Page 86 - Drumul_socialismului_1982_05

naq 1 DRUMUL SOCIALISMULUI

Ce face organizaţia de partid Majoritatea brigadieri­ aspecte negative — a ho- er^ama
lor şi şefilor de schimb Brigadierii! tărit să promoveze în
pentru a-i. atrage pe tinerii satului de la mina Lonea pun fruntea formaţiilor de lu­
pe primul plan al pre­ cru oameni capabili,
ocupărilor mobilizarea şi care să ducă la îndepli­ ii,Oft Telex
la ocupaţii specific-a agriculturii ? educarea personalului pe exemplu nire sarcinile privind 11.05 Paşi d Film i
11.35
carc-1 conduc în spiritul creşterea producţiei de şi un
disciplinei şi ordinii, cărbune. în ultima pe­ ciul 11
Autobuzul de Chimindia, punsul lor, iată însă ce ne gumente trebuie concreti­ respectării stricte a nor­ rioadă au fost promovaţi lZ,:iC Pentru
un autobuz articulat, • cît spunea tovarăşa Doina zate de consiliile de Con­ de fermitate în funcţia de şef de bri­ dina ţi
un hambar, face drumul Sicoe, organizator*de partid ducere ale C.A.P., sub melor de protecţie a gadă sau de schimb o 12,10 Melocii
10.00
Telex
pînă la Ilărău, plin... pe in Consiliul unic agroin­ coordonarea comitetului muncii pentru îndeplini­ seamă de tineri care do­ 10.05 Viaţa
jumătate. Aici coboară dustrial de stat şi coopera­ comunal de partid. Şi a- rea planului şi angaja­ si dăruire! 10.00 Forma
mentelor în condiţii de vedesc aptitudini de con­ rente l
grosul călătorilor, care mai tist Deva, de care aparţine ceasta ar fi abia prima e- securitate deplină a mun­ ducători, printre care iional ,
de care încărcat cu baga­ si Jiărăul. tapă a unei acţiuni de du­ cii. Antal Ludovic, Vasile niel“
je : plase cu ceapă verde, — Nimeni nu poate a- rată. lâturarea neaj unsurilor Pînzaru, Vasile Cozma, 17.00 Studioi
cu spanac ori salată, cu firma că agricultura comu­ — Dacă ne gîndim bine, în scopul mobilizării privind asigurarea apro­ Nicolae Simion, Grigore 18.00 Inchidi
pîine cumpărate de la De­ nei Ilărău este satisfăcută ne spune tovarăşul Vasile brigăzilor de mineri la vizionării tehnico-mate- Mîndruţ, Petru Mîndruţ, 20.00 iui. Tclejii!
va. Cei ce descind în cu forţă de muncă. 12 Popa, exemplele de tineri îndeplinirea planului, sub riale a locurilor de mun­ Ion Zatomir, Elekes Mar­ 20,25 Actuali
miezul zilei din autobuzul tractoare nu lucrează pen­ care au optat pentru rămî- îndrumarea comitetului că, repartizarea de cadre tin, Dorel Boglea ş.a. 20,40 Sttî> ti
Iui —
de Deva cu cumpărături tru că nu sint tractorişti, nerea în sat nu lipsesc. La de partid, consiliul oa­ tehnice pe schimburi ce si
sînt, aproape fără excep­ forţa de muncă din zoo­ Complexul de vaci de lap­ menilor muncii, în strîn- pentru a coordona mai Experienţa a demon­ 20.35 Occiile
ţie, tineri. Logic, drumul tehnie e mult îmbătrinită, te de la Chimindia, ia sec­ să conlucrare cu organi­ bine activitatea formaţii­ strat că la fiecare front rantisn
produselor alimentare ar ferma legumicolă, de ase­ ţia de producţie anexă a zaţiile de sindicat şi lor de lucru în scopul de lucru rezultatele de­ drama
Docura
-
trebui să aibă sensul in­ menea, duce lipsă a oa­ C.A.P. Bîrsău lucrează ti­ U.T.C. a întreprins o realizării sarcinilor de pind in mod hotărî toi de 21,20 Viata
vers. O privire in curţile meni. neri care pînă nu demult seamă de acţiuni pentru plan. Cu toate acestea, munca brigadierului şi 21,55 La fro
din stingă şi dreapta dru­ erau încadraţi în unităţi cunoaşterea sarcinilor, a- în perioada care a trecut şefilor de schimb. Iată ferii —
Episod
mului care duce de la sta­ industriale. Petru Cosma, nalizarea sistematică a de la începutul anului, li­ de ce este necesar ca toţi 22.15 Telcjtu
ţia de autobuz la consiliul însemnări din Petru Voicu, Marinuţ Fa- realizărilor la n i v e l u l nele brigăzi cum sînt ce­ conducătorii formaţiilor 22.00 Studioi
popular explică de ce vin biu, Otto Bolog sînt cîţiva brigăzilor şi sectoarelor, le conduse de Marin Ciu­ de lucru sâ dovedească o şoare.
neţ;ti d
unii locuitori ai Hărăului comuna Hărău dintre ei. organizarea de dezbateri băr, Gheorghe Poenăru, atitudine înaintată, să
să cumpere legume şi ver­ Exemplul pe care ni-1 şi discuţii cu brigăzile muncească în aşa fel in­
deţuri de la oraş. într-un dă secretarul adjunct poa­ rămase sub plan şi cu Zaharia Bălăuţă, Ion Da- cit toate brigăzile să în­
euvînt pămîntul satului Ce răspuns dă, în a- te fi socotit un început cci care fac absenţe ne­ mianovici şi altele nu deplinească integral pla­
are nevoie de braţe de ceastă situaţie, comitetul bun, o confirmare a fap­ motivate şi alte abateri şi-au onorat corespunză­ nul de producţie şi anga­
muncă, iar locuitorii lui au comunal de partid ? tului că tinerii nu refuză de la disciplină. Cu pri­ tor Sarcinile de plan şi jamentele luate în între­
nevoie de hrană. De ce să — Ceva organizat, eu a- munca în diferitele sectoa­ lejul acestor analize şi angajamentele. cere. Ei trebuie să fie BUCURE!;
nu şi-o producă muncind ceastă ţintă nu am între­ re ale agriculturii. Trebuie dezbateri s-au luat mă­ Conducerea minei — pentru toţi exemplu de dioprogram
Radiojurnal
pămîntul satului ? Aici prins încă — ne răspun­ însă mai bine cointeresaţi suri operative pentru în- ţinlnd seamă do aceste fermitate si dăruire. presei ; 8,i
este aici. Hărăul este co­ de tovarăşul Dîmpu. Dis- în a opta pentru aceasta. Indii lor: 9,i
muna cu 540 de navetişti, cutînd astfel problema, îmi Iar convingerea nu se rea­ ştiri ; 9,05
dintre care circa 100 sînt dau seama că ea este de o lizează numai prin cuvin­ Activităţi adu cătoare de venituri Emblema uzinei eultătorilor
tineri. Toată această forţă însemnătate deosebită pen­ te, ci în primul rind prin Cu meseriaşii reîntorşi un venit de peste 000 000 de ştiri; 10
doric ; 30,;
de muncă ce pendulează tru comună. acţiune concretă. Ori, pe din industrie la sat, C.A.P. lei. Dar la activul echipei străluceşte râie studen
între sat şi oraş este folo­ — Şi ce credeţi că ar baza legislaţiei în vigoare Bîrsău a organizat mai în această primăvară mai letin de şti
copiii soan
sită doar în mică măsură putea întreprinde comite­ privind organizarea şi re­ multe activităţi de produc­ stau : confecţii metalice atunci dud citate; î;
la activităţi în cadrul coo­ tul comunal de partid ? tribuirea muncii în agri­ ţie şi prestaţii — îndeosebi pentru îngrădirea curţii ştiri; 12,05
perativelor agricole de __ ? cultură, consiliul de con­ lucrări de lăcătuşerie şi cooperativei, un fin ar, par­ folclorului;
producţie. — Ce părere aveţi dacă ducere al C.A.P. are largi confecţii metalice. Ultima tea metalică pentru adă­ fiecare îşi face tchnico-şliij
vanpremier
întrebarea ce întreprin­ s-ar da în studiu unuia posibilităţi de dezvoltare a realizare a echipei de me­ postul unde se prepară 13,00 Dc I;
de comitetul comunal de dintre colectivele care al­ unor activităţi permanente, seriaşi pe care o conduce brînza, în tabăra de vară a în mod Club unive
partid pentru a determina cătuiesc activul de partid care să atragă pe tineri, Viorel Marinescu — două oilor, strungă pentru muls letiu de şt
tinerii satului să rămînă a! comitetului comunal ? să-i stabilizeze la sate. So­ greifere pentru încărcat şi altele. Şi încă un amă­ responsabil şi cele d i c satu l
e
u
m
sau să se întoarcă la ocu­ — Este o sugestie bună luţii deci se pot găsi şi nunt : lucrările citate, în pe-ntinsut
paţii specifice agriculturii si ne-o însuşim. mulţi le-au şi găsit uitîn- zgură, comandate de Uzina afară de greifere, au fost creator datoria! Tehnică şi
este, în acest context, fi­ — Dar nu ne gindim du-se mai atent . în jurul metalurgică din Oţelu Roşu executate prin muncă vo- agricultură
de ştiri: r
rească. Am pus-o şi tova­ doar la un studiu teoretic. lor. Dar pentru aceasta bi­ — va aduce în contul C.A.P. luntar-patriotică. dio; 17,25
răşilor loan Dimpu, secre­ Cei ce ! vor face, trebuie roul comitetului comunal (Urmare din pag. 1) citit, patrii
tar, şi Vasile Popa, secre­ să fie înarmaţi cu argu­ de. partid trebuie să acţio­ gram muzi
serii ; 20,0(1
tar adjunct cu propaganda mentele care să-i determi­ neze concret, ferm, în per­ construirea şi m o n t a r e a 20,15 Nou
in Comitetul comunal de ne pe tineri să opteze pen­ spectivă. lor. 20,30 «adio
partid Ilărău. tru soluţia caro li se pro­ Una dintre echipele re­ zi intr-o o
numite pentru Calitatea rit murit
înainte de a insera răs­ pune. Evident, aceste ar­ ION CIOCLEI Non stop )
execuţiilor este cea dc ia
atelierul dc tratamente ter­
mice — formaţie tînără,
Li zi fi agricultură cu media de vîrstă de -25 I C I N
de
ani. Singurul vîrstnic
este şeful acesteia, Teodor
Şimon, care ne spune că D EV A :
(Urmare din pag. 1) Lucrările de întreţinere unde se muncea tot în se înţelege de minune cu (Patria);
(Arta);
se desfăşoară în condiţii flux, Iosif Tripşa, C. Ro­ tinerii- săi tovarăşi, mun­ Regina dii:
tnmăria-Orlea, Sălaşu de bune şi la ferma legumi­ şu, I. Siminic au terminat citori harnici, disciplinaţi, căra); Şco;
Sus, Rîu Alb şi altele. La colă a C.A.P. Haţeg. Vio- recoltarea şi însilozarea se­ conştiincioşi .şi buni mese­ (Sklerurgisi
sfecla furajeră, cultivată rel Vlăiconi însăminţa ul­ carei în 25 mai. în urma riaşi. De fapt, ei .osc .tă rabela (.'
meu e iubi
pe 117 ha, praşila mecanică timele 10 ha cu castraveţi, lor, Teodor Jurjuţ execu­ toate lucrările dc trata­ (Construcţii
s-a încheiat, iar cea ma­ ta arături'. în total, pe ment termic pentru unită­ ŞA.NI : (
iar de ieri zeci de coope­ (Unirea); '
nuală s-a realizat pe mai ratori au trecut Ia planta­ consiliu s-a strîns recolta ţile Centralei minereurilor tîniplă nun
bine de 90 ha. De aseme­ de pe 250 ha masă verde, Deva. „La noi calitatea în­ tul ioanid
nea, întreaga suprafaţă o- rea a 5 ha cu ardei. Aici din 425, şi s-au îhîsilozat seamnă respectarea strictă (7 Xoicmb
cupată cu cartofi — 570 mai sînt însă de semănat 2 500 tone la C.A.P. La a tehnologiei de tratare. Capitolul a
ral); VULC
ha — a fost rebilonată şi 15 ha cu fasole pentru I.A.S., din 120 ha nu s-a Sîntem policalifieaţi şi a- cii (Luceai
erbicidată şi s-a intrat la păstăi, lucrare care tre­ cest lucru ne permite să Călăreţul
insilozat nimic. Această
prăşit cu sapa. buie realizată cît mai re­ lucrare trebuie finalizată nu înregistrăm timpi ne­ nil); PETI
amiază (M
pede. cît mai repede pentru a se productivi în atelier. Pină RICANT :
ATENŢIE SPORITA putea trece la cositul lo- piesele stau în cuptoare vocea astă
LUCRĂRILOR O PREOCUPARE liumului (380 ha), trifo- executăm alte lucrări. A- tul); BKA
DIN HORTICULTURA LA ORDINEA ZILEI : lienelor (189 ha) şi apoi al cum, de exemplu, montăm înălţimi
gurabar;
STRlNGEREA tinetelor naturale — peste C.A.P. Haţeg. Teodor Jurjuţ ară in urma celor ear< prototipul unei maşini de şi vom V{
Primul popas îl facem SI ÎNSILOZAREA 9 000 ha. coltează masa verde. toreretat, utilaj complex, ORÂŞTIE :
la sectorul horticol al PRIMEI RECOLTE de mare productivitate in lacul de ;
Iancu Jiant
LP.I.L.F. Haţeg, care, pe DE FURAJE minerit". căra) ;
cele 105 ha cultivate cu O acţiune afiată în curs Provinciala
tură): HA
legume, 152 ha cu pomi şi La recoltarea şi depozi­ Fiecare palmă de pămînf — de desfăşurare aici — ini­ soarele di‘
57 ha cu căpşuni pe rod, tarea furajelor se lucrea­ ţiată de comitetele de ci a); Bl
produce legume şi fructe ză intens, cu toate forţele partid şi de sindicat şi CALAN : <
destinate industrializării, si cu randament sporit. gospodărită cu eficientă maximă consiliul oamenilor muncii de cultură;
mea s-o
însoţiţi de şeful sectoru­ A.E.I. Bărăşti a reuşit să — al cărei scap final este va K (li li
lui, ing. Gheorghe Dauer- cosească, să transporte şi Este o cerinţă imperi­ precum şi cîte 30—40 to­ unde grija faţă de culti­ tocmai antrenarea întregu­ Ca atomii
bach, ne deplasăm în cîmp. să însilozeze producţia de oasă ca fiecare palmă de ne legume. Situaţii ase­ varea terenurilor din de­ lui colectiv în ofensiva Şui) ; 1L1
(Lumina) ;
Cultura de căpşuni, care secară masă verde de pe pămînt, inclusiv terenu­ mănătoare se întâlnesc, de pozitele de furaje, din pentru calitate şi eficien­ Castr. divii
promite o producţie bună 90 ha — aproape 1 800 to­ rile din incintele gospo­ asemenea, la fermele de fermele zootehnice, incin­ ţă este depistarea unor ne­
în acest an — peste 4 000 ne. Aceasta, ca urmare a dăreşti şi cele din jurul hamei şi ia fermele zoo­ tele gospodăreşti, desfiin­ ajunsuri şi găsirea celor
kg/ha — este bine întreţi­ organizării muncii în flux fermelor zootehnice să fie tehnice aie I.A.S. Sime- ţarea drumurilor inutile şi mai bune căi de elimina­
nută. Mecanizatorii Victor continuu şi a eforturilor folosită în scopul sporirii ria, unde producţia dc defrişarea vegetaţiei lem­ re a lor. Este vorba despre
noase nefolositoare nu se
Ciora şi Virgil Solan pre­ depuse zi de zi de meca­ producţiei agricole. Un fructe şi legume ce se situează la nivelul aştep­ distribuirea în rîndul Pentru 2'
găteau terenul pentru se­ nizatorii loan Stan, Gheor­ bun exemplu de urmat realizează anual de pe muncitorilor a unui ches­ mea va fi
mănatul ultimelor 15 ba ghe Ciobanu, loan Beucă, oferă întreprinderea de terenurile din incintele tărilor, luarea acestor su­ tionar — întocmit de co­ moaşă, cu
cu fasole. O echipă lucra llerman Vimi, Iosif Komi- stal pentru creşterea por­ gospodăreşti şi din jurul prafeţe în cultură găsin- misia inginerilor şi tehni­ mai noro
veşi şi Marin Beefi, la a- cilor Oră.ştie. Directorul acestora se ridică la zeci du-se abia în faza de cienilor — ce cuprinde o cînd izolat
la pregătirea terenului intenţii. Astfel de aspecte se dc plo
pentru cultura de castra­ dresa cărora ing. Emil Jel- unităţii, îng. Voicu Găină, de tone. se întîlnese la C.A.P. Bre­ serie de întrebări vizînd descărcări
veţi palisaţi, alta uda ar­ dujer, directorul asociaţiei, ne spunea că la cele patru La C.A.P. Bretea direct creşterea calităţii, va sufla i
are numai cuvinte de lau­ complexe este luată în Română s-a luat în cul­ tea Streiului, Tteapa. Piş- productivităţii şi eficienţei Temperalu
deii, iar alta săpa în ju­ dă, Aici, în urmg celor care cultură suprafaţa de 3,5 tură, însămînţîndu-se cu chinţi, Sălaşu de Sus, Rîu muncii în fiecare sector şi fi cuprins
rul pomilor. Lucrările de strîng furajele, alţi mecani­ compartiment al uzinei, grade, iar
întreţinere în livadă — zatori — Tiberiu Bai, Mi- hectare situată în incinta plante furajere,. o supra­ Alb şi altele. Se impune „încă de acum — sublinia­ tre 25 şi ;
neaţa, lc <>.
ca în fiecare consiliu unic
prăşit, fertilizat, stropit — hai Ga bor, Petru Mihuţ, şi în jurul fermelor, din faţă de 2 hectare, ce au ză Victor Almăşan, secre­ ceaţă.
sînt la zi. în executarea care 1 500 mp sînt ocu­ fost recuperate prin res- agroindustrial să fie puse Pentru v
loan Resedea şi Octavian paţi de solarii. Terenu­ trîngerea şi sistematiza­ în valoare toate suprafe­ tarul comitetului de partid zile: Vreir
la timp şi în bune condi­ Vlăsceanu — ară, fertili­ rile respective sînt culti­ rea incintei fermei zoo­ ţele, aşa cum s-a stabilit al uzinei — acţiunea şi-a nernl frur
ţii. u lucrărilor din ferme zează şi discuiesc, iar vate cu legume şi pomi tehnice. Preocupări meri­ în urma inventarierii te­ dovedit utilitatea, clin ches­ lemporar i
îşi aduc contribuţia ingine­ loan Făţan seamănă a fructiferi, produeîndu-se torii în acest sens se renurilor respective, a- tionare reieşind idei şi zile, cînd,
averse dc
rii Gheorghiţa şi Ştefan doua cultură furajeră. La anual pentru cantină sau întîlnese şi la cooperati­ ceasta constituind o im­ propuneri deosebit.de va­ produce c
Toth, Aurel Băcălete, şe­ buna desfăşurare a muncii personalul muncitor peste vele agricole din Deva, portantă resursă de a loroase, pe care în final trier. Tt
ful de echipă loan Mariş, îşi aduce o contribuţie de 5 tone fructe (producţie Şohnuş, Lăpuşnic, Băcia, spori producţia agricolă. ie vom analiza cu respon­ xime vor
25 şi 30 gr
mecanizatorii şi muncitorii seamă şi Gheorghe Vlăs­ ca se va dubla cînd vor Boşorod şi altele. sabilitate’ şi traduse în nime intri
din toate formaţiile de ceanu. şeful secţiei de me­ intra toţi pomii pe rod), Există însă şi unităţi NICOLAE TlRCOB viaţă în cel mai scurt Dimineţile
lucru. canizare. La C.A.P. Haţeg, timp".