Page 82 - Drumul_socialismului_1982_05

paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

= rr
EB*«d3?£5E3

16.00 Telex
16.05 Prol’es
lui
16,25 Noi în
17.00 Univer
17,40 Trager
17,50 1001 df
O maşină de şarjare Prin eforturi proprii 18.00 închide
Iui.
20.00
Actuali
20.30 Telcjui
scoasă din... fier vechi tier de exploatare Dobra ob­ telierului — strungari, sudări, sebit de utilă - spune Vio- 21.00 „Mari Telecir
necesaiă şi azi ne este deo­
Colectivul
fores­
sectorului
lăcătuşi,
electricieni,
forjori
închise
ţine constant rezultate bune — executăm toate lucrările de rel Oprean. Ne uşurează ţară. i
diourih
Pe platforma oţelăriei e- ca să-şi pună în aplicare •ca nou îţi cere şi timp şi in producţie, situîndu-se prin­ revizii, reparaţii şi întreţinere mult lucrul şi rezolvăm cu mania
leetrice nr. 1 a combinatu­ planul şi să scutească com­ muncă. Dar nu s-a dat bă­ tre fruntaşii în întrecerea so­ la utilajele noastre, dar şi la ea foarte repede probleme­ 22,15 Te le jur
22,35 Din aii
lui hunedorean se găsesc binatul de a da vreo două tut, iar la mecanismele de cialistă pe întreprindere. Zes­ altele din cadrul unor sec­ le. Iar mulţumirea este cu f rum oa­
două maşini de şarjare. 'milioane de lei pentru o ridicare, înclinare, rotire şi trea tehnică a sectorului — toare ale întreprinderii (de atît mai mare cu cit am gîn- la re
Una importată cu mai altă maşină de şarjare. blocare numai asemenea cuprinzînd, între altele, 48 ia llia, Haţeg, Baia da Criş)". dit-o cu. capetele noastre şi
mulţi ani în urmă, alta cu Seara si noaptea a fost, mecanisme a folosit. fierăstraie mecanice, şapte Pe parcursul anilor, mese­ am făcut-o cu mîinile noas­
vopseaua încă proaspătă pe rînd pe rînd, şef de proiect, „A fost greu. Emil Mol­ tractoare universale, şapte riaşii de aici şi-au îmbogăţit tre “. li? AB
ea. Pe prima se mai vede şef de producţie, tehnolog dovan?". A răspuns cu un „ifroane", întreţinute şi ex­ continuu experienţa profesio- Cea de a doua lucrare, de
încă numele firmei produ­ şef, controlor de calitate. oftat: „Ce să mai zic acum ploatate raţional, în parche­ asemenea concepută şi. rea­
cătoare, pe a doua — nici După-amiaza sau eind prin­ cind văd mişcînd bine ce­ te şi în platforma de semi- lizată de- cei de la atelierul BIUUKLŞ
o emblemă. dea o clipă liberă in tim- le 12 tone de metal (noua industrializare, de oameni SECTORUL mecanic al S.F.E. Dobra, este dioprogrami
Radiojurnal.
Subinginerul Emil Mol- maşină cîntăreşte cu patru harnici şi pricepuţi - asigu­ FORESTIER pompa. hidraulică, folosită presei ; 8,iu
dovan şi eiţiva lăcătuşi îşi tone mai puţin decît cea ră realizarea şi depăşirea pentru completarea nivelului cililor; 0.00 i
mai amintesc că pe vre­ COMBINATUL din import — n.n.). Să nu lună de lună a planului de DE EXPLOATARE de ulei la cutiile de viteză şi 9.05 Râspimt
lor ; 10,00 li
mea ciad această a doua recunosc că a fost greu, nu exploatare şi valorificare a DOBRA la punţile din spate ale 10.05 Muzi
maşină era numai un SIDERURGIC m-ar crede-nimeni. Dar am masei lemnoase. tractoarelor. „Este ieftină, u- 10.30 Din ţ;
schelet metalic şi cîteva HUNEDOARA vrut să răsplătesc încrede­ Pentru repararea utilajelor şoară şi practică", spune 10,45 Lugoj a
prelucrări
o
table, un hîtru a scris cu rea acordată de cei care şi instalaţiilor a fost orga­ nală şi de organizare a lu­ Octavian Mariş. „Şi tot prin Ietin de ştii
creta pe ea „Calul troian* . mi-au îndrumat primii paşi. nizat, cu ani în urmă, prin crului, soluţionînd. operativ şi forţe proprii recondiţionăm o caruselul co
1
Şi aşa a rămas cunoscută pul lucrului executa Ordi­ în meserie şi ajutorul dat efort propriu, un atelier- me­ eficient orice defecţiuni ale serie de piese de schimb blie.itate; 12.
în oţelărie. Dar, pe la ju­ nele... ce şi le dădea. De­ pentru a-mi putea continua canic. Au fost aduse aici utilajelor forestiere din dota­ sau facem unele noi, cu ca­ ştiri; 12,05
mâne; 12,25
mătatea lunii ianuarie, nu­ venea executant. A calcu­ studiile. Am vrut să arăt cîteva maşini-unelte care-şi rea sectorului. Două noi rea­ re repunem rapid în func­ ţific ; 12,15
mele i s-a transformat în lat reductoarele, a schiţat că n-am pierdut timpul de­ trăiseră de mult traiul prin lizări, de dată mai recentă, ţiune tractoarele forestiere, Radio-TV.;
renume. Lucrează într-una instalaţiile hidraulice pen­ geaba prin şcoală, că am alte sectoare, pe care mese­ argumentează convingător fierăstraiele mecanice, funi- 3 ; 15,00 Cin
16.00 Bulctir
sau, cum se exprimau cei tru cele cinci mecanisme făcut un institut nu pen­ riaşii de la S.F.E. Dobra cele de mai sus. Din gîndi-- cularele, „ifroanele", celelal­ Sfatul medi-
de aici, trage ca un... cal, ale maşinii : deplasare, ri­ tru a lua o diplomă, ci pen­ le-au readus la starea de rea tehnică şi prin eforturile te utilaje pe care le repa­ ordonate e
fără să ostenească. dicare, înclinare, rotire şi tru a şti ce să fac atunci funcţionare. şi au început proprii ale celor de aici — răm''. Muzică uşoa
tisment folc
De la „osteneala" primei blocare. Primul şi ultimul 'tind producţia mă solicită. să-şi facă. treaba cu ele. între care se evidenţiază per­ rietăţi muzic
maşini a pornit ideea unei dintre mecanisme i-au reu­ De specialişti, de oameni „La început a mers mai a- manent prin pasiune şi ab­ DUMITRU GHEONS’v scrii ; 20,45
noi maşini de şarjare, de şit mult mai bine ca la fir­ bine pregătiţi profesional nevoie — ne spune şeful a- şlagărelor; :
rezervă, care să funcţione­ este nevoie în permanen­ telierului, Alexandru, Meşină. negaţie muncitorească Petri- ştiri; 21,0
dumneavoas
ze numai în timpul cit se ma specializată. Nu degea­ ţă". Apoi ne-am mai specializat că Petraş, Viarel Oprean, Oc- CELE MAI IEFTINE într-o oră
ba s-a ocupat el de prin
repară sau este în revizie Şi acest exemplu cu ma­ şi nai, ne-am dezvoltat acti­ tavian Mariş - a rezultat o INSTALAŢII muzicale;
4
prima. însă, după primul 1967, cind a venit în olelă- şina df şarjare „scoasă" vitatea cu. un atelier de su­ macara originală, care poa­ DE IRIGARE stop muzica
contact la „maşina de re­ rie, de instalaţii hidraulice. din fier vechi este edifica­ dură şi unul de tîmplărie, cu te ridica motoare de trac­ TIMIŞOAR
zervă", rolurile s-au inver­ Maşina lui este şi de vreo tor pentru nevoia de spe­ o forjă şi o baie de degre- tor pînă la greutatea de Seceta prelungita din lu­ maţgle zilei
na. mai a.o; a impus şi im­
sat. Toată lumea a zis că patru ori mai ieftină decît cialişti. sare a motoarelor, am diver­ 1 500 kg. „Sigur, nu-i o mare pune in continuare lolosi- tal ea în indi
obiectiv pri
parcă e mai bună, mai ro­ cea de import. A confecţio­ sificat gama reparaţiilor, in­ descoperire, dar pentru noi rea la întreaga capacitate a tivitatca mu
bustă cea produsă la „fir­ nat multe subansamble din D. ALMĂSAN cit azi, cei 10 lucrători ai a- această macara era foarte tuturor amenajărilor pentru de bază al
ma... Moldovan şi lăcătu­ piese ce veneau în depozi­ irigaţii, in scopul completă­ tor importai
rii deficitului de apă din
şii". tul de fier vechi din oţelă­ sol. Venind în sprijinul a- producţiei fi
bogat să cr
Un an şi două luni i-a rie.. Desigur, să faci un ci­ griculturii; lucratorii dc la cîntece; ia,3i
trebuit tînărului subinginer lindru uzat să funcţioneze Fabrica do producţie in­ mi soara m
dustrială mică. şi prestări Partidul, sti
serVicii Hunedoara au tre­ rii noastre s
cut Ia confecţionarea roţi­ ne revoluţio
Metodă de mare productivitate: lor „bulgăreşti", nouă ase­ de răspunde
drelc — di
menea roţi au fost instala­
te şi funcţionează cu rezul­ Primăvara
muzică uşoc
exploatarea ca surpare iii saieiaje tate remarcabile la irigarea clurile, forn
păşunii de la C.A.P. Băein.
Emisiunea 1
Aceasta este metoda de
irigare cu cea mai mare ftoi culturii
Cum a devenit mina Deva extracţie de la 8,1 tone pe eficienţă, ţinind seama de un fagure
faptul că roţile asigură zi prof. univ.
dintr-o mină a avariilor o post, cit erau în 1972, ia 15,5
şi noapte trimiterea apei hâneanu.
mină a producţiilor continuu tone în prezent. Ne situăm din canal în jgheaburi şi
sporite ? Ne răspunde la a- astăzi printre minele cu cele pe conducte, fără nici un
ceostă întrebare inginerul mai mari randamente de ex­ consum de energii'. Pentru îSEP'—^aaffia.
început,, aici a fost cuprin­
Serghie Niţă, şeful secţiei tracţie din ţară. să în amenajarea pentru
mină. - In ce constă această irigare o suprafaţă de W
hectare
- Pină în 1973, şapte focuri metodă de mare productivi­ scontează păşune, unde y se DEVA : •
obţinerea
au afectat mina noastră, în tate ? producţii de masă vcrcld . - (Patria) ; r
şapte ani consecutiv. Am ră­ - Zăcămîntul este împărţit, col puţin 40—50 tone la hec­ IUJNEDOA
mas datori economiei naţio­ pe verticală, în felii cu gro­ tar. Evident, metoda de iri­ Tîrnovo (F
gare cu ajutorul roţii „bul­
lui Ciun II
nale, în această perioadă, simi de 10 metri, la baza că­ garului" so poate aplica cu (Siderurgis
cu însemnate cantităţi de rora se amplasează lucrări deosebit, succes pe toate enigmatic
minereuri. Ne întrebam ce-i de pregătire (galerii cu pro­ cursurile de apă. in special serioase
pe terenurile unde sînt cul­ PETROŞAN
de făcut, pentru că nu se fil de 8,2 metri şi cu distan­ tivate legume, plante pră­ riile I-II (
mai putea continua astfel. ţa între ele de 8-9 metri), sitoare şi alte culturi, in­ mi se întîi
Statul investea milioane, iar in centrul zăcămîntului se vestiţiile fiind minime si eu (7 Noiemb
noi, în loc să dăm mine­ formează un canal de dega­ Zi şi noapte, cele două roţi „bulgăreşti" instalate pe păşunea do Ia C.A.P. Băein efecte economice dintre întâlniri tîi
Oricum ta-
cele mai ridicate.
reuri, înecam zile la rînd mi- jare, de rupere prin puşcare, funcţionează fără întrerupere. (Muncitore:
Afacerea gi
O — » _ B _ w ... 5S _ < s _ o _ « — e> — ® farul); LO
ţia fantom,
EXPLOATAREA MINIERĂ DEVA TR1LA : /
,Secretul" plusului de 29000 marfă Zăpada alb;
(Muncitore:
na cu apă fără să producem iar din galeriile transversale citoresc);
nimic. în aceste condiţii spe­ pe zăcămînt (laterale) se în cuvîntarea rostită la venind, în medie, cîte 7 1 silit Olimpia Stingă, Glieor- faţă de fineţe naturale a pru mutâ-m
cialiştii minei, ai centrale’ perforează în evantai găuri Plenara C.C. al P.C.R. din lapte marfă pe cap de vacă ghe Nencîreanu, Berta Stin­ fost curăţată şi fertilizată. seară (Ret
Gheţuri pe
s-au pus foarte serios la de mină cu lungimi între 31 martie a.e„ secretarul furajată; Asigurînd o bună gă şi aiţii obţin şi predau Ca urmare, sînt create con­ ua roşie) ;
treabă, au făcut fel şi fel de 3,5-11 m care se puşcă. Dis­ general al partidului, tova­ furajare si îngrijire a efec­ zilnic de la loturile pe ca­ diţii ca din producţie pro­ Vom trâ:
analize, de calcule, au stu­ tanţa între două evantaie răşul Nicolae Ceau.şescu, a tivului de vaci, faţă de re le au în grijă cîte 200— prie să acoperim — aşa i (Minerul);
u
r
p
e
e
diat zile şi nopţi de-a rindul este de 1,25—1,50 metri. Ma­ subliniat necesitatea ca lu­ graficul de livrare la zi s-a 220 1 lapte. Fiind retribuiţi cum prevede Legea produ­ (Patria) ; C
metoda de exploatare utiliza­ terialul puşcat este evacuat crătorii din agricultură să a c u m u l a t un plus de în acord global, după pro­ cerii şi folosirii raţionale a ra); CEO.
tă (cameră cu surparea voită cu ajutorul maşinilor de în­ acţioneze energic pentru a 20 000 1 lapte. Posibilităţile ducţia de lapte şi produşii nutreţurilor — întreaga vin ci a la (C
a tavanului artificial descen­ cărcat prin intermediul ros- realiza o cotitură radicală de a valorifica deplin po­ obţinuţi, ei realizează cîşti- cantitate de furaje necesa­ HAŢEG : I
(1
Vilko
dent), ajungînd la concluzia togoalelor colectoare. Şi ci­ în activitatea sectorului tenţialul productiv al ani­ guri de cîte 2 700—3 300 lei ră hrănirii întregului efec­ Julek; CA
că de aici pornesc toate re­ clul se repetă. Metoda este zootehnic. Subordonînd e- malelor nu au fost însă e- lunar. Exemplul lor este tiv de animale, respectînd (Casa de
lele. Trebuia schimbată deci deosebit de avantajoasă pen­ forturile înfăptuirii acestui puizate. Iată de ce ne-am îndeaproape urmat de tehnologiile de furajare sta­ RIA : Ca
(Mureşul).
metoda de exploatare şi gă­ tru că permite, pe lîngă cele imperativ, la C.A.P. Silvaş bilite. Acţionînd în lumina
sită alta, care să- nu mai ri­ arătate, folosirea integrală a s-au înregistrat rezultate sarcinilor de a gospodări
dice asemenea probleme. timpului de lucru în abataj, care ne dau certitudinea că C.A.P. SILVAS cu maximă eficienţă fie­
- Tot răul spre bine - se utilizarea mai eficientă a sarcinile ce ne revin din care palmă de pămînt, în
spune. în ultimii ani mina forţei de muncă. La mina programul judeţean de stabilit să trecem ia orga­ Gheorghe Totorcea, Gheor- jurul fermei zootehnice am 3S8S
Deva nu mai are asemenea Deya, spre exemplu, avem autoconducere şi autoapro- nizarea păşunatului de ghe Crişan, Ionel Bîltea, cultivat cu orz şi lucerna
Timpul
pt
probleme, ci... avantaje. numai două brigăzi care lu­ vizionare teritorială sînt în­ noapte — metodă care s-a Gheorghe Merci şi alţii, Întreaga suprafaţă disponi­ 26 mai ; Vre
- Avantajele decurg din crează efectiv în minereu, deplinite în cele mai bune practicat cu bune rezultate unii dintre ei veniţi din bilă, asigurînd masa verde bilă, cu ceru
însăşi noua metodă de ex­ cele conduse de Alexa Ivdo- condiţii. Iată cîteva argu­ şi în anii precedenţi. Prin alte unităţi economice pen­ necesară pentru consumul ros ziua. Du
ploatare - cu surpare în chimov şi Iulian Dota. Ele mente. aceasta scontăm să ajun­ tru a lucra în sectorul zoo­ viţeilor. cal, vor mai
de ploaie, îr
subetaje. realizează aproximativ 95 la Faţă de efectivul anual gem la o producţie marfă tehnic. Măsurile luate şi cele ce cărcări elect
- Care silit avantajele ? sută din producţia minei, di­ de bovine planificat pe zilnică de 2 000 1. între Pornind dQ ţa roluj de­ le vorrj lua în continuare sufla modera -
- înainte se consumau în­ ferenţa pînă la sută la sută 1982, avem deja un plus altele, amintesc că fiecare cisiv ce-1 are baza furaje­ vizează, odată cu r:'cşt®ica ţomperatur' 1
l’i cuprinse
tre 24 şi 42 mc lemn cţe mi­ fiind extrasă de brigăzile de de peste 2,5 la sută, baza îngrijitor îşi duce animale­ ră pentru dezvoltarea sec­ şi ameliorarea efectivului grade iar ce
nă la 1000 de tone de mi­ la pregătiri. Exemplul, cred creşterii reprezentînd-o pră- le la păşunat de la ora 19 torului zootehnic, însilozăm de bovine, realizarea inte­ tre 20 şi 23 f
nereu extras. Acum se con­ eu, este edificator. Metoda sila proprie. Cum este şi pînă la 5 dimineaţa, ceea cel puţin. 350 tone furaje grală şi depăşirea sarcinii
La munte,
sumă pină la 3,2 mc lemn poate fi preluată cu succes firesc, maximă atenţie a- ce dă şi posibilitatea folo­ în prima etapă (lolium şi de livrare tn acest an la neral instab
la aceeaşi cantitate de mi­ şi de alte colective de mi­ cordăm sporirii producţiei sirii mai bune a păşunii secară masa verde), iar ce­ fondul de stat a producţiei temporar no
nereu, care în majoritatea neri. Numai interes să fie şi de lapte, îndeosebi a livră­ faţă de situaţia cind pă- le 32 de hectare eliberate de lapte planificate — averse de p
de descărcăr
cazurilor este recuperat şi re- preocupare pentru generali­ rilor la fondul de stat. în şunatul se face în timpul le însămînţăm cu alte cul­ 4 800 hl. lat grindin;
folosit la alte lucrări. Apoi zarea noului. această perioadă predăm zilei, pe vreme călduroasă, turi do nutreţuri. Ca în GHEORGHE PRIP de serviciu:
au crescut randamentele de UV1U BRAICA zilnic peste 1 800 litri, re­ îngrijitori de animale, cum fiecare an, întreaga supra- preşedintele C.A.P. Silvaş