lapte « Metodă de mare pro autoconducere şi autoapro- Ordean. Gheorghe Basarab lă să fie făcută în timpul
ductivitate : exploata vizionare teritorială. Cum şi Ion Bucur, ale căror e- cel mai scurt. între coope
în toate fermele zooteh predaţi la complex 58, dar se acţionează pentru mate forturi sînt susţinute de ratorii care îşi îndeplinesc
nice trebuie să se acţione n-au fost preluaţi. Acest rea cu surpare în sub- rializarea acestor impera către mecanizatorii ion Ti- cu răspundere şi prompti
ze cu răspundere în vede fapt nu face decît să dimi etaje tive ? rănescu, Ion Jurj .şi Fon tudine sarcinile ce le revin
rea bunei organizări a ta nueze producţia de lapte ® „Secretul" plusului' de Rentea. Intervenţia prom la întreţinerea culturilor
berelor de vară şi a păşu- şi implicit veniturile fer 20 000 1 lapte marfă Nici o întîrziere ptă cu lucrări de calitate i-am notat pe Nicolae Ve-
natului. O mare atenţie mei zootehnice. Nici între la efectuarea ia întreţinerea culturilor
trebuie acordată îngrijirii prinderea de industrializare » Cele mai ieftine insta pravilelor ! reprezintă o garanţie că şi sa, Ioana şi Susana Toma,
şi hrănirii animalelor, rea a laptelui Simeria nu res laţii de irigare Aceasta este deviza că în acest an unitatea va ob Cornelia Barbu, Ana Murt-
lizării efectivelor şi produc pectă graficul- de preluare » Vorbeşte istoria nea reia ia C.A.P. Ronios îi sînt ţine recolte sporite la hec tea-nu, Maria Gherman, Doi
ţiilor animaliere, " livrării a brînzei de oaie. în stoc mului subordonate toate eforturi tar. na Deminescu, lozefa lenă-
produselor contractate la se află 500 kg telemea, ca le. Secretarul comitetului şoi, Silvia Uieţ, Balasi Sil
fondul de stat. în acelaşi re trebuia preluată con « Dialog cu cititorii comunal de partid, Ioan via şi alţii.
timp este necesar să fie form programării în ziua o Azi, în „Cupa Româ Căstăianu, ne-a relatat' că Exemplul preşedintelui
preluaţi la timp, conform de 6 mai, dar în mai bine niei" s-a făcut o mobilizare ma şi al brigadierilor NICOLAE TiRCOB
programului stabilit, viţeii de o săptămînă n-a fost sivă a cooperatorilor la ioan Munteanu, preşedin
de către complexele de ridicată. Avînd în vedere prăsitul manual al culturi tele C.A.P. Batiz şi briga (Continuar* în pag. o 4-a)
creştere şi îngrăşare a ti că în perioada de vară, în
neretului bovin, pentru a tre orele 12 şi 17 este cea
nu se diminua producţia de mai mare căldură şi ani
lapte marfă. malele stau la umbră şi
nu păşunează, trebuie or
Zilnic —■ 745 1 lapte ganizat mulsul după orele
marfă la fondul de stai 20 şi chiar mai tîrziu, pen
în primele patru luni ale tru ca vacile să pască cît
acestui an — ne relata Li- mai mult. Ca atare — opi-
viu Bardan, şeful fermei niau şeful de fermă şi
zootehnice a C.A.P. Pui — preşedintele cooperativei,
am livrat la fondul de stat Francisc Vlădoane — I.I.L.
586 hl lapte, cu 36 hl în Simeria trebuie să organi
plus faţă de obligaţiile zeze preluarea laptelui du
contractuale. Iar în prima pă ora 22 şi nu la ora 19,
decadă a lunii mai am pre cum obişnuieşte in prezent.
dat 68 hl. în prezent pre în centru] atenţiei —
dăm zilnic la fondul de
stat 745 1 lapte, iar pînă la realizarea efectivelor
sfirşituî lunii vom ajunge şi a producţiei
la 1000 1 pe zi. Toate .ani zootehnice
malele sînt scoase în ta La C.A.P. Sîntămăria-
bere la păşunat. Dintre în Orlea se acţionează cu
grijitori ţin să evidenţiez' răspundere pentru realiza
în mod deosebit pe Eva rea efectivelor şi a produc
David, Raveca Zorfie, Victo ţiei zootehnice, precum şi
ria Muntean, Saveta Stan- pentru onorarea obligaţii
ciu, Tudorica Sevantin care lor la fondul de stat. In
obţin rezultate bune şi rea ginerul şef al unităţii, 11 ie
lizează cîştiguri lunare de Ştefănie, a ţinut să eviden-
peste 2 500 lei. Aici, din cei N. BADÎU
110 viţei obţinuţi sînt pre
gătiţi şi trebuiau să fie (Continuare în pag. a 4-a) Tabăra fle vară „Pîrloage lo“ a Complexului de vaci cu lapte llta-Baeea.