Page 89 - Drumul_socialismului_1982_05

sala ce

Căldura eilectivuhi

Radu Trufaş, un tînâr de va face de aici încolo o fac una !« alici dintre aceste
29 de ani, care pînâ cinul tot oamenii. De aceea, ne submeserii, dacă vreţi. Unii
trecut îndeplinea funcţia de ocupăm de ei şl mai ales au acceptat, alţii nu. Nu-i
s e c r e t a r a! organizaţiei de cei care vor îndeplini nici o nenorocire, am zis
U.T.C. în secţia de maşini- ce trebuie in viitor. Totul noi, dar dintr-o dată am
unelte a întreprinderii me­ pleacă de la ce statut are înţeles cu cine avem de-a
canice Orâştie, este azi se­ fiecare, ca să zic aşa, dacă face. Drept pentru care pe
cretar adjunct cu probleme­ este calificat şi ce crede cei dornici să se policalifice
le organizatorice a! comite­ despre muncă. Pină une­ i-am ajutat, pe ceilalţi i-am
tului de partid clin aceeaşi alta vrem ca organizaţia de lăsat să lucreze mai depar­
secţie. Adăugaţi aici şi partid sau de U.T.C. să re- te pe maşinile !a care se
faptul câ secretarul comi­ simt mai bine. Omul nu
tetului, ca şi secretarul ad­ LA trebuie judecat întotdea­
junct cu problemele de pro­ ÎNTREPRINDEREA una după prima reacţie.
pagandă, sînt trimişi mo­ Aşa s-au policalificat foar­
mentan la cursuri de pre­ MECANICĂ te muiţi, între care Viorel
gătire, iar el este acum ORÂŞTIE Lascu, Mireia Bubatu, loan
locţiitorul ambilor, lucrînd, Şendroiu, Nicolae Dudaş.
în acelaşi timp, în produc­ prezinte un reper decisiv -in Aceosla ci răspuns şi do­
ţie. viaţa fiecăruia. rinţei multora de a se po-
Nu cu el încep şi nici nu lată, anul trecut, cele 6 licalifica, de a fi mai utili
se termină, fireşte, lucrurile organizaţii de bază din sec­ întreprinderii şi lor.
în această mare secţie, dar ţie au primit în rindurile Treptat, cum spuneam,
prin el, prin modul în care partidului 21 de tineri, toţi cea mai mare parte a a-
concepe şi trăieşte munca, proveniţi din U.T.C. Anul a- cestor tineri au intrat în
viaţa, s-ar putea explica cesta, deci în patru luni, au perspectiva de a fi primiţi
multe adevăruri de aici. mai primit încă 11 oameni. in rindurile partidului. Pen­
Căci, abia privindu-l mai Vreau să spun că în inte­ tru organizaţiile de partid
atent am avut emoţia pri­ riorul acestor cifre se află lucrurile nu s-au încheiat
8a«d-aneheiă ta întreprinderi miniere din Valea jiului mei întrebări pe care i-am multă muncă omenească. însă aici. Dimpotrivă. Noii
pus-o : Am încercat caracterele lor membri de partid au primit
— Cum se ocupă organi­ după nevoile pe care ni sarcini de aşa manieră in­
i'ie afectată realizarea sar­ zaţia de partid din secţie lo-a impus producţia. Sec­ cit să le pună la încerca­
cinilor la producţia de căr­ de formarea tinerilor ca oa­ ţia, cum spuneam, s-a dez­ re capacitatea de orientare,
bune pe semestrul I şi pe meni de nădejde, înţelegînd voltat şi a fost nevoie de tenacitatea şi priceperea.
întregul an. Doar că tre­ prin aceasta calificare, oameni tot mai mulţi. Este Nici unul n-a rămas fără
buie să se acţioneze mai cultură generală, stabilitate, greu să faci faţă ritmului sarcini, dar nici fără spri­
dinamic din partea tutu­ perspectivă ? dacă nu lucrezi calitativ, jin, pentru a şi le îndeplini.
ror minerilor noştri, să - Sîntem un colectiv ma­ aşa cum o cere însuşi to­ in secţie vin tineri repar­
Cerinţele continuu sporite de cărbune cocsificabil utilizăm raţional, la pa­ re, iar vîrsta medie nu de­ varăşul Nicolae Ceauşescu. tizaţi din alte oraşe ale ţă­
şi energetic au impus în toate întreprinderile miniere rametri, dotarea tehnică, păşeşte 23 de ani. înţele­ Ajungem la policalificare, rii. Prima grijă a organi­
din ţară şi din judeţul nostru un ansamblu de măsuri să ne organizăm mai bine gem şi exigenţele fireşti ale căci meseria de aşchietor zaţiilor de partid şi U.T.C.
menite să determine realizarea unor producţii sporite munca în subteran, să ne stadiului în care ne aflăm, nu este numai strungar - este ca fiecare tînâr să
de resurse energetice. în lumina orientărilor date de îmbunătăţim activitatea de înţelegem şi tinerii, cu tot cum se înţelege uneori. În­ aibă un loc de muncă,
conducerea partidului, de secretarul generai al parti­ aprovizionare şl transnort. ce e a lor. seamnă şi rabolor şi fre­ unde să locuiască şi unde
dului. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru recupera­ ÎNTREPRINDEREA întreprinderea s-a dezvol­ zor şi rectificator şi morte- să mănînce - ca premise
rea răinînerilor în urmă din anul 1981 şi din primele MINIERA VULCAN tat, se dezvoltă şi se mo­ zor şi... Deocamdată aces­ ale unei stabilităţi. Oame­
patru luni ale anului curent este necesar ca în 1982 dernizează, ei înşişi trcins- ta este stadiul in care lu­ nii se apropie de ei, îi pri-
să se realizeze suplimentar, la nivelul ţării, o canti­ La nivelul întreprinderii formindu-se. Organizaţia crăm. Am cerut, cum spu­
tate de 1 milioane tone de cărbune, din care peste există o rămînere în urmă noastră de partid ştie că neam, din timp în timp, CORNEL ARMEANU
700 000 tone în Valea Jiului. de 200 ml la lucrările de ceea ce este şi ceea cs se unor tineri să treacă ds ia (Continuare in pag. o 2-a!
pregătire. De ce nu se
Cum se acţionează în acest domeniu, care este
stadiul lucrărilor de pregătiri şi deschideri pentru realizează planul ? ‘
realizarea planului pe semestrul I şi pe întregul un — Au fost şi unele cau­
ze obiective, preciza ingi­
— am aflat din discuţiile purtate cu factori răspun­
zători de soarta producţiei de la mai multe între­ nerul principal de la bi­
prinderi miniere. roul plan-dezvoltare, Au­
rel Matiaş. La sectoarele
IV, VI şi VII, şapte bri­
ÎNTREPRINDEREA deplini t atit la săpări şi găzi au fost reorientate
MINIERA IA PENI betonări, cât si la lucrările spre alte activităţi de ex­
geologice de investiţii, iar
Dacă de la începu­ la lucrările de pregătiri, tremă urgenţă : reprofila­
tul anului, mina Lu­ cu excepţia sectorului IV, rea unor lucrări existente,
pe ni nu si-a îndeplinit toate celelalte sectoare au intrate in presiune. Dar în
prevederile de plan la ex­ importante depăşiri de acelaşi timp sînt multe
tracţia de cărbune, aceas­ plan. cauze subiective. Afirm a-
ta nu se datorează nerea- cest lucru deoarece la lu­
lizării lucrărilor de pregă­ — Ce perspective există crările de pregătire nu
tiri şi deschideri. Dimpo­ în continuare de îndepli­ ducem lipsă de forţă de
nire a planului la pregă­
trivă. Inginera Veturia Mo­ muncă. Nu există însă o
dei. şefa biroului planifi­ tiri si deschideri ? preocupare susţinută pen­
carea şi urmărirea produc­ — Din acest punct de tru aprovizionarea cores­
ţiei ne spunea că în pe­ vedere sînt condiţii în punzătoare cu armături, Aspect de muncit <le t;i lncjitriie de mndcriiizr.ic •>> i;" spudiirive ce se execută la
rioada care a trecut clin toate sectoarele şi la ni­ Asociaţia economică inte.reim perul istă pentru creşterea va oilor eu lapte Uia.
acest an. planul a fost in­ velul minei, incit să nu (Continuare in pag. a 2-a)
ii» —
Iii spiritul tradiţiei şi experienţei N AGRICULTURĂ Âefiimi de
f
locale - acţiuni ferma pentru modernizare

creşterea producţiei de furaje şi gospodărire

La Asociaţia economi­
Asigurarea bazei furaje­ respunzătoare întregului e- că intercooperatistă Ilia
re — factor esenţial în feclir de animale. Ţinînd sc desfăşoară largi ac­
creşterea efectivelor si a seamă de indicaţiile, o- Realizarea în cele mai hectare. Cooperatorii din Cooperatorii dovedesc ei ţiuni de modernizare şi
producţiei animaliere — con­ rientările .şi sarcinile date bune condiţii a întregului brigada Săcăma.ş au trecut răspundere sporită faţă. de gospodărire, acestea rea-
stituie o sarcină de mare de t o v a r ă ş u l Nicolae volum de lucrări care ho­ primii la prăşitul manual soarta recoltei, participind lizîndu-se în regie pro­
răspundere pentru primă­ Ceauşescu, la şedinţele de tărăsc soarta producţiei a- al porumbului deoarece masiv ia prăşitul sfeclei şi prie, cu participare ne­
rie, pentru conducerile u- lucru .şi plenarele C.C. al grioole a acestui an nece­ numai prin efectuarea la cartofilor. mijlocită a personalului
nităţiior agricole, cât şi P.C.R., precum şi La plena­ sită organizarea ireproşa­ timp a lucrărilor de în­ Cuvintele de laudă la a- auxiliar de întreţinere,
pentru gospodăriile popu­ ra Consiliului Naţional al bilă a muncii în fiecare u- treţinere se poate contra­ dresa mecanizatorilor Vio­ între altele, aici au fost
laţiei. Agriculturii, folosind tra­ nitate şi folosirea cu ran­ cara efectul negativ al rel Blaj si losif Colineac construite şoproane, o
Cum se acţionează în co­ diţia şi experienţa locală, dament ridicat a tuturor secetei prelungite, distru­ au acoperire în fapte, ei magazie, un atelier me­
muna Brănişca pentru a se vom acţiona pentru creş­ forţelor şi mijloacelor me­ gerea buruienilor şi se străduindu-se să realizeze canic, depozit de carbu­
asigura mai multe nutre­ terea producţiei de furaje canizate. Iată cîteva aspec­ păstrează umiditatea solu- în cele mai bune condiţii ranţi şi pesticide, s-a
ţuri, mai bune şi mai ief­ cultivate, pentru ridicarea te privind modul cum se praşila pe terenurile cul­ amenajat parcul de fu­
tine pentru cele 600 bovi­ potenţialului pajiştilor na­ înfăptuiesc aceste cerinţe tivate cu porumb, sfeclă raje, precum şi o plat­
ne şi 1 200 ovine ale C.A.P. turale. în Consiliul unic agroin­ ln Consiliul unic sau fasole la C.A.P. Bur- formă pentru combusti­
şi cele peste 1000 bovine şi — Ce aveţi în vedere în dustrial Ilia. juc şi Zam. Concomitent, bil solid.
aproape 600 ovine deţinute acest scop ? agroindustrial Ilia mecanizatorii Ion Blaj, La realizarea acestor
de gospodăriile populaţiei ? — Măsurile luate urmă­ LA ÎNTREŢINEREA Teofil Suba, Petru Petraş- obiective o contribuţie
— Vrem ca începînd cu resc între altele corelarea CULTURILOR — ca, Rubin Iacob şl Ion meritorie şi-au adus-o
toamna acestui an să scă­ producţiei de nutreţuri cu IMOBILIZARE lui, asigurînd condiţii bu­ Căleanu asigură transpor­ Cornel Vasiu, Andronic
păm de cumpărări şi să efectivele şi potenţialul lor GENERALA ne de dezvoltare culturilor tul şi depozitarea în plat­ Moţ, Petru Crişan, Aron
hrănim animalele numai cu biologic, îmbunătăţirea prăsitoare. Cu bune rezul­ forme, în cîmp, a îngrăşă­ Toc şi Zeno Popa.
furaje produse de noi — structurii plantelor de nu­ Abordînd problema în­ tate, punînd accentul pc mintelor organice. La în­ Transportul materiale­
spunea Mihai Lăpugean, treţ, creşterea producţiei treţinerii culturilor, ingine­ calitate, lucrează la prăşit treţinerea culturilor se ac­ lor necesare l-au efec­
inginerul şef al C.A.P. Am de furaje pe unitate de su­ rul şef al C.A.P. Ilia, Ion mecanizatorii Roman Dă- ţionează energic şi pe o- tuat şoferii Sima Ion
cumpărat aproape 300 tone prafaţă, ridicarea potenţia­ Cionca, ne spunea că for­ nilă, Ion Nelega şi Traian goarele C.A.P. Dobra, Lă- Finanţu şi Viorel Bota,
de fin, aceasta din cauză lului productiv al pajişti­ ţele mecanice şi manuale Crişan. puşnic, Asociaţiei econo­ iar la încărcări s-a evi­
că inundaţiile Mureşului lor naturale prin executa­ sînt mobilizate zi de zi la Eforturi susţinute pentru mice intercooperatiste Ilia denţiat Ion Marcovici,
ne-au făcut mari pagube, rea de lucrări ameliorative prăşit. Ca urmare, la sfe­ întreţinerea culturilor se şi altor unităţi. care lucrează cu IFRO-
dijmuindu-ne producţia de şi asigurarea de seminţe cla de zahăr s-au făcut depun şi la C.A.P. Bretea NUL. Pentru a reduce
nutreţuri. Nu-i mai puţin pentru trifoi şi lucernă din două praştie mecanice pe Mureşană. Romulus Osoia- LEGUMICULTORII costul lucrărilor, o par­
adevărat că şi amplasarea producţie proprie. întreaga suprafaţă planifi­ nu, care conduce formaţia SÎNT LA DATORIE te din construcţii s-au
şi structura culturilor au Avînd în vedere că hra­ cată — 20 de hectare. De de mecanizatori de la a- realizat de-a lungul pe­
lăsat mult de dorit. Iar na reprezintă între 60 şi asemenea, cooperatorii au ceastă unitate, remarca a- In tarlaua „Ostru“ a retelui unei celuie de
păşunile şi fîneţele nu s-au 85 la sută din cheltuielile intervenit cu prima praşi- portul tractoriştilor loa- fermei legumicole de ia siloz, iar unele mate­
bucurat de atenţia cuve­ de producţie şi este deci lă manuală pe aceeaşi su­ ehim Cărmăzan, Nicolae C.A.P. Ilia am întâlnit o riale s-au procurat în
nită. Important este ee prafaţă. La porumb se e- Petruse şi Pascu Cărmă­ schimbul fierului vechi
vom face, în c® direcţie
N. BADIU fectuează prima praşilă zan la efectuarea praşile- NICOLAE TÎRCOB predat la unitatea de
vom acţiona pentru a asi­ mecanică, lucrare reali­ lor mecanice la porumb, colectare.
gura * bază furajură co­ (Continuare în pag. a 2-a) zată pe mai mult de 40 de cartofi şi sfeclă de zahăr. (Continuării in pag. a 2-a)