Page 85 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 85
încheierea vizitei oficiale de prietenie
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VĂ
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
S O C I A L I S M U L în Republica Arabă S
SOSIREA IN CAPITALĂ
Nicolae
r
a
v
o
u
ş
l
ă
T
sosire,
La
tovarăşul
Ceauşescu, secretar gene Nicolae Ceauşescu a fost’ oase ale vizitei tovarăşului
Nicolae Ceauşescu în Siria,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.R ral al Partidului Comunist intLmpLnat de tovarăşa care se înscrie — aseme
Român, preşedintele Repu Elena Ceauşescu, de tova nea tuturor întâlnirilor ro-
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N blicii Socialiste România, răşul Constantin Dăscăles- mâno-siriene la nivel înalt
s-a întors, miercuri seara, cu, de alţi tovarăşi din — ca un moment de mare
în Capitală, după vizita o- conducerea de partid şi de importanţă în dezvoltarea
Anul XXXIV, nr. 7 634 JOI, 27 MAI 1982 4 pagini - 50 bani ficială de prietenie efec stat. şi întărirea continuă a re
tuată în Republica Arabă Pe aeroport se aflau nu laţiilor de trainică priete
Siriană, la invitaţia lui meroşi locuitori ai Capita nie şi rodnică colaborare
I-Iafez Al-Assad, secretarul lei, care au reafirmat vi dintre partidele şi ţările
general al Partidului Baas brant neţărmurita dragos noastre, în folosul şi spre
E m b le m a uzinei străluceşte atunci cînd preşedinte te şi stimă pe care întrea binele ambelor popoare, al
Arab Socialist,,
le Republicii Arabe Siriene. ga naţiune le nutreşte fa cauzei generale a cooperă
flecare îşi face în med responsabil pe sosirii s-a partidului şi statului nos rii şi păcii în lume. l Nicolae
Ceremonia
ţă de conducătorul iubit al
desfăşurat
aeroportul
a
o
u
v
T
r
ş
ă
Otopeni, unde erau arbo tru. împreună cu’ aceste Ceauşescu a răspuns cu
creator datoria! şi statului, care încadrau calde sentimente, au fost nifestărilor de profundă
drapelele
rate
partidului
căldură aclamaţiilor şi ma
exprimate
profunda
mîn-
portretul t o v a r ă ş u l u i drie şi deplina satisfacţie simpatie ale bueureştenilor
Nicolae Ceauseseu. faţă de rezultatele fructu prezenţi la aeroport.
Spre deosebire de alţi inginerul Loaai Drăghiţă, care are sarcina sa-i înve
ani, cînd problema calită şeful secţiei î. De aici nu ţe „a.b.c.“-ul profesiei, să ÎNCHEIEREA convorbirilor oficiale
ţii produselor era lăsată, meroase necazuri în func facă din ei buni muncitori.
oarecum, pe planul secund ţionarea lor. Dar acum s-a Dar bătălia pentru calita Miercuri s-au încheiat bleme actuale ale situaţiei Cei doi preşedinţi au re
al preocupărilor colectivu terminat. De curînd, în te se mai duce şi sub alte convorbirile oficiale dintre internaţionale. afirmat voinţa României şi
lui, astăzi, la Uzina de u- secţie am conceput un dis forme. secretarul general al Parti Cei doi şefi de stat şi-au Siriei de a-şi intensifica
tilaj minier şi reparaţii pozitiv pentru controlarea — Cele mai" mari proble dului Comunist Român, exprimat satisfacţia în le conlucrarea pe plan inter
Crişeior, ea se află în cen planeităţii, care, pus în me le aveam şi încă le mai preşedintele Republicii So gătură cu rezultatele vizi naţional, pentru a-şi aduce
trul atenţiei tuturor. O lucru, a dat rezultate deo avem la turnătorie ■— re cialiste România, tovară tei care, deşi scurtă, a per o contribuţie şi mai activă
dovedesc atît rezultatele sebite. Piuă nu demult, la levă inginerul Ştefan Feier, şul Nicolae Ceauşescu, şi mis analiza aprofundată a la cauza destinderii şi în
obţinute în ultima vreme, montatul rulmenţilor pe preşedintele comisiei pen secretarul general al Parti stadiului relaţiilor româ- ţelegerii în lume, a inde
eîţ. .mai ales perseverenţa axul osiei foloseam un tru calitate şi eficienţă a dului Baas Arab Socialist, no-siriene pe multiple pla pendenţei şi dezvoltării li
consiliului oamenilor mun Hafez Al-Assad, preşedin nuri, stabilirea de măsuri bere a popoarelor, a păcii
cii. Din două motive : do care să asigure dezvolta şi colaborării multilaterale.
tare tehnică veche, ne- tele Republicii Arabe Si rea pe mai departe a ra în încheierea convorbiri
riene.
ERIitîMIinii corcspunzătoare şl un ma porturilor prieteneşti din lor oficiale, preşedinţii
re număr de muncitori cu în cadi'ul noii runde de tre Partidul Comunist Ro Nicolae Ceauşescu şi Hafez
nivel de pregătire profe convorbiri, cei doi pre mân şi Partidul Baas Arab
cu care se acţionează la procedeu rudimentar şi şedinţi au făcut un cuprin Al-Assad au adoptat un
fiecare loc de.muncă pen ineficient (se bateau cu sională mai scăzut. De zător schimb de păreri cu Socialist, dintre România Comunicat comun care se
tru ridicarea continuă a barosul), care greva asupra aceea am iniţiat un curs şi Siria, în interesul
de perfecţionare în cadrul privire la principalele pro- ambelor ţări şi popoare. dă publicităţii.
nivelului calitativ al uti calităţii utilajului. Nu se
secţiei şi am trecut la
lajelor executate, mai procedează aşa, gra PLECAREA DIN DAMASC
O pondere însemnată în ţie unui dispozitiv pneu modernizarea turnătoriei
producţia secţiei I o deţin matic de presat rulmenţi, prin forţe proprii, înce- Miercuri la amiază s-a cialiste România, a efec
La sosirea pe aeroport,
vagoneţii de. mină. Dacă conceput şi realizat tot în pind de la proiectarea u- încheiat vizita oficială de tuat-o în Siria, la invitaţia unde erau arborate drape
în privinţa livrării lor rit uzina noastră. tilajelor (realizată de gru prietenie pe care tovară secretarului general al
mice, minerii din Valea Conştienţi că, în primul pa noastră de proiectare şul Nicolae Ceauşescu, se Partidului Baas Arab So lele României şi Siriei, cei
Jiului sau de la alte uni rînd, calitatea produselor tehnologică) si pînă la cialist, I-Iafez Al-Assad, doi c o n d u c ă t o r i de
tăţi din judeţ şl din ţară depinde de oameni, de MIRCEA LEPĂDATU cretar general ai Partidu preşedintele Republicii A- partid şi de stat au fost
nu aveau motive să se gradul lor de pregătire lui Comunist Român, pre rabc Siriene.
plîngă, în ce priveşte ca profesională, de răspunde (Continuare in pag. a 2-a) şedintele Republicii So (Continuare in pag. o 4-a)
litatea acestora erau nu rea tuturor muncitorilor _ a _ a „ v .. a —
meroase reclamaţii. Trep faţă de emblema fabricii,
tat. urmărindu-le funcţio comitetul de partid, con LA ZI ÎN AGRICULTURĂ Pe lingă secţia apă,
nare t la faţa locului, ţi- siliul oamenilor muncii şi canal, termoficare din
nind cont de sugestiile ce comitetul sindicatului ac Deva a Grupului între
lor ce le utilizau în sub ţionează în direcţia creării Si acţionăm cu toate forţele şi mijloacele zi de zi la prinderilor de gospodă
teran. muncitorii de la unui climat stimulativ în rie comunală şi locativă
Crişeior au eliminat cea rîndul colectivului, pentru îşi desfăşoară activita
mai mare parte a deficien ridicarea continuă a pre © întreţinerea culturilor • Executarea tuturor lucrărilor din tea un atelier mecanic
ţelor constructive. Dintre gătirii profesionale a mun — pe cit de mic, pe atît
prezenţele rămase în sus citorilor, în special a celor legumicultura ® Strîngerea şi depozitarea furajelor de important.
pensie, două dădeau deo nou veniţi. Astfel, aici s-a Strungarii, frezorii,
sebită bătaie de cap. împămîntenLt un .obicei. în centrul preocupărilor nilor în cele mai bune erbicidat, Andrei Bora şi lăcătuşii, sudorii de aici
— Nu puteam asigura Toţi tinerii primiţi în co actuale ale organelor de condiţii. Petru Şeroni, la disc, pre
planeitatea celor patru roţi lectiv sînt daţi în grija, partid şi de stat, conduce gătesc 10 ha pentru semă
de vagonet — ne spunea unui meseriaş de nădejde, rilor unităţilor agricole so TOATE FORŢELE nat fasole. Alexandru Bre-
cialiste,. specialiştilor, ale LA PRASITUL jan este la fertilizat, iar Importanta unui
tuturor lucrătorilor ogoa PORUMBULUI! alţii sînt la arat. mic atelier
relor se află efectuarea la Ţăranii cooperatori din
Jwdafii! oostru — casa noastrâ de timp şi de calitate a lu în unităţile agricole so brigada Băieşti a C.A.P.
S U N I G O S P O D A R I crărilor agricole — între cialiste din acest' consiliu Pui, împreună cu brigadie — sub competenta în-
ţinerea culturilor prăsitoa s-au prăşit mecanic, pînă ra Eugenia Pogan, dînd drumare a maistrului
rei plantarea şi însămîn- la 26 mai, peste 300 ha şi dovadă de multă hărnicie Dezideriu Pal — execu
« Cu obştea în interesul Locuitorii comunei Vaţa ţarea legumelor, recoltarea manual aproape 100 ha din şi răspundere în muncă, tă piese de schimb ne
obştii. Angajaţi în întrece de Jos au realizat prin şi însilozarea furajelor — cele peste 1 300 cultivate au reuşit să termine prima cesare funcţionării in
rea dintre consiliile popu muncă patriotică lucrări lucrări de care depinde ob cu' porumb. în toate unită prasilă manuală la po stalaţiilor din centrale
lare comunale, cetăţenii co de gospodărire şi înfrumu ţinerea în acest an a unei ţile s-a trecut şi se lucrea rumb şi cartofi ce le au le termice, staţiilor de
munei Sălaşu de Sus şi-au seţare a localităţilor în va producţii sporite la toate ză intens la efectuarea angajate în acord global pompare şi bazinelor de
propus să realizeze impor loare de peste 1,6 milioane culturile. Aceste lucrări praşilei. La C.A.P. Haţeg, — în total 32 ha. Aceeaşi acumulare a apei, uzi
tante lucrări edîlitar-gos- lei. Ei au executat lucrări sînt permanent şl pe agen mecanizatorul Ioan Taşcu hărnicie dovedesc în mun nelor de apă din Deva
podăreşti în localităţile în de curăţare şi întreţinere da celor ce muncesc pe o- lucra de zor la prăşit în- că şi ţăranii cooperatori şi Batiz. Şi, un lucru
care trăiesc şi muncesc. pe 8 ha parcuri şi spaţii goare în Consiliul unic a- tr-o tarla dinspre rîul Strei din C.A.P. Sălaşu de Jos, deosebit de important:
Astfel, în centrul civic al verzi, au plantat pomi, ar groindustrial Haţeg, care, Azi, 25 mai n.n., a ţinut unde brigada I a terminat este înţeles şi îndepli
comunei — Sălaşu de Sus buşti ornamentali şi flori. transpunînd în practică o- să precizeze şeful forma praşila manuală la cartofi nit cu succes rolul
— este' în curs de amena De asemenea, au realizat rientările, sarcinile, indi ţiei de mecanizare, pe ca şi sfecla furajeră, precum maistrului. El este e-
jare un mic parc şi un lucrări de reparaţii şi în caţiile şi îndrumările da re l-am întâlnit în cîmp, şi cei din Sînpetru, briga xemplul viu pe care
parcaj pentru autoturisme, treţineri pe 45 km drumuri te de către t o v a r ă ş u l ajunge la 20 ha. Ce mai da Bărăşti, sînt în frunte, muncitorii îl urmează şi
în parc au fost montate comunale şi desfundări de Nicolae Ceauşescu la re lucraţi ? — l-am întrebat precum şi cei din coopera îl respectă. în ce con
bord urile şi urmează să se şanţuri pe 11 lan,, au con centa consfătuire de lucru pe interlocutor. tivele agricole Livadia* Sîn- stă secretul succeselor
facă umplutura cu pămînt struit 15 podeţe şi un pod. de la C.C. al P.C.R., s-au — Avem o formaţie ca obţinute în munca cu
vegetal, apoi se vor plan e Fiecare localitate mai mobilizat şi mai puternic re termină recoltarea şi N. BADIU oamenii ? Comunistul
ta arbuşti ornamentali şi frumoasă şi mai bine gos şi muncesc cu hărnicie însilozarea secarei masă Dezideriu Pal nu pre
flori. La parcajul pentru podărită. Consiliul popular pentru îndeplinirea sarci verde, iar Ioan Durean, la (Continuare. în pag. a 2-a) tinde colegilor de mun
autoturisme se fac lucră comunal, deputaţii şi cetă că ceea ce el nu reali
rile de finisare. Toată îm ţenii din Turdaş muncesc zează. Dar pretinde con
prejmuirea şi băncile de cu hărnicie pentru ca fie ştiinciozitate, hărnicie,
pe ambele maluri ale fiu care sat să fie mai frumos, răspundere în muncă.
lui Sălaş, care trece prin mai bine gospodărit. La Ori de eîte ori este ne
centrul localităţii, au fost Spini, zona verde şi pomii voie, ziua sau noaptea,
vopsite. Au fost curăţate şi ornamentali dau un aspect comunişti ca Ioan Mar
amenajate zonele verzi din foarte frumos întregii aşe tin, Ti beri u Solomon,
faţa primăriei, căminului zări. Şi Turdaşul are o în Ioan Haţegan, Dia Popa,
x
cultural, dispensarului u- făţişare frumoasă. Zonele Balasz Ştefan, ' Vasile
man şi motelului şi se con şi spaţiile verzi sînt bine Herlea răspund prompt
struieşte un. podeţ peste îngrijite şi întreţinute, iar chemărilor pentru a re
rîu, mai în jos do consi pomii de pe marginea dru media defecţiuni şi a
liul popular. De asemenea, mului ce duce spre sat au asigura funcţionarea
s-au realizat lucrări de fost curăţaţi, stropiţi şi j§l continuă a tuturor insta
împietruire a drumurilor văruiţi. Au fost reparate laţiilor pentru asigura
Băieşti — Rîu Alb — Co- gardurile şi s-au văruit şi mmmmm rea populaţiei munici
rieşti, Sălaşu de .Sus — vopsit faţadele caselor. A- piului cu apă rece sau
Păros şi Sălaşu de Sus — semenea lucrări gospodă caldă, cu agentul termic
Sectorul horticol al I.P.I.L.F. Haţeg, ferma 3.
Rîu Alb. reşti * au fost realizate şi pentru castraveţii palisaţi. Femei lu crînd Ia pregătirea terenului necesar. (Luiza Landt,
» Prin muncă patriotică. de locuitorii satului Pricaz. corespondent).
