Page 87 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 87
mi. 7 634 % JOI, 27 MAI 1982 pag. 3
Activitatea cttltiiral-edttcativă Aceste c u v i n t e le-am tate cu argumentul cifre
mmm auzit rostite de mai mulţi lor. Astlel, lucrătorii auto
in sprijinul producţiei — călători Deva. Am în anul trecut, 37 000 litri mo
m m m m m lucrători de la Autobaza II bazei au economisit, în
ţeles că în cadrul colecti torină, 17 000 litri benzină IERI, ÎN „CUPA ROMÂNIEI"
„Dorim oa prii tot es faeem
viaţa lungă vului fruntaşii se bucură de şi 2 100 litri ulei pentru
ial : ..Lumini Ieri s-au disputat, pe te tuş (min. 27), lordache
rc»‘ — cpiso- stimă şi respect, iar aceş motoarele Diesel, iar anul renuri neutre, meciurile
tia, prin hărnicia şi efor acesta (in patru luni) 3 700 (min. 55) şi Augustin (min.
•urlca şi gră- turile lor, prin abnegaţia litri motorină, 7 100 litri din cadrul sferturilor de 78), respectiv, Dumitrache
tuicavoâstră finală alo popularei com (min. 20), Nicşa (min. 53) şî
populare să redresăm producţia" în muncă constituie un e- benzină şi 500 litri ulei de petiţii de fotbal „Cupa Andone (min. 07).
motor.
o Iii .xemplu pentru ceilalţi. Avînd aceste cifre in fa României", întrecere ce se Un meci echilibrat s-a
Am căutat să găsim iz
artistice iau- desfăşoară sub genericul
Festivalul na- — Dorim -- ne declara lor, scăderea opririlor ac vorul hărniciei, al succese ţă era■ firesc să aflăm şi desfăşurat şi la Rm. Vîl-
ntarea Romă- Ioan lonaşe, secretar ad cidentale a instalaţiilor cu lor. Şi am aflat că lupta cine sînt fruntaşii care au „Daciadei". cea, unde F.C. Argeş Piteşti
tiucretiilui junct cu probleme de pro flux continuu de la fur necontenită cu risipa de muncit cu toată hărnicia, în derbiul acestei faze a a întrecut tot Ia limită, cu.
a programu- pagandă în comitetul de nale şi cocserie". Buna "competiţiei, la Braşov, în 2—1 (1—0), echipa Rapid
partid al Combinatului si pregătire profesională — prezenţa unui număr re Bucureşti.
ea economică derurgic „Victoria" Calaşi garanţie a eficienţei în „le mîndrim eu cord de peste 25 000 de Formaţia F.C. Baia Mare
.ura par Ii da —- ca prin tot ce facem producţie — o vizează şi spectatori, Dinamo Bucu a cîştigat cu 2—1 (1—OJ,
le cc patrioţi- să sprijinim producţia, să concursurile interne pe
oluţionare reşti a învins cu scorul de partida susţinută la Hune
*82 : Obs cu- ne încadrăm în parametrii meserii (furnalişti, cocsari, fruntaşii noştri 44 4—3 (2—1), formaţia Cor- doara cu Chimia Rin. Vîi-
mistic optimi de funcţionare la energeticieni), în cadrul
tor destine, noile agregate, să ne re vinul Hunedoara, la capă cea, în timp ce la Mediaş,
ar cărora pregătirea teoretică tul unui joc frumos, cu conform aşteptărilor, Gl««
tu ral ii dresăm complet. se îmbină cu cea practică. multe goluri, de un bun
srele cunoaş- Pasul făcut pe drumul — Dialogul pe aceeaşi carburanţi şi lubrilianfi sub realizind asemenea econo ria Bistriţa a obţinut o vic
ria.1 stiiaţii'ie. scenă, ajuns în acest an la orice formă s-ar manifes mii in condiţiile unor con nivel tehnic si spectacular. torie facilă, cu 3—0 (3—0),
Yl redresării economice dove ta ea, şi, deci lupta pentru sumuri cît mai restrinse, Golurile au fost marcate în faţa echipei Minerul
h deşte că dorinţa a devenit a cincea ediţie — preciza economii cit mai mari la pentru care merită în- de Custov (min. 7), Văe- Certej.
muzicii w- acţiune, iar prin „tot ce Ioan Vidican, directorul
Midii roma- facem" se înţelege şi în clubului — presupune trei aceste produse deficitare tr-adevăr stima şi preţuirea
eri şi de azi. este un factor puternic de care se bucură din par
treaga activitate politico- e t a p e : a competiţiilor mobilizator. ,,Pină şi reali tea colectivului. RUGUL Divizia A
ideologică . şi cultural-ar- sportive, a întrecerilor ar zarea indicatorilor de plan Ei sînt şoferii Ioan Bulz
tistică. Pentru că această tistice (în cadrul cărora trebuie cintărită cu aceas Etapa a 24-a a campio Alte rezultate: Ştiinţa
(care lună de lună econo
activitate este îndreptată fiecare secţie trebuie să se tă balanţă“ a economiei miseşte natului diviziei A la rugbi CEM.IN Baia Mare — Vul
de
spre îmbunătăţirea mersu prezinte obligatoriu cu cel de carburanţi — ne spu motorină), 250—300 litri Be- a fost marcată de surpri can 15—0 ; Universitatea
Gheorghiuţ
lui producţiei, a stării dis puţin opt genuri de for nea ing. Petre lacob, şe niamin, Zahei Bodea, Ale za înregistrată la Bîrlad, Timişoara — C.S.M. Sucea
I : 6,00 Ra- ciplinare la locul de mun maţii) şi a creaţiei tehnice ful autobazei, una dintre xandru Minâstire, Ionel unde echipa locală Rul va 13—10; C.S.M. Sibiu ■=-
iimineţii; 7,00 de masă. în combinat sînt mentul a reuşit să învingă Politehnica Iaşi 3—0; Glo
8.00 Rcyista că, în căminele de nefa- cele cu rezultate foarte bu Cioară, Ionel Faur, Petre cu scorul de 14—4 forma ria P.T.T. Arad — Far ud
urletul me- milişti, in societate, spre şapte brigăzi artistice în ne în întreprindere. Nu ne Turm şi alţii.
Buletin de stabilizarea forţei de mun secţii si una a clubului, este indiferent cu ce preţ Ei au maşinile cele mai ţia Steaua Bucureşti. Li Constanţa 0—9; Sportul
ptui(1 cin as- dera clasamentului, Dina- studenţesc — R.C. Griviţa
L0,00 Buletin că, conştientizarea munci care folosesc cu succes ar realizăm sarcinile de plan bine întreţinute, sarcinile mo Bucureşti, a cîştigat cu Roşie 0—3.
VIoment fol- torilor de necesitatea sto- ma criticii. Prin repertorii, ce ne revin, Dorim să le de plan realizate şi eco
urmaţii eo- realizăm la o cotă cît mai nomi/ însemnate pe seama 18—13 partida disputată în în clasament conduce e-
i:; 11,00 Ru- P'”'vi.i risipei de materie primesc valenţe educative deplasare cu Ştiinţa Petro chipa Dinamo cu 68 punc
11,05 Sintem primă,' materiale şi ener şi celelalte formaţii ale inaltă a eficienţei econo exploatării raţionale a au şani, fiind cu două etape te, urmată de formaţiile
11,35 Publi- gie, de recuperarea mate clubului : fanfara, corul, mice, cu un consum de tobuzelor şi remedierii o-
' Buletin de carburanţi cît mai mic“. perative a cauzelor care înainte de încheierea cam Farul Constanţa — 63
•in comoara rialelor refolosibile şi re- taraful de muzică populară pionatului virtuală cam puncte şl Steaua — 61
.15 Magazin condiţionarea p i e s e l o r , şi formaţia de muzică u- Cuvintele şefului auto conduc la supraconsum. pioană. puncte.
Î5 12.55 A- spre ridicarea gradului de şoară. bazei au prins un contur
Radio-TV. ; real, cind au fost confrun- PAUL VALER
la 3 : 15,00 cultură şi a pregătirii pro Fără pretenţia de a c-
0; 18,00 Bn- fesionale s.a. puiza întreaga gamă de
16,05 Cînte- manifestări cultural-educa- Pentatlonul atletic şcolar
16,20 Sfatul Care sînt genurile de ac
16,25 Azi ţiuni prin care aceste' de tive eu efecte directe sau Sîmbătă şi duminică, sta ligate de municipiul Deva
mele; 36,40 ziderate se materializează ? indirecte asupra producţiei dionul „Cetate" din Deva a — la fete şi municipiul Hu
ganizare în trebuie să mai amintim găzduit întrecerile din ca nedoara — la băieţi.
7.00 Buletin O permanentă şi bogată
Tribuna ra activitate educativă cu im însă şi acţiunile complexe drul etapei judeţene a pen Deosebit de interesant a
ft păr şi te plicaţii în producţie des „la navetişti acasă", ex tatlonului atletic şcolar şi a fost concursul de selecţie,
ea •— pro- făşoară biblioteca tehnică. punerile şi mesele rotunde concursului de selecţie la tinerii dovedind înalte ca
J8,00 Orele
iiicliojurnal ; Bibliotecara Alexandrina pe diverse teme, preocu atletism — 100 m — rezer lităţi tehnice. Locul I, atît
ştiinţifice; Matea se deplasează în. parea gazetelor de perete vat tinerilor din mediul ru la fete cît şi la băieţi, a
Iii; 22,00 O pentru oglindirea realită ral. Au participat peste 250 revenit reprezentanţilor co
3.00 Bijule- secţii, unde organizează ţii, serile culturale pentru
23.30—5,00 acţiuni cu cartea .şi în de sportivi din toate loca munei Rîu de Mori, respec
a! nocturn. special cu cea tehnică. Lu tineret, proiecţiile de filme lităţile judeţului, din care tiv elevilor Angola Drăghin
etc. Este adevărat că nu 60 din mediul rural. şi Cornel Ivan, aceştia fiind
nar în cadrul acţiunii „po întotdeauna acţiunile — In urma disputării celor cei care vor reprezenta ju
litehnica muncitorească- — indiferent că se organizea cinci probe, pentatlonul a deţul în finala pe ţară, din
sînt prezentate recenzii şi
ză în secţii, la club sau în fost cîştigat de reprezentan 12—-13 iunie.
informări pe teme tehnice căminele de nefamilişti — ta municipiului Deva, Lu Etapa judeţeană a fost
pentru cei 300 de specia pe Monica — la fete, iar la organizată de Comitetul ju
icrpoiiţistul se bucură de audienţa do
: de iarnă lişti care o frecventează. rită. E vina deopotrivă a băieţi — de Marian Măr- deţean al U.T.C., cu spriji
JEDOARA : Despre efectele „politehni realizatorilor ca şi a celor goi, din Hunedoara. Ştafe nul Comisiei judeţene de
novo (Fla- tele şcolare care au înche atletism. (Nicolae Gavrea,
irajului III cii"* ne vorbeşte Carol care, oameni de bază în
Maria _ Mi- Jurj, secretarul comitetu producţie nu-i antrenează iat pentatlonul au fost cîş- corespondent).
N urnele şi -pe cei cu... scăpări dis
soriile I-lî lui .indicatului al combi
PETJRO- natului : ciplinare, la aceste acţiuni.
a spartă „Această activitate era Dacă această stare de in Examenul pentru obţinerea certificatului
mi se in diferenţă — din partea u-
ie © me necesară pentru reprofila de traducător
seriile; r-ii rea unor cadre şi pentru nora — va fi depăşită va Centrul special de per certificatului de traducă
LII PENI : avea şi mai mult de cîşti- fecţionare a cadrelor din tor. Informaţii suplimen
ea (Cultu- informarea lor în meserii gat calitatea manifestări
Saltimban- înrudite cu cea de bază. consiliul culturii şi edu tare se pot obţine de la
: LONEA: Rezultatele ? Participarea lor, ordinea şi disciplina caţiei socialiste anunţă biblioteca judeţeană sau
:ic (Mine- din combinat şi, nu în ce că pînă la 15 iulie a.c.
Apus la directă la rezolvarea, fără le din urmă, planul de bibliotecile municipale şi
rcsc) ; U- a se aştepta intervenţia producţie. se fac înscrieri la sesiu
ru mută-mi nea de examene din anul orăşeneşti, sau din Bucu
i (Iteteza- altor specialişti, a proble 1982 pentru obţinerea reşti, la telefon 131173.
lieţuri pe melor ivite în schimbul VIORICA ROMAN
a roşie) ;
Vom trăi
Minerul) ; » a O a « - « - 0 » - » — a — — » — » — « — * — a ~ f* - & — » — ® — « — » — * — o — & — x, — » — « — ti, — « — « — » — o — a —
>ara din
(Patria) ; D. H. ore 33 de ani şi a se cuvenea pentru munefli
ucul (Fla- muncit 13 ani ca electrician Niciunde nu e mai bine decît în tara In care te-ai născut depusă, nu v-aţi dat seamo
GTU-BAI : in harnicul detaşament a!
i de cul- că în Austria, R.F.G. sa«
Oomni- siderurgiştilor hunedoreni. A chiar în S.U.A. nu vă puteţi
•’Uto (Da- fost tot timpul apreciat pen reuşit să părăsească în mod realiza ca om, ca în ţcira pe
Juiek ; tru activitatea desfăşurată, unde noi, străinii, eram pri lui salvator, credeam eu, am aici, aşa cum au putut, Aş
te (Casa clandestin patria şi să ajun viţi cu dispreţ şi ură, m-a lucrat în tot acest timp „la teptau cu nerăbdare ziua în care aţi părăsit-o?
; moartea s-a bucurat de stima tova gă într-o altă ţară. Au fost determinat să părăsesc la negru". N-aveam drept la care li se va aproba intra — Ba, mi-am pus mereu
pe I< la- răşilor săi de muncă. în ul însă depistaţi, interogaţi, a-
Sl MERI A: numai trei zile această ţa muncă. Cei care angajează rea în ţară. Am stat de această întrebare şi în cele
ţi (Mure- tima vreme însă, influenţat restaţi, iar apoi eliberaţi. ră şi să mă reîntorc în Aus-‘ ştiu asta, şi de aici şi situa vorbă cu ei, i-am întrebat din urmă am ajuns la con
Logodnlca de unii şi de alţii, de mem Le-a reuşit şi- tentativa de a tria cu speranţele că în cele ţiile cele mai înjositoare. O- să-mi spună cum e acolo, vingerea fermă că nicăieri
EL ARI : bri ai cultului religios din. ajunge în Italia, de-a cu din urmă voi ajunge totuşi ferta era de regulă, pentru în S.U.A.
netul), în lume nu e mai bine decă
core face parte, dar mai treiera localităţile Triest, Ro în S.U.A.", muncile cele mai grele, prost - Cîndva, îmi spunea unul- în ţara în care te-ai născul,’
ales de propaganda tenden ma, Veneţia, Florenţa pe - înainte de a părăsi ţa plătite ori refuzate de mun dintre cei care au emigrat Şi astfel am făcut demersu
ţioasă făcută împotriva ţării unde au căutat de lucru, ra aţi împărtăşit cuiva din citorii autohtoni. Eu am fă în S.U.A., situaţia noastră rile pentru a mă reîntoarce
orice, pentru a-şi cîştiga e- familie, intenţia ? cut şi pe ajutorul de zidar, nu era prea grea, dar nici
noastre prin intermediul pos în patrie. M-am bucurat de
xistenţa. Dor aici, ca- dealt - Da, in cîteva rînduri am adică pe salahorul, m-am o- atît de roză cum era descri
tului de radio „Europa libe clemenţa statului nostru şi
382 : Vre- fel în toate ţările capitaliste adus vorba despre aşa ceva cupat şi de instalaţii sanita să de cei care doreau să ne iată-mă în sfîrşit acasă, lin
îeral fru- ră", în conştiinţa lui D. H. şomajul i-a pus în faţa unei dar tata mi-a retezat-o ho- re, de transportul şi încărca racoleze, folosind în acest
variabil, a încolţit ideea aventuristă realităţi triste. Din cîştigul gă cei dragi, lingă tovarăşii
»ă~amiaza, de a pleca în S.U.A., unde, tărit : „Fiule, scoateţi din tul resturilor menajere, de scop minciuna, perfidia, e- mei de muncă, alături de
dea aver- de pe urmele unor munci cap asemenea gărgăuni !". multe alte lucruri. Plecam misiunile postului de radio care am cunoscut satisfacţii
otite de gîndea el, se va putea a- umilitoare, pe care alţii le Eu însă, precum vă spuneam, din lagăr dimineaţa devre „Europa liberă". Acum însă
;e. V&ntul firma în mai mare măsură, refuzau, abia reuşeau să-şi am procedat aşa cum hotă- me pentru a-mi oferi braţele guvernul S.U.A, îşi dă sea şi bucurii, care m-au primit
din est. va putea trăi cît mai uşor. cu încredere şi dragoste.
nirne vor potolească foamea. Cind nu rîsem de muncă şi, dacă aveam ma că politica mai „libera — Cum se vede ţa'a noas
10 şi 13 în cele din urmă a cerut găseau de lucru, răbdau. in sfîrşit, reîntors la Vie- noroc să găsesc ceva, mă lă" în privinţa imigranţilor,
ixime în- - deşi a fost sfătuit să nu Dormeau pe unde puteau cu na am fost reinternat în la- întorceam seara tîrziu. A dusă anterior, a constituit o tră de departe ?
î. Dimi- o facă - să plece (în mod gîndul că a doua zi le va fi găruf de la Treislrirchen, — Oriunde te-ai afla,
produce doua zi de la capăt, pentru greşeală. De aceea, în ulti
legal). Cerinţa să, n-a putut mai bine. unde am stat în carantină că „cei de la negru" lu ma vreme s-au întreprins ac România se vede cum se ve
'ele două fi rezolvată însă în timpul Dar, să reluăm firul aven timp de 18 luni. crează numai ca zilieri. ţiuni pentru descurajarea i- de ţara în care ' te-ai năs
fl in ge- turii lui D. H. După aproxi - Desigur, în Treiskirchen Eram socotiţi peste tot o migraţiei ilegale, in ce pri cut. România este ţara noas
cu cerni în care or fi dorit el şî ast
ipă nmie- fel a luat hotărîrea, deloc mativ 10 zile, ajutat de urr aţi avut prilejul să întîlniţi mină de lucru ieftină, bună veşte condiţiile de muncă tră, casa în care am reuşit
•or cădea chibzuită, de a trece în mod nepot al său, cu domiciliul, oameni care doreau acelaşi pentru muncile cele mai gre pentru cei care au ajuns în să mă reaşez in rosturile
şi sc vor î-n Austria, a reuşit să ajun lucru ca şi dumneavoastră ? le, un om de care te poţi S.U.A., ele nu diferă cu ni mele şi în care eu şi ai mei
*1 elec- fraudulos graniţa şi de a a- Aţi încercat să obţineţi pa mic de cele din R.F.G. sau ne vedem nestingheriţi de
irile ma junge, orice s-ar întîmpla, în gă în această ţară unde a descotorosi cind vrei.
nşe între fost internat în lagărul de ia şaport pentru S.U.A. ? în lagăr am cunoscut şi din Austria. munca noastră, de viaţa
cele ml- „ţara fericirii", cum socotea Treislrirchen, apoi în R.F.G. - Da, l-am solicitat dese cetăţeni români care erau în - Intrînd în lumec aceas noastră.
15 grade. el 'S.U.A. Şi împreună cu un „Auzisem că aici e bine. Dar ori dar fără nici un rezul drum spre patria şi familia ta, a oamenilor ignoraţi, jig
;onţă.
cit prieten al său, P. V., au ^ binele ce l-am găsit aici, tat. în aşteptarea paşaportu lor, veniţi din S.U.A., pînă niţi şi frustraţi de ceea ce li VASILE PĂŢAN